805 matches
-
creierul unui nebun”. Pentru proza lui I. caracteristic este „romanul” Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille (1970). Se recontextualizează aici, de la o distanță ironică și autoironică, biografiile și genealogiile întâlnite în romantism. Prelucrarea „izvoarelor” e realizată cu o ingenuitate prefăcută, de tip Borges: sursele fanteziste sunt consemnate, colate, luate în serios, corectate în părțile prea de tot incredibile, interpretate detectivistic în funcție de enciclopedia unor cunoștințe inventate. Sunt introduse și pastișate diverse subcoduri literare, fiind frunzărite registrele convenționale de genul aforismelor, panseurilor
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
ideea rectorului: „Astăzi înlăturăm definitiv un trecut ale cărui roade au fost plăcute numai dușmanilor fățarnici ai Bisericii lui Hristos. Înlăturăm primejdiile care au amenințat Sfânta noastră Biserică în urma acelei dureroase laicizări a învățământului teologic, făcută de trecutele cârmuiri, sub prefăcuta mărturie a sprijinirii Bisericii Ortodoxe Române. Un învățământ teologic cum a fost acela pe care mulți dintre noi l-am cunoscut - și pe care sunt mulțumit să văd că Prea Cucernicul Părinte Rector l-a caracterizat cum se cuvine - nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la primul moment În care am participat la un astfel de curs - doamna Sanda Cordoș, prin anul III -, cred că atunci mi-am dat seama pentru prima dată, având acces la presa din acea vreme și la Omagii, cât de prefăcută era lumea aceea. Totul a devenit din ce În ce mai interesant pe măsură ce am citit despre această perioadă. Nu eram obligată să particip la un astfel de curs și cu atât mai puțin să aprofundez tematica. Am avut libertate totală să aleg sau nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
învocându-l ca autoritate pe Atanasie; apoi, pornind de la Crezul de la Niceea, autorul discută felul în care se unește divinul cu umanul în Cristos. Apoi, într-o primă epistolă adresată lui Nestorios (Epist. 2; ACO I, 1, 1, pp. 23-25), cu prefăcută cordialitate și blândețe, Chiril spune că a primit din partea papei Celestinus sarcina de a verifica temeiul informațiilor privitoare la ceea ce propovăduiește Nestorios care (trimise firește chiar de Chiril) provocaseră un mare scandal la Roma. Reacției hotărâte a lui Nestorios (Epist
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nesinuoasă, discretă, de augmentare prin proliferare (și nu prin bruscare calitativă) a unor coordonate inițiale. Printr-o coincidență, unul din textele volumului deschidea totuși, mai clar decât corpul uniform al poemelor, o fantă autointerpretativă ce putea servi drept „prefață”: „Pentru prefăcuți poezia e un cub de gheață/ adică un obiect totuși solid/ (deși până la urmă incert)/ care dă fiori pe șira spinării// cu înnăscută știință o pescuiesc ei/ din paharul tulbure - exact ca un cleștișor - / apoi o așază simplă și unică
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
și o imagistică bogată, este dublată de o anume tensiune intelectuală, sesizabilă chiar și în versurile de dragoste. Predomină tonalitățile grave, vorbind despre dăruirea de sine a poetului hărăzit să refacă perpetuu datele primordiale ale existenței umane („În suflet claun prefăcut/ ia morțile de la-nceput./ De câte ori am râs și-am plâns/ un lanț s-a rupt, un lanț s-a strâns”). Muzicalitatea versificației, dar mai ales șlefuirea limbajului imagistic în metafore uneori abstruse, cultivarea sinesteziei combinatorii („Un fir de plumb îngheață
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
apoi, pornind de la Crezul de la Niceea, autorul discută felul în care se unește divinul cu umanul în Cristos. Apoi, într-o primă epistolă adresată lui Nestorie (Epist. 2; ACO I, 1, 1, pp. 23-25), scrisă în vara aceluiași an, cu prefăcută cordialitate și blîndețe, Chiril spune că a primit din partea papei Celestin sarcina de a verifica temeiul informațiilor privitoare la ceea ce propovăduiește Nestorie, informații care (trimise, firește, chiar de Chiril) provocaseră un mare scandal la Roma. în reacția hotărîtă a lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mucigai și, într-o oarecare măsură, psalmii arghezieni. Alt model, în această fază, este G. Bacovia. Lipsește, acum și mai târziu, Lucian Blaga. Argoticele (într-o variantă ele se numesc Cântece la drumul mare) arată, cu accentele lor tânguitoare și prefăcute, o relație afectivă cu irmoasele lui Anton Pann și cu poemele erotice ale Văcăreștilor, cum se vede și în Cartea de recitire (1972). Versurile vorbesc despre un spirit juvenil care încearcă să afle „o vedenie”, cum va zice poetul mai
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
jalea irmoaselor. S. alege două modele care în aparență se împacă așa cum se împacă ziua cu noaptea. Unul este grav și trimite la esențele lumii și la jalea metafizică a existenței, altul cultivă limbajul argotic al periferiei și bocetul erotic prefăcut, suferințele și orgoliile virile ale tânărului îndrăgostit, cu lecturi bune și imaginație bogată. Sub influența lui Arghezi și Barbu, le încearcă și el, înnodând și deznodând panglica limbii la gâtul unui vers fluent, colorat și muzical. Argheziană este și „marea
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
în vecinătatea lui Eminescu și a lui Blaga, mari poeți ai erosului. Spre deosebire de ei, aduce nuanța de joc și de petrecere, în tradiția poeziei muntenești. Aici se întâlnește el cu spiritul Văcăreștilor și cu „boala” lor incurabilă și măreață, jumătate prefăcută, jumătate o boală cerească. Câteva poeme (Leoaică tânără, iubirea, Vârsta de aur a dragostei etc.) au făcut carieră. Ele sunt recitite și azi de tineri. Plac nu numai lor, plac, în genere, din rațiuni estetice, pentru că acest tânăr poet vorbește
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
majoritatea prozelor lui U. Omniprezent, omniscient, Mileaga are o adevărată plăcere a taifasului și un ritual pe care îl impune interlocutorului dornic să îi asculte istorisirile. Ceremonialul relatării se bazează pe o îmbinare de ironie și viclenie, pe enervări adesea prefăcute și pe o continuă amânare a sfârșitului povestirii. SCRIERI: Ochiul zilei de ieri, București, 1976; Vara bunei speranțe, București,1979; Răzbunare ratată. Noaptea papagalilor, București, 1982; Firul de iarbă, București,1983; Fântâna. Matei și Maria, Arad, 1999. Repere bibliografice: Ion
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
ROȘIE A fost odată o fetiță căreia mama sa i-a spus Scufița Roșie. Într-o zi, Scufița Roșie a plecat prin padure, la bunica sa, ca să-i ducă de mâncare. Ea s-a întâlnit cu lupul cel lacom și prefăcut. Lupul a întrebat-o pe fetiță: -Unde te duci, Scufiță Roșie? Scrie ce a răspuns Scufița la întrebarea lupului. Desparte în silabe cuvintele: lupul, fetiță, mâncare, întâlnit, lacom. 6. Desprinzându-se de pe ramuri, frunzele au luat cu ele, fiecare, literele
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
Scufița Roșie”, de Frații Grimm: Pălăria albă redă pe scurt textul povestirii. Pălăria Albastră - o caracterizează pe Scufița Roșie în comparație cu lupul: e veselă, prietenoasă, bună la suflet, gata să sară în ajutor, dar neascultătoare, în timp ce lupul este rău, lacom, șiret, prefăcut. Arată ceea ce se întâmplă când sfaturile părinților nu sunt ascultate. Pălăria Roșie arată cum Scufița Roșie își iubea mama și bunica, de care a ascultat întotdeauna. Ea iubește florile, animalele, se joacă cu ele în natură, îi este milă de
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
întemeiată pe o atentă „ascultare a vocilor”. Sub aparențele colocvialității și ale capriciului asociativ, se desfășoară o compoziție bine arhitecturată, prin îmbinarea unor cicluri ori filoane narative, dintre care cel mai frecvent ilustrat se află sub un singur titlu - Amintiri prefăcute. Plin de seva concretului, Vremelnicie pierdută e totuși un text antirealist, în care primează nu observația (excelentă, de altfel), ci travaliul scriitoricesc, procedeele puse în lucrare în această carte cu naratori multipli, cu glisări ale cronotopului, cu sumedenie de sertare
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
dumneavoastră... Deiv, nu-l mai îmbrânci, altfel nu mai mergi cu noi! Și-a formulat amenințarea în engleză, în acea engleză corectă și ușor de înțeles care-i trădează pe străini, și mi-a aruncat o privire în care severitatea prefăcută s-a preschimbat într-o mândrie zâmbitoare, de părinte. Îmi spuneam că totuși chipul lui se schimbase foarte puțin, iar privirea îi păstrase chiar și lumina aceea juvenilă care te înduioșase cândva. Ceea ce se maturizase mult era trupul, avea burtă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
intervin, în general, în visele unor persoane supuse la presiuni extreme sau la teribile amenințări ce le pot distruge viața (boală, șomaj, divorț). Pot fi și corolarul unei conștiințe pătate, cum ar fi teama că o infidelitate sau o atitudine prefăcută ar putea fi descoperite. Deși catastrofa simbolizează dezordinea, este puternic anxiogenă și găsește un profund ecou în inconștientul colectiv, ea are și o valoare pozitivă prin funcția sa de purificare și de răscumpărare a greșelilor comise. În toate tradițiile, cataclismele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
port tocmai În căutarea unei astfel de Încurajări. Își sărutase la plecare soția, pe Toukhie, și fiicele, Rose și Anita, și Îi bătuse prietenește pe spate pe fii săi, Karekin și Stepan, arătând spre tabla de șah și spunând, cu prefăcută seriozitate: ― Să nu mișcați piesele alea. Încuie ușa de intrare după el, verificând-o cu umărul, și o pornise-n jos, pe strada Suyane, pe lângă prăvăliile Închise și geamurile cu obloanele trase din cartierul armenesc. Se opri În fața brutăriei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Știi ce e somnul? o Întreb. ― Ce? ― Muci. ― Nu-i adevărat. ― Ba da. E mucus. E urdoarea care-ți iese pe ochi. ― E așa de scârbos! ― Ai puțin somn În ochi, draga mea, Îi spun eu pe un ton grav, prefăcut. Cu degetul, Îndepărtez crusta de pe genele Obiectului. ― Nu-mi vine să cred că te las să faci asta, spune ea. Îmi atingi puchinii. Ne uităm o clipă una la alta. ― Îți ating puchinii! țip eu. Și ne zvârcolim, aruncând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sprâncenele subțiri i se ridicară, iar colțurile gurii i se strâmbară, Încrețindu-i obrajii palizi. Expresia de pe chipul ei era aceea a unei mame care privește cum un doctor desface bandajele de pe un copil cu arsuri grave. O față optimistă, prefăcută, care veghează la căpătâiul patului. Și totuși Îmi spunea tot ce aveam nevoie să știu. Tesie urma să Încerce să accepte lucrurile așa cum erau. Era doborâtă de ceea ce se petrecuse cu mine, dar, de dragul meu, avea să suporte totul. Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Nici nu clipeau. Erau înmărmuriți că un puști, un adolescent, poate să zică așa ceva cu atâta convingere. Sau dacă preferați să stați și să împărtășiți soarta celui mai înalt în grad dintre voi... eu n-am nimic împotrivă, zisei cu prefăcută sete. Se uitară unul la altul și dădură să plece, împleticindu-se. François, condu-i afară pe acești "domni". N-am vrea să-i găsim împușcați de colegii noștri de pe hol. Cel din fața mea, care purta Rombul Argintiu, stătea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în sfârșit în pi cioare. Dă să avanseze, dar se împleticește. Nu înțelege de ce, dar e clar c-a pornit cu stângul. — Așa procedează iberii, îl șfichiuie principele, ursuz. Înmoaie tonul. — Numai că sensul e altul. Continuă cu o blândețe prefăcută: — Acolo, cei care se devotează în acest fel nu au dreptul să le supraviețuiască celor cărora le au închinat viața. Îi face plăcere să-l vadă pe Trio pălind. Prost cât încape, dar se iuțește la minte când e vorba
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lumea află că sunt în joc siguranța și propriile lui interese. Bine a mai brodit-o Livia! Își ațintește din nou ochii asupra lui Trio Fulcinius. — Trădare, zici? ridică tonul cu asprime. Se oprește pentru că nu mai poate continua. Mânia prefăcută se topește de la sine. Îl copleșește mâhnirea. O jurisdicție monstruoasă crescută din simulacrele de procese și execuții arbitrare de pe vremea războaielor civile. Suspină. Nici măcar el nu are puterea să o stârpească, deși acum, în timp de pace, este cu totul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Păi, de ce nu decupezi o poză dintr-o revistă? Care e diferența? Oricum n-o să afle vreodată. Scutur din cap. ― Nu pot face asta. Știu că probabil nu-l voi întâlni niciodată, dar nici nu pot să fiu așa de prefăcută. ― Știu! strigă Geraldine, bătând din palme. Știu! Știu! Știu! ― Ce știi? ― Bun. Există o poză de-a ta în colecția de poze a ziarului, nu? ― Las-o moartă, Geraldine. Poza aia e dezgustătoare, mă face să arăt ca un butoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dar n-a vrut. Cât am fost reținut în Japonia, n-am putut suferi iuțeala cu care se supără japonezii și îngâmfarea lor, mi-a povestit căpitanul acum două zile la masă. N-am văzut în viața mea oameni mai prefăcuți ca ei, care socotesc că e o virtute să nu arăți nimănui ce gândești! I-am răspuns că orânduirea lor politică e atât de aleasă, încât e greu de crezut că e într-adevăr o țară păgână. Secundul zise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vorbesc despre război, zise omul schimonosindu-se la chip. Numai că acei padres care au venit aici mai târziu au uitat de multele suferințe ale indienilor... Nu, n-au uitat. Se prefac că nu s-a întâmplat nimic. Cu chipurile prefăcute, dar cu vorbe pasămite sincere, predică despre mila lui Dumnezeu și despre dragostea lui Dumnezeu. De aceea am ajuns eu să-i disprețuiesc de-a dreptul. De pe buzele preoților din această țară curg întotdeauna numai vorbe frumoase. Mâinile lor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]