876 matches
-
somn, simțind amenințarea morții, izolarea care îl apasă, în timp ce piloții lacustrei se prăbușesc. Orice legătură cu lumea se întrerupe. În ultima strofă, versul "tot tresărind, tot așteptând" semnifică plânsul cosmic al materiei, însingurarea, dispariția totală. După ce trăiește un transfer în preistorie, cu stări instinctive, primare: "Un gol istoric se întinde/ pe-aceleași vremuri mă găsesc", poetul este martorul prăbușirii piloților: "... și simt cum de atâta ploaie/ piloții grei se prăbușesc", care trimit la "stâlpii universului", la prăbușirea universului. Dacă în prima
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui istorie. Ancheta întreprinsă acum un secol de Alison Browning pe tema "Europa și intelectualii" a dus la exprimarea unui spectru vast de opinii. S-a pornit de la situația existentă pe continent, dar s-a luat în seamă și lunga preistorie a chestiunii. Mai ales după ultimul război mondial, ideea unei Europe unite câștigând teren, ca soluție de viitor, s-a impus o reflecție mai sistematică pe această temă. Salvador de Madariaga, K. Jaspers, Ignazio Silone, Albert Camus, Stephen Spender sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este subiectul care îl interesează pe Georges Bataille. Iată-ne, deci, cu mult în amonte față de epoca de inventare a scrisului, față de "zorii culturii grecești", cu mult înainte de apariția rațiunii (înainte de răsturnarea gândirii mitice în gândirea rațională), undeva în desișul preistoriei, pe un teritoriu care a fost, până acum, neglijat de filosofie, poate în virtutea faptului că nu deținea atestări scrise ale acelor timpuri. Dacă raportul omului cu natura prin prisma muncii interesează filosofia (pe Marx, de exemplu), nu se poate spune
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Marx, de exemplu), nu se poate spune același lucru despre raportul omului cu animalul (care face parte, totuși, din natură, care este chiar corpul ei viu). Animalul nu este un ingredient filosofic. Bataille ne liniștește în această privință, pretinzând contrariul: preistoria nu ne duce în afara câmpului filosofiei. "Problematica raporturilor dintre animale și oameni în preistorie riscă, desigur, să treacă drept exterioară domeniului filosofiei. Nici vorbă de așa ceva. În realitate, aceasta e o problematică fundamentală" ("Dosarul Lascaux", conferință la Societatea de Agricultură
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
care face parte, totuși, din natură, care este chiar corpul ei viu). Animalul nu este un ingredient filosofic. Bataille ne liniștește în această privință, pretinzând contrariul: preistoria nu ne duce în afara câmpului filosofiei. "Problematica raporturilor dintre animale și oameni în preistorie riscă, desigur, să treacă drept exterioară domeniului filosofiei. Nici vorbă de așa ceva. În realitate, aceasta e o problematică fundamentală" ("Dosarul Lascaux", conferință la Societatea de Agricultură). Mereu actuală, problematica aceasta este "fundamentală" pentru că îi conferă un fel de statut filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Societatea de Agricultură). Mereu actuală, problematica aceasta este "fundamentală" pentru că îi conferă un fel de statut filosofic animalului. Este fundamentală pentru că extinde câmpul gândirii. După ce a fost, mult timp, ancorată în Grecia antică, iată că gândirea este acum situată în preistorie, iată că i se atribuie noi resurse, iată că i se lărgesc hotarele până în tenebrele (de fapt, până în zorii) umanității. Pentru Bataille, într-adevăr, evenimentul fundamental pentru om, evenimentul fondator, nu a fost nașterea filosofiei în Grecia antică, ci mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
a picta. Există și o demonstrație prin admirație: arta parietală nu este copilăria artei, cum suntem uneori îmbiați să credem. Prin perfecțiunea, prin inventivitatea, prin însăși universalitatea lor, desenele, compozițiile din peșterile de la Lascaux sau Chauvet trezesc, din partea specialiștilor în preistorie, dar și din partea artiștilor care le-au vizitat, o admirație totală, unanimă. Aflându-se printre primii vizitatori ai peșterii Lascaux, editorul de artă Albert Skira a fost frapat încă de la început de modernitatea, de atemporalitatea picturilor: "Aceste picturi preistorice, mărturii
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
așeza fundamentele științei adevărate. Vechea știință, materialismul, evoluționismul vede lumea pe dos, rămînînd la suprafața lucrurilor și la o înțelegere reducționistă a ființelor, ea reprezintă o simplă pregătire a cunoașterii și nu o cunoaștere propriu-zisă (gnosis). Este, dacă vreți, o preistorie a științei. Adevărata știință începe abia o dată cu relativismul și cu microfizica, cu genetica și teoria generală a continuităților semantice, cu teoria holografică și etologia comparată cu ipoteza bootstrap și teoria stringurilor ș.a. Astfel, vine "ziua cînd omul va descoperi prin
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de Emille Lousse, aparține școlii istorice germane 5, între ai cărei reprezentanți se numără G. von Below, O. Hintze, G. Oestreich, Werner Näf, D. Gerhard ș.a. E. Lousse distinge particularitățile celor două orientări, subliniind că parlamentarismul pune la baza adunărilor preistoria și istoria instituției parlamentare, pe când corporatismul induce importanța structurării pe stări, într-un sens amplu. El este mai apropiat celei de-a doua orientări. De altfel și Gh. I. Brătianu, cel dintâi istoric român profund preocupat de istoria instituției Adunărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
genială/ la care visez de când am venit pe lume/ aceasta a fost basmul meu/ cu tinerețea fără bătrânețe/ care m-a îndemnat să mă nasc/ Mehr Licht!" (împărățind, întunericul...). Paginile ultime ale cărții îi vor reda, așadar, în manieră similidiaristică, preistoria și prezentul nelipsit de irizații vizionare, tocmai pentru a fixa portretul unui fals demon, în esență un înger căzut între oamenii printre care își exploatează sensul soteriologic. Într-o lume cu semnul schimbat, cum este lumea aproape dezagregată a triunghiurilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unui președinte agitînd pumnul dreptății în direcția celor patru cavaleri ai Apocalipsei nu este nicicum moștenirea realismului gîndirii politice a lui James Madison, a înțelepciunii lui Abraham Lincoln sau a idealismului lui Franklin D. Roosevelt. Președintele Bush vorbea probabil în numele preistoriei americane, de la o tribună înălțată în pădurea crudă a puritanismului și neafectat de prea multe lecturi, afișîndu-și propria ignoranță ca fiind virtutea unei forțe morale deosebite. După chipul și asemănarea șefului, o gîndire la fel de primitivă, amestec de frică, intoleranță și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de propriile tradiții, cu circuite limitate exploratorilor noilor zări, porniți din porturile Mediteranei și ale Atlanticului. La cumpăna secolelor al XIX-lea-al XX-lea, Constantin Brâncuși (1876-1957) a spart zidul tăcerii cu sculptura sa, evocând cumva perfecțiunile liniilor din preistoria "Gânditorului de la Hamangia" și a picturilor rupestre recent descoperite în peșterile ardelene. George Enescu (1881-1955) îl precedase cu concertele sale muzicale de mare succes, Nicolae Iorga cu scrierile istorice, Martha Bibescu cu talentul său diplomatic. Contribuții au adus și producțiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
temă de meditație tradiția, curentele, școlile filosofice cu fruntașii și adepții lor, au cercetat problema continuității speciei umane, a perenității reflecțiilor și proiectelor având deviza "pentru om". Imaginile antropologice au fost completate cu noile date atât despre neguroasele timpuri ale preistoriei, cât și despre posibilitatea repetării unor cataclisme care ar schimba cursul vieții terestre. Răspunsul la întrebarea "de unde venim" îl avem atât aici pe Pământ, cât și în Cosmosul de care suntem legați prin fire ce s-au creat în mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au menținut și legături cu activitățile religioase, politico-juridice, artistice etc. Cele mai elaborate cunoștințe au fost în astronomie și matematică, apoi în fiziologie și medicină, în discipline fizice și apoi în așa-numitele științe aplicate cum sunt agronomia, statistica, ingineria. Preistoria științelor sociale și umane este reprezentată de lucrări despre suflet, stat, drept, economie, limbă și alte fenomene generate de realitățile sociale dinamice ale oamenilor. Arheologii și istoricii autohtoni documentează că în mileniul al III-lea î.Hr. a avut loc indoeuropenizarea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și acceptarea criteriilor rasiale de segregare a oamenilor, vom înclina spre principiul continuității în spiritul interacțiunilor determinate dintre om și animale. Având în ființa sa și câte ceva din regulile de asociere-disociere din celelalte regnuri, luptele intertribale și interpopoare din epocile preistoriei omenirii seamănă cu relațiile interne și externe ale grupurilor de animale sau ale altor regnuri. Unul dintre primii filosofi greci care a fost Heraclit (c. 540-c.475 î.Hr.) avea în vedere astfel de procese când considera că realitatea este ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Johnson, Intelectualii, 2012, ne pot ajuta să depășim scepticismul asociat cu suspiciunile asupra moralității diverșilor autori recunoscuți ca valori. 21. a) V.G. Childe, Făurirea civilizației, traducere din engleză de F-E. Condurache, Editura științifică, București, 1966. b) V. G. Childe, De la preistorie la istorie, traducere din engleză de F-E. Condurachi. Editura științifică București, 1967. 22. a) I.H. Crișan, Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice, Editura Albatros, 1986, p. 449; plus 28 de reproduceri ale unor vestigii arheologice. b) I. C. Drăgan, Noi, tracii. Istoria multimilenară
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vorba, după cum precizează Benjamin, de istoria unei opere sau a unei forme care se desfășoară dincolo de intervenția unei intenționalități sau a unei voințe subiective. Teoria romantică a criticii pune deja accentul pe necesitatea de a gândi o operă literară împreună cu preistoria (Vor geschichte) și cu post-istoria (Nach geschichte) sa interpretativă. În textul aflat acum în atenție, acest principiu devine acela de a vedea fenomenele din perspectiva originii lor, și nu a genezei: „Ursprung, wiewohl durchaus historische Kategorie, hat mit Entstehung dennoch
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ale străzii, ale mărfurilor sau ale mulțimii și le sesizează pe toate acestea în mod alegoric. Exercițiul unei astfel de priviri este mesianic prin excelență: memoria colectivă, involuntară este adusă în joc ca fundal al rescrierii fantastice a spațiului urban. Preistoria și post istoria modernității se întâlnesc, dialectic, în gestul acestei rescrieri. În fine, încă o precizare. La începutul lui Berliner Chronik, Benjamin enumeră personajele care i-au servit drept „ghizi“ în des coperirea orașului („die... die mich in die Stadt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o realitate alegorică văzută drept corespondență dialectică a regimului fizic și a celui metafizic al ora șului. Mai mult, trecutul și viitorul se înscriu în urmele pre zente ale lucrurilor, la fel cum, în drama barocă, lumea era citită împreună cu preistoria și post istoria sa. În schimbarea halucinantă a lumii obiectelor pe care o impune tehnologia, ruinele vechii lumi capătă semnificație și impun exercițiul esen țial al memoriei: anticarul este, s-ar putea spune, o figură ur bană, înscrisă în logica
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
deveni centrul viu și comunicant al Imperiului Roman. Dacă Roma cucerește Spania, Portugalia, Galia și Anglia oceanice, ea înfruntă în schimb fără succes, în inima continentului, neîmblînzita Germanie. Europa este un "dincolo" septentrional inform al lumii antice. Deși populată din preistoria cea mai înde-părtată, ea nu intrase încă în Istorie la momentul cînd a început decăderea Imperiului Roman. Avea să fie antrenată în iureșul invaziilor barbare care s-au revărsat dinspre est spre vest, dinspre nord spre sud, s-au izgonit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
imperii, rase, religii. Iată-ne departe de "bătălia finală", de "sfîrșitul istoriei", de desăvîrșirea civilizației, la care speram încă acum treizeci de ani. Ne aflăm, dimpotrivă, într-o nouă luptă inițială. Nu în clipa propășirii spiritului uman, ci tot în preistoria sa. Nu reușim încă să răspundem provocării pe care ne-o adresează complexitatea realului; ne aflăm încă în epoca barbară a ideilor. Europa trebuie să se construiască în acest context incert și dement. Cu toate că își are propria comunitate de destin
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să deschidă dialogica europeană către aporturile culturale exterioare și să consacre această a doua Renaștere civilizării ideilor barbare, deschizîndu-le către complexitate, cercetării principiilor ascunse care conduc în mod invizibil gîndirea, într-un cuvînt, încercării de a scoate spiritul uman din preistoria sa. Cea de-a doua, plecînd de la conștiința epocii de fier planetare, ar trebui să-i încredințeze Europei misiunea, deopotrivă altruistă și egoistă, de a proteja, regenera, revitaliza, dezvolta și reîntrupa democrația. Trebuie să ne reînrădăcinăm în Europa pentru a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
proporții alarmante. Prin anticiparea unei "adevărate democrații", în care "funcțiile guvernului să devină simple funcții administrative"10, teoria marxistă (Neocleous și Wood, inclusiv) a azvîrlit o întreagă tradiție de gîndire asupra amplorii și a limitelor puterii de stat în muzeele preistoriei "burgheze". *** Ernest Gellner, în cartea sa Conditions of Liberty, furnizează un răspuns complex la atacurile marxiste contemporane asupra societății civile 11. Studiul lui Gellner este important și merită o atenție deosebită, în mare măsură pentru că acesta este cel mai bun
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
bolile mentale din punct de vedere al fenomenologiei transcedentale." Cartea prezentată: Melancolie și manie, de Ludwig Binswanger. (9) " Locurile, monumentele, ființele, materialele, perioadele, obiectele morții si ale vieții: toate schemele care alcătuiesc umanitatea sînt aici reunite." Cartea prezentată: Dicționar de Preistorie, de André Leroi-Gourhan. (10) "Iată principalele articole scrise de Raymond Aron, pe cînd era profesor la Sorbona din 1955 pînă în 1967. Problematica lor vizează: clasele sociale, elitele, puterea, modernitatea." Cartea prezentată: Studii sociologice, de Raymond Aron. Cheia exercițiilor Pentru
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
XX. Rădăcinile acesteia pot fi însă identificate în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria veche (1900-1950) cu teoria vasospasmului (Erb 1898) care a stat la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]