1,082 matches
-
zilele/ Dă-ne-o nouă astăzi/ Și ne iartă nouă greșelile noastre/Precum și noi iertăm greșiților noștri/Și nu ne duce pe noi în ispită/ Și ne izbăvește de cel rău Amin! Sfârșit Nota: - Distribuția poate avea un singur actor. Prelatul. - Prelatul, întrucât are text mult, regizorul îl poate împărți pe momente cu text în direct, dar și cu text înregistrat (voce). Ambele variante trebuie să aibă valențele lor. - În direct, mai ales că ne află în mijlocul copiilor, vocea trebuie să
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Dă-ne-o nouă astăzi/ Și ne iartă nouă greșelile noastre/Precum și noi iertăm greșiților noștri/Și nu ne duce pe noi în ispită/ Și ne izbăvește de cel rău Amin! Sfârșit Nota: - Distribuția poate avea un singur actor. Prelatul. - Prelatul, întrucât are text mult, regizorul îl poate împărți pe momente cu text în direct, dar și cu text înregistrat (voce). Ambele variante trebuie să aibă valențele lor. - În direct, mai ales că ne află în mijlocul copiilor, vocea trebuie să fie
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
și cu text înregistrat (voce). Ambele variante trebuie să aibă valențele lor. - În direct, mai ales că ne află în mijlocul copiilor, vocea trebuie să fie caldă, directă. - Vocea înregistrată cu nuanțe specifice slujbelor ținute de preoți. - Înainte sau după spectacol, Prelatul sau o altă persoană poate da copiilor cruciulițe, iconițe, etc.a căror valoare să fie cât mai mică pentru a putea fi cuprinsă în prețul biletului. - O mare importanță o are coloana sonoră și proiecția momentelor de creație povestite de
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
sau o altă persoană poate da copiilor cruciulițe, iconițe, etc.a căror valoare să fie cât mai mică pentru a putea fi cuprinsă în prețul biletului. - O mare importanță o are coloana sonoră și proiecția momentelor de creație povestite de Prelat care „predă” în direct o oră fascinantă de religie.
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
foaaarte însemnat, după cum sigur bănuiți! Prea-Sfântul Graal, murmură Fratele. Graalul...! Atâtea și atâtea minți obsedate l-au căutat și l-au vânat, prin lume, veacuri după veacuri, eroi și nelegiuiți, figuri faimoase și discipoli simpli, credincioși și eretici, cavaleri, oșteni, prelați, neguțători, criminali, visători, clarvăzători, ba chiar și niște savanți paranoici, dacă nu mă-nșel... Și nu l-au găsit! Eroare, dragă domnule, eroare! ripostează Bursucul. Meschinărie disimulată și mercantilism. Venerarea creației, nu a Creatorului. Vânătoare perpetuă de dragoni, de grifoni
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
p. 6. • Nicolae Edroiu, O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Șterca-Șuluțiu, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca“, XXV, 1982, p. 289. • Pentru referiri la studiile în care a fost prezentată viața și opera cărturarului, omului politic și prelatului greco-catolic Alexandru Șterca Șuluțiu, vezi Nicolae Edroiu, Câteva precizări intenția de a arăta: Adevărata cauză a trecerii armenilor din Moldova în Transilvania. Observațiile erau susținute de comentariile istoricilor transilvăneni Fasching și Schultzer, la care a adăugat informații din sursele narative
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mari și tot atât de frumoase ca și bisericile ortodocșilor, bucurându-se de liberul exercițiu al credinței lor“12. Libertatea practicării cultului este dovedită de confirmarea pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“, p. 579-580; o descriere a activității prelatului a fost oferită de Dumitru Suciu în cuprinsul studiului Alexandru Ștercașuluțiu și mișcarea națională românească, publicat în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol» din Iași, (I) XXV/2, 1988, p. 75-90; (II) XXVII/1, 1989, p. 285-301; (III) XXVII, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
elită politică la nivelul aparatului de stat, întruchipat de domn și de sfetnicii săi, dar, în multe situații, această categorie cuprinde și componenți ai celei intelectuale, în cadrul căreia aflăm mai mult o cărturărime reprezentată de simpli dieci, de boieri sau prelați mai instruiți cu o anumită evoluție intelectuală. Un Grigore Ureche, Miron Costin, spătarul Nicolae (Milescu), Eustratie logofătul sau Teodosie Dubău, Pătrașco Danovici, Udriște Năsturel, Constantin Cantacuzino, în Țara Românească, de pildă, erau, în primul rând, reprezentanți ai boierimii, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sud, în avantajul celor din nordul și apusul Europei. Cu toate acestea, migrația academică spre sud nu a dispărut în secolul XIX și nu reprezintă doar apanajul etnicilor greci din Principate. Filiera este mai ales una ecleziastică, câtă vreme înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Române, precum mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi, sprijineau pe cei care doreau a-și împlini studiile în arealul ortodox. I. Heliade-Rădulescu admira modelul învățământului elen unde, spunea el pe la 1840, „fără mijloacele noastre, au făcut universități, academii, licee
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
survenite după 1948, o dată cu instalarea definitivă a comuniștilor la putere, au fost analizate în ședința de deschidere a Adunării Naționale Bisericești din 6 iunie 1949, cu prilejul omagiului adus patriarhului Justinian Marina. În fapt, discursul festiv ținut chiar de înaltul prelat al Bisericii a fost o dare de seamă a transformărilor care avuseseră loc în viața confesiunii ortodoxe ca urmare a instituirii de către guvernul comunist a unei noi politici religioase, dar și ca fruct al colaborării dintre puterea politică și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dintre Părinții Capadocieni, Sfanțul Vasile cel Mare, a fost} binemerita titlul din numeroase motive. Era Cel Mare că exponent al doctrinei creștine și că autor de omilii folositoare de suflet, mai mare, încă, în viața practică, în rolul său de prelat al Bisericii și de om al faptelor. Putem spune, pe drept cuvânt, ca, „dintre cei trei mari Capadocieni, Vasile era cel practic, Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”{\cîte 5}. Cunoscutul patrolog francez F. Cayré
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
puterea publică nemaifiind împărțită cu nimeni, Biserica laudă bineînțeles în continuare meritele sărăciei, dar pentru alții. Promisiunile creștine referitoare la primul rând de loje rezervat în cer celor umiliți din ultimele rânduri de pe pământ, sunt valabile pentru alții, nu pentru prelați... Dacă împărăția cerurilor aparține celor săraci, nu încape nicio îndoială că Vaticanul înregistrează un număr considerabil de persoane sortite afuriseniei. în ce-l privește, Willem Cornelisz trăiește printre oameni modești, țesători de felul lor. Bizuindu-se pe acest paralogism interesant
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu atât nelegiuită cât pioasă: el vrea să-i redea Bisericii vocația ei primă și s-o statornicească de partea păcii, a iubirii aproapelui, a milosteniei, a fraternității, a celor săraci, sărmani și neînsemnați, a celor celebrați în Beatitudini. Dacă prelații catolici ar fi înțeles la momentul potrivit acest mesaj al lui Valla, cu siguranță că Luher ar fi pierdut două sau trei rațiuni de a mai exista! în același spirit și în același an, Valla scrie o lucrare intitulată Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iar femeia devine un mesager al creștinismului, un adevărat apostol, rolul ei alegoric fiind prefigurat chiar din relatarea primelor evenimente ale narațiunii, căsătoria celor doi este mai mult decât o acțiune diplomatică, una misionar-creștină, la care își dau girul și prelații vremii. Femeia se metamorfozează în simplu instrument al voinței masculine, părerea ei nu contează, mariajul devine pentru tânără, de la început, un supliciu, fiind nevoită să-și părăsească țara, părinții, pe toți cei apropiați. Constanța își cunoaște foarte bine statutul, dovadă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îl reprezintă după cum sugerează titlul invitația făcută de Academia franceză membrilor săi de a revigora prin proiecte mărețe forța și gloria acestei instituții.78 Este pretextul multașteptat de Fénelon. Însă rezultatul depășește poate cu mult cele mai îndrăznețe vise ale prelatului, Scrisoarea fiind considerată ulterior drept o operă capitală, o etapă importantă în evoluția ideilor literare în Franța. Conținutul coagulează printr-un discurs viu, suculent, principii artistice care vizează indiferent de domeniul la care se aplică retorică, poetică trei noțiuni care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Aceste imperfecțiuni datorate supunerii la legile umane ce nu permit atingerea absolutului sunt în viziunea lui Fénelon particularizate la intervențiile corului în tragedii, considerate rupturi, întreruperi ale coerenței acțiunii, la plăcerea pentru jocurile de cuvinte (se citește aici poate austeritatea prelatului Fénelon?) și la predispoziția spre vulgar. Însă imperfecțiunea supremă a anticilor o constituie religia lor "monstruoasă și ridicolă"83, ce înalță la rangul de zei ființe viciate și insuportabile. Marele păcat al Antichității îl reprezintă necunoașterea creștinismului. Se conturează viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a creat condițiile în care puterea suveranului putea fi limitată. Frederich al II-lea a fost pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici, pe care i-a recunoscut ca "suverani ai țării" (Landeshoheit)109. Prin privilegiul dat în favoarea înalților prelați (Confoederatio cum principibus ecclesiasticus, 1220), și cel în favoarea principilor laici (Statutus in favorem principum, Dieta de la Worms din 1231), aceștia au intrat în posesia drepturilor regaliene asupra Bisericii, a atributelor puterii militare, administrative și judecătorești locale 110. În același mod
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o colaborare reală cu Statele Generale 190. Că suveranii acceptau de nevoie prezența adunărilor (și doar astfel considerau consultarea stărilor) este o realitate, dar tot atât de adevărat este că fără acordul lor nu se puteau rezolva marile probleme ale regatelor. Convocarea prelaților și seniorilor se făcea, în principiu, nominal. Era acceptată și reprezentarea prin mandatari. Așezămintele religioase și orașele care trimiteau reprezentanți, îi numeau ad audiendum ea quae per dominus regem ordinabuntur (pentru a raporta voința regelui). Prezența orașelor presupunea un rudiment
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regelui în problemele Bisericii și înfrângerea de la Bouvin (27 iulie 1214) au accelerat procesul de organizare a opoziției, condusă de Stephen Langton, arhiepiscopul de Canterbury 219. Încă din 25 august 1213 Langton a adunat un mare număr de baroni și prelați la biserica Sf. Pavel din Londra, cerându-le să jure că vor lupta pentru obținerea libertăților, enunțate într-o Cartă al cărei text le-a și fost prezentat: Charta necunoscută a libertăților engleze. Ea conține o serie de concesii impuse
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
explică noua insurecție a baronilor: abuzurile consilierilor regali; încercările Sfântului Scaun de a aservi, cu complicitatea regelui, Biserica; politica externă eșuată. Scopurile comune vor solidariza baronii și clerul contra regalității. În 1237 apărea ideea constituirii unui Consiliu al baronilor și prelaților, care să guverneze alături de rege. Insurecția baronilor, sau "revoluția" din 1258-1265, și-a găsit în Simon de Montfort un conducător puternic. El a emis, cel dintâi, ideea introducerii regimului parlamentar în Anglia. Înarmați, baronii s-au îndreptat spre Westminster, obligându
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Gloucester și episcopul de Chichester) și Consiliului de 9 persoane, ales de acești 3 electori 226. Pentru prima oară au fost convocați în Parlament câte "patru cavaleri loiali din fiecare comitat, aleși cu consimțământul comitatului"227, pentru ca împreună cu baronii și prelații să dezbată problemele regatului. Parlamentul lui Simon de Montfort s-a constituit conform noilor condiții sociale și politice, având o structură proprie. Cinci secole îl separă însă de modernul și omnipotentul Parlament de la Westminster. La 20 ianuarie 1265 este convocat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
masă informă și confuză"305. Principiul electivității în desemnarea suveranului era combinat cu cel al eredității, într-o formă ce amintește sistemul mixt ereditar-electiv din Țările Române. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978) de la Aix-la-Chapelle, de pildă, s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 306. Se acordau sau nu, concesii la încoronare ? Se poate vorbi de pactis conventis încă din această
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
repede pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici, recunoscând suveranitatea principilor teritoriali (regăsită în expresia Landdeshoheit, suverani ai țării). Prin acordarea privilegiului Confoederatio cum principibus ecclesiasticis (26 aprilie 1220)311, împăratul renunța la drepturile regaliene asupra Bisericii în favoarea înalților prelați, iar prin Statutum in favorem principum, statut promulgat în Dieta de la Worms în 1231 și confirmat de împărat în mai 1232312, principii laici intrau în posesia tuturor atributelor puterii militare, administrative și judecătorești locale 313. Toate legile viitoare vor depinde
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
observă transformări și încercări de reformă. Convocarea a rămas un drept al împăratului. Nu exista însă periodicitatea adunărilor și nici un loc oarecum stabil, determinat, pentru desfășurarea Dietei. Nu se cunoaște cu exactitate nici modul de reprezentare. La adunări participau principii, prelații și ministerialii care dețineau demnități. Cavalerii (Ritter) nu erau convocați în Dietele imperiale, iar delegații orașelor vor participa numai din anul 1255. Pe măsură ce Dietele se dezvoltau, s-a stabilit și aici mandatul limitat, comun instituțiilor similare europene. Deputații principatelor teritoriale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei "regențe imperiale" (Reichsregiment), formată din 20 de reprezentanți, astfel: un principe elector în persoană; șase consilieri, reprezentanți ai celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori a împăratului. Reichsregimentul instituia conducerea Imperiului printr-o reprezentanță a stărilor privilegiate, cu continuitate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]