3,896 matches
-
receptare (expunerea) - metode ale învățării prin descoperire (problematizarea); - metode ale învățării prin acțiune (exercițiul, posterul, turul galeriei);metode ale învățării prin creație (brainstormingul, 6/3/5); g) după criteriul subiectului pe care este centrată metoda: - metode centrate pe activitatea profesorului (prelegerea, explicația, demonstrația); - metode centrate pe activitatea elevului (exercițiul, lucrul cu manualul, mozaicul); h) după criteriul tipului de relație profesor-elev: - metode obiective, autoritare (observația catehetică, observația dirijată);metode liberale, permisive (conversația euristică, brainstormingul, frisco, dezbaterea); i) după criteriul gradului de activizare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în față cu elevii, ceea ce are drept consecință introducerea în interacțiune a unor elemente psihorelaționale precum, expresivitatea mimico-gestuală și contactul vizual. În aceste condiții, competența de comunicare a profesorului capătă o deosebită semnificație. Expunerea cunoaște mai multe variante: povestirea, explicația, prelegerea expunerea cu oponent; alte surse menționează că beneficiază de procedee didactice cum sunt: explicația, descrierea, povestirea, demonstrația. Toate aceste variante și procedee sunt integrate de Maria Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt a variantelor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
se obține o participare afectivă a elevilor, se stimulează imaginația, se antrenează noi motivații și disponibilități de învățare), explicația (dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive ce pune în mișcare operații logice precum inducția, deducția, comparația sinteza, analiza, analogia), prelegerea (expunerea de către profesor a unui volum mare de cunoștințe, bine organizate și sistematizate și, presupune o mai mare maturitate receptivă a elevilor, dar și, abilități oratorice și capacități persuasive ale vorbitorului) și expunerea cu oponent (formă dramatizată a expunerii propriu-zise
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
atât, în relația didactică în care există cel puțin doi actori: profesorul și elevul, cel puțin unul dintre partenerii actului educațional este în măsură să dea dovadă de „activism”. De pildă, în cadrul unei metode de tip expozitiv, cum ar fi prelegerea, considerată drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea elevilor, dar nu și de a educatorului. Metoda poate fi modernizată, activizată prin folosirea unor mijloace de învățământ moderne care stimulează și concentrează atenția prin favorizarea comunicării, prin problematizarea și stimularea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
procedeu sau un ansamblu de procedee particulare" (De Landsheere, Gilbert). Ținând cont de rolul elevului în activitatea de instruire, M.E. Dulamă grupează metodele didactice în trei categorii: 1. Metode în care elevul are un rol pasiv: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația, prelegerea, prelegerea cu oponent, prelegerea în echipă, învățarea prin film didactic și înregistrări audio etc. 2. Metode cu rol semiactiv: conversația catehetică, conversația euristică, dezbaterea, prelegerea -dezbatere, problematizarea, discuția dirijată etc. 3. Metode cu rol activ: asaltul de idei, studiul de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sau un ansamblu de procedee particulare" (De Landsheere, Gilbert). Ținând cont de rolul elevului în activitatea de instruire, M.E. Dulamă grupează metodele didactice în trei categorii: 1. Metode în care elevul are un rol pasiv: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația, prelegerea, prelegerea cu oponent, prelegerea în echipă, învățarea prin film didactic și înregistrări audio etc. 2. Metode cu rol semiactiv: conversația catehetică, conversația euristică, dezbaterea, prelegerea -dezbatere, problematizarea, discuția dirijată etc. 3. Metode cu rol activ: asaltul de idei, studiul de caz
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de procedee particulare" (De Landsheere, Gilbert). Ținând cont de rolul elevului în activitatea de instruire, M.E. Dulamă grupează metodele didactice în trei categorii: 1. Metode în care elevul are un rol pasiv: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația, prelegerea, prelegerea cu oponent, prelegerea în echipă, învățarea prin film didactic și înregistrări audio etc. 2. Metode cu rol semiactiv: conversația catehetică, conversația euristică, dezbaterea, prelegerea -dezbatere, problematizarea, discuția dirijată etc. 3. Metode cu rol activ: asaltul de idei, studiul de caz, lucrările de laborator
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
trei categorii: 1. Metode în care elevul are un rol pasiv: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația, prelegerea, prelegerea cu oponent, prelegerea în echipă, învățarea prin film didactic și înregistrări audio etc. 2. Metode cu rol semiactiv: conversația catehetică, conversația euristică, dezbaterea, prelegerea -dezbatere, problematizarea, discuția dirijată etc. 3. Metode cu rol activ: asaltul de idei, studiul de caz, lucrările de laborator, lucrările în terenul geografic, activitatea în natură, rezolvarea de probleme, jocul de rol, jocul didactic, modelarea, experimentul, studierea comparativă, documentarea, investigarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pierdut Încrederea În „limpezimea ?i senin?tatea" din care alt?dat? credin?a (În propriul destin artistic) z?mislea „icoanele" unui suflet Îmb?ls?maț de „pove? tile-i feerici": „Subiectivitatea interioar? este adev?râtul izvor al liricii", afirma Hegel În „Prelegeri de estetic?", atâta timp cât sentimentele comunic? adev?ruri generalumane, dep??ind experien?a individual? a artistului: „... intui?iile ?i sentimentele, oricât ar apar?ine În propriu poetului ca individ singular ?i oricât le-ar zugr?vi el, ca pe ale sale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ar zugr?vi el, ca pe ale sale, trebuie s? aib? totu?i un con?inut general valabil, adic? s? fie ele Inse?i sentimente ?i consideră?îi veritabile pentru care poezia inventeaz?? ?i descoper? expresia adecvat???i vie ". (Hegel, Prelegeri de estetic?) În alte crea?îi, eul liric eminescian modeleaz? În chip diferit configura?iile spa?iului descris. De data aceasta, sufletul tainic al lumii i se relev? Într-un moment de magic? frumuse?e ?i armonie interioar?. Astfel, dac
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
credință. (Ceva de genul Bisericii Scientologice nu face decât să confirme această situație, jucând rolul de simbol.) La fel ca în cazul oricărui tip de cler, există și pentru oamenii de știință forme specifice de contact cu mulțimea, articolele sau prelegerile luând locul slujbelor duminicale. Există și aici "preoți" aflați în slujba oamenilor cu bani (sau a banului) și "preoți" care urmează în mod liber glasul conștiinței. Cele mai durabile construcții sunt realizate în gândire ori prin intermediul ei; chiar și piramidele
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Organizatorii întîlnirii au fost Institutul Cultural Român, Universitatea "La Sapienza" din Romă și Forul Intelectualilor Români din Italia. Două zile încărcate al căror program s-a axat exclusiv pe comentarea academică a filozofiei lui Noica. Simplă trecere în revistă a prelegerilor poate arăta densitatea întîlnirii, de aceea, cu prețul enumerării lor pedante, numele protagoniștilor și titlurile alocuțiunilor trebuie pomenite. Miercuri, 3 iunie, colocviul intitulat "Constantin Noica e la filosofia come salvezza" a fost inaugurat prin trei cuvîntări de deschidere, rostite de
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
aparte - le menționez cu comentariile pe care le suscită, încercând a pătrunde și dincolo de scoarță, către adâncime. Corpul obiect Specialistul în antropologia modei, Alexandru Bălășescu, cu masterat în Etnologie (Lyon) și doctorat în Antropologie (Universitatea din California), a ținut o prelegere la Centrului Național al Dansului București (CNDB), intitulată Proiectul modern sau Etica Corpului Transparent. După un succint istoric al modului cum a fost și este privit corpul omenesc, din Evul Mediu și Renaștere până în epoca modernă, prelegerea s-a concentrat
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
a ținut o prelegere la Centrului Național al Dansului București (CNDB), intitulată Proiectul modern sau Etica Corpului Transparent. După un succint istoric al modului cum a fost și este privit corpul omenesc, din Evul Mediu și Renaștere până în epoca modernă, prelegerea s-a concentrat asupra discuțiilor prilejuite de o expoziție americană Corpul nostru, bine primită în țara de origine, dar care, itinerată în Franța, a provocat scandal și a trebuit să fie închisă. Expoziția se folosea de corpurile unor oameni decedați
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
lichidelor se injectase în respectivele corpuri material plastic, care, după cum se știe, este nedegradabil sute de ani. În plus, corpurile folosite în sus-numita expoziție proveneau din China și s-a presupus că erau ale unor foști deținuți, poate deținuți politici. Prelegerea a conținut și alte multe idei demne de discutat, precum cele privitoare la societatea carcerală către care am evoluat treptat, dar povestea expoziției Corpul nostru a fost strâns legată de "spectacolul" prezentat după această prelegere la CNDB, conceput de Ion
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
foști deținuți, poate deținuți politici. Prelegerea a conținut și alte multe idei demne de discutat, precum cele privitoare la societatea carcerală către care am evoluat treptat, dar povestea expoziției Corpul nostru a fost strâns legată de "spectacolul" prezentat după această prelegere la CNDB, conceput de Ion Dumitrescu: Ceea ce am convenit noi a fi hazard. Un personaj gol, întins cu fața în jos pe o masă și cu capul acoperit, era oferit publicului, care intra pe rând în spațiul scenic, pentru a
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
invitase și textul lansat de protagoniștii spectacolului: să reacționăm, să nu fim indiferenți la ceea ce ne supără. Sau există subiecte de neatins, pentru că, ca și în politică, ele sunt agreate de o majoritate, ce nu trebuie contrariată? Oricum însă, spectacolele, prelegerile și experimentele desfășurate la CNDB, invită la largi și interesante discuții, de strictă actualitate.
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
singura "națiune" întemeiată pe religie), qawmiyya ("identitate națională", "ființă națională"), watan (patrie), shu˙ubiyya (naționalismul antiarab promovat de persani), shari˙a (legislația musulmană), adab (literatura și cultura generală) sunt încastrați într-o analiză politologică a culturii arabo-islamice având claritate de prelegere academică, dar și farmecul istorisirii. Veți afla, de pildă, citind această carte, de unde vine cuvântul ageamiu în limba română (prin turcă, de la colectivul aČam - "nearabi, străini, barbari, neștiutori" -, care era un contrar pentru ˙arab, "arabi"). Prozatorul al-(ahiz percepea vorbirea
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
timid, vorbind în public relativ puțin despre el însuși și performanțele sale, la 82 de ani, el își continuă neabătut activitatea prodigioasă. Stau mărturie numeroasele apariții editoriale, amplele articole din presa culturală românească (cu precădere România literară) dar nu numai, prelegerile în calitate de profesor-invitat la universități ale lumii, frecventele dialoguri și participări la talk-show-uri televizate de pe canalele românești, în compania altor personalități de seamă. Recent, l-am descoperit pe TVR1, pînă și într-o emisiune despre loterie, în care era rugat să
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
culise - la conferințe și colocvii, la Universitate oferind, poate, unele dintre cele mai rare momente în care mari personalități străluceau, sfidînd, datorită protecției lui Iosif Sava, securitatea de la ușă, în bibliotecă, citind, citind, citind, la pian, în Sala Radio, ținînd prelegeri despre muzică, muzicieni, instrumente, voci. Și, în plus de toate, ascultînd și bucurîndu-se de ceea ce muzica mare, clasică poate să dea. I-am cerut iertare pentru faptul că am fost pătimașă la începutul anilor nouăzeci și l-am judecat pentru
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
poate să nască suspiciuni, cu atît mai mult cu cît romanul lui Wittstock e un fel de Bildungsroman în buna tradiție a marilor clasici germani. Acțiunea e plasată în perioada lui de studenție la Cluj, cînd toate întîmplările, ideile, petrecerile, prelegerile, idilele, succesele, decepțiile, într-un cuvînt, lumea întreagă intră în tine și tu înghiți perplex tot pînă la sațietate "cu dragoste și abjecție". Și peste toate astea tronează umbra monstruoasă a Securității. Profesorii, prietenii, dispar rînd pe rînd și tu
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
Mazzoni și-a mărturisit dorința de a duce la bun sfârșit un mai vechi proiect, inițiat de regretatul profesor Marian Papahagi, acela de a realiza o enciclopedie a relațiilor culturale italo-române. Donato Cerbasi (Universitatea "Roma Tre") a ținut o interesantă prelegere despre limba română, reliefând atât elementele de similitudine în cadrul genului proxim al limbilor romanice, cât și elementele de alteritate, identificate în cadrul aspectelor morfo-sintactice, privite atât diacronic, cât și tipologic. La rândul său, Roberto Merlo (Universitatea din Torino) a încercat să
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
multă informație încît cititorul nu trebuie decît să o parcurgă detașat, fără să-și cheltuiască energia, în timp ce o conversație este un mediu rece, căci în cursul ei trebuie să completezi de la tine ceea ce interlocutorul nu-ți spune. La fel, o prelegere de curs este fierbinte, un seminar universitar este rece. Nu-ți trebuie cine știe ce fler ca să simți că, deși criteriul e valabil, clasificarea la care ajunge McLuhan e șubredă. E greu de crezut că lectura unei cărți nu cere efort și
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
implică direct inițiativa și responsabilitatea elevului în propria lui pregătire. Experiența morală, calitățile și însușirile caracterului se dobândesc și se educă mai ales în cadrul practicii nemijlocit ca efect al numeroaselor exersări și corectări și mai puțin ca efect al unor prelegeri. Educația fizică, activitățile sportive - procese instructiv - educative practice - oferă un larg câmp de acționare favorabilă pentru educarea inițiativei, independenței și responsabilității, disciplinei colective, integrării în colectivitate, cooperării în vederea atingerii unor țeluri, dârzeniei și competitivității. Obiectivele instructiv - educative proprii educației fizice
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
-l însoți, alături de Nicolae Manolescu, Adriana Babeți, Paula Apreutesei și Irina Horea pe Adam Michnik, în cadrul "Conferințelor Microsoft", la Brașov. Găzduiți de Universitatea "Transilvania" și de Andrei Bodiu (decanul-titirez al Literelor brașove-ne), am avut prilejul să ascultăm una din fascinantele prelegeri ale marelui dizident și jurnalist polonez, dedicată "Problemelor democrațiilor tinere". Am avut, atunci, confirmarea rupturii care s-a produs în ultimii ani între generații. Trăim în aceeași țară, dar ne despart experiențele, aspirațiile și felul în care trăim istoria. Mi-
Adam Michnik și maladiile lumii contemporane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9464_a_10789]