11,263 matches
-
Volumul apărut la Editura Științifică adunând cronici și fragmente publicate de marele poet portughez Fernando Pessoa în deceniile al doilea și al treilea, se constituie într-o apologie a paradoxului, considerat principial o terapie eficientă a "obstruării" intelectuale. Pornind de la premisa că adevărul cognitiv e inaccesibil rațiunii, Pessoa consideră opinia de orice fel, intelectuală, literară, religioasă drept singurul mod decent de expresie, certitudinea înțepenită și credința fiind căi de închidere a sensibilității și inteligenței. Pentru Pessoa, contradicția e o terapeutică a
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
jumătate. Trecerea într-o nouă limbă are agresivitatea unei nașteri, e părăsirea paradisului, a uterului matern. Am încercat să scriu în limba germană și registrul meu intelectual și afectiv îmi părea neîndestulător ca un act fără final. Așadar porneam de la premisa că scriitorul este stăpîn în limba lui și prizonier într-o limbă adoptivă. Am cunoscut o scriitoare de origine germană din Banat care mi-a spus că de fapt ceea ce o obligă să plece în Germania este limba care aici
Prizonier sau stăpîn al limbii? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17034_a_18359]
-
și a mediilor specifice de reflectare a acesteia. Astfel, în ultimii ani au organizat, oarecum oficial, în spațiile Ministerului Culturii, mari expoziții, un fel de Saloane în accepțiunea consacrată a cuvîntului, filialele din Iași, din Constanța, din Ploiești etc. Prin premisele lor, dar și prin filosofia curatorială și prin efectul imediat de lectură, acestea erau mai curînd acte de emancipare decît rapoarte de activitate, însă, tocmai prin grandoarea lor afișată și prin aerul lor exhaustiv deconspirau multiplele complexe provinciale și tot
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
artistice prolixe, lipsite de vigoare și de coeziune. În acest climat, nu prea încurajator tocmai din pricina precedentelor ratate, o altă filială a UAP, cea din Vâlcea, a deschis de curînd o expoziție similară la București. De data aceasta, însă, atît premisele cît și consecințele sînt cu totul altele. Artiștii vâlceni n-au venit în capitală cu intenția unor cuceritori și cu steagul de luptă la purtător, chiar dacă bine dosit pe sub mantale, ci cu dorința explicită a confruntării cu ei înșiși într-
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
cosmic format și alimentat de tradiții, eu cred că romanul, așa cum îl putem noi citi astăzi, într-un timp al alienării generalizate, ne permite (poate chiar ne propune) să reflectăm la alte chestiuni decît cele legate de o lectură cu premise politice sau istorice. Ion Vasile Șerban rezumă perfect miza cărții, declarînd-o un "roman al despărțirii", "monografia unei stări surprinsă într-o lungă explozie și trăită deplin, cu toate consecințele ei devastatoare, pînă la limita capacității de înțelegere și a posibilităților
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
așa ceva s-a dorit Plaja care a avut parte de o excesivă mediatizare, epopeea filmărilor urmând a se dovedi, în cele din urmă, mai palpitantă decât filmul propriu-zis. Romanul lui Alex Garland și scenariul vechiului partener oscarizat John Hodge aveau premise pentru continuarea frisonantei satire a degringoladei "generației pierdute" a sfârșitului de secol, sufocată de asaltul tehnologiei de înalt nivel, care-l determină pe erou să vâneze senzații tari, provocate de trăirea nemijlocită. Reactivarea temei vagabondajului și a mitului flower power
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
of What Happens. Body and Emotion in the Making of Consciousness (în traducere literală Sentimentul a ceea ce se întîmplă. Corp și emoție în formarea conștiinței), iar tema ei e anunțată fără echivoc din titlu - formarea conștiinței -, după cum evidente sînt și premisele metodologice - corelația dintre trăire/sentimente și conștiință. Cum ajunge făptura umană să perceapă și să înțeleagă mediul în care trăiește și celelalte făpturi din jur? Care este structura experienței? Cum devenim conștienți de propria noastră persoană? Sînt întrebări care nu
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
care din păcate caracterizează orientarea numită în disciplinele umaniste generic "postmodernism" sînt vicii imposibil de ascuns la nesfîrșit. Postmodernismul piere pre limba sa, dacă putem spune astfel, sufocat în confuzii terminologice, solipsisme și lipsă de discernămînt al ideilor. Aceasta este premisa unui important studiu dedicat de filozoful Ian Hacking evoluției principalelor metode și formule de gîndire din postmodernism. The Social Construction of What (A cui construcție socială) este cartea unui filozof cu portfoliu impresionant, cu reputație solidă atît între tradiționaliști cît
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
A.I. Brumaru) nu acceptă nici măcar că a fost o schimbare de atitudine. Cronicarul împărtășește aceste din urmă puncte de vedere. Totul începe cu mult mai devreme, în aprilie 1964, cînd Dej a declanșat campania antisovietică și a creat o dublă premisă, pentru o mică liberalizare în gîndirea și arta românească, și pentru o revalorificare a (cu expresia vremii) "moștenirii culturale", îndeosebi naționale. Anii '60 au stat sub acest semn și urmările - pozitive! - se cunosc. În condițiile relaxării cenzurii, mulți dintre autorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
fond de intoleranță generală, preceptele islamice tolerante și generoase, au fost împinse treptat spre violență și crimă. Fanatizați religios, mulți tineri au devenit kamikadze. Caliban și-a pierdut orice blîndețe, s-a făcut agresiv, răzbunător și ucigaș. Calibanismul e o premisă a talibanismului, cum e a tuturor extremismelor. Incultura e o trăsătură de bază a nazismului, a comunismului sau a fundamentalismului islamic. în punctul de plecare, aceste totalitarisme neagă culturii două rosturi esențiale: libertatea și diversitatea. Aculturalismul taliban nu admite, o dată cu
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
cuvîntul introductiv, Cornel Ungureanu promite o privire de istoric literar, deci una care pune ordine după consumarea evenimentelor. Dacă tonul relaxat și preocuparea pentru toate fațetele lucrurilor discutate confirmă promisiunea, se poate identifica o atitudine de fond care o infirmă. Premisa de la care pornește Cornel Ungureanu în discutarea destinului literar al acestor scriitori este aceea că, evadînd din închisoarea culturală comunistă, ei au fost, într-un fel, deturnați de la destinul care li se rezervase, deci au rămas toată viața, indiferent de
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
și mai puțina simpatie față de acest cetățean american care e drept că vorbește foarte mult despre literatura română în cărțile sale, dar fără ușoara exaltare a exilatului în Europa (.e. fără nostalgia rădăcinilor). Date pentru o mai bună conturare a premisei identificate se pot culege și din capitolele despre "exilații interior". Și pentru că Gabriela Melinescu este singura femeie căreia i se dedică un capitol în acest volum, nu putem evita să menționăm că prima parte poartă titlul Zeița și geniul și
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
elaborările unor opere de atelier. Aceste caracteristici, la o primă vedere simple abstracțiuni teoretice, pot fi remarcate acum, cînd totul este finalizat, cu multă claritate. Competiția cu formele urbane preexistente, vecinătatea vegetației și personalitatea spațiului deja construit au funcționat ca premise în concepția și în elaborarea acestor lucrări. Accentul pus pe expansiunea formelor, combinația verticalei cu desfășurarea pe orizontală și gîndirea de tip arhitectural care poate fi descifrată în intenția artiștilor, plasează toate lucrările în perspectiva certă a unui ambient urban
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
acest ultim roman semnat Fănuș Neagu cea mai mică urmă de luciditate auctorială sau vreo cît de palidă auto-ironie, poate ar fi fost posibil să ajungem la concluzia că în mod deliberat, suprarealist, avangardist, scriitorul își aruncă în aer propriile premise. Cartea arată în mod evident cum tot ce s-a spus laudativ despre acest autor a fost spus cumva în pofida textelor sale. Acestea nu conțin în mod concret decît semnale, virtualități a ceea ce acest scriitor ar fi putut să producă
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
vitaliste, existențialiste și autenticiste ale tinerilor de la Criterion, din școala Cuvîntului lui Nae Ionescu și de la celelalte publicații ale noii generații, lirismul răzbate prin toți porii declarațiilor și acțiunilor lor politice și culturale. Spre deosebire de pașoptiști însă, tinerii interbelici pleacă de la premisa că marile probleme practice naționale au fost rezolvate și că le rămîne să exploateze spațiul spiritual. Eliade crede că, după Marea Unire, n-are rost să-și mai consume energia în cotidianul politic. Romantismul lor (care e o formă de
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
Teoctist poate organiza o exorcizare, pe când cine știe ce le poate trăzni prin cap românilor ăștia, mereu prea relaxați în raport cu legea... Nici Teoctist, nici gradații din jurul său nu cred că realizează dimensiunea dezastrului ale cărui baze tocmai le-au pus. Plec de la premisa că sistemul comunist era imperfect și, prin urmare, e imposibil ca toți preoții să fi lucrat cu Securitatea. Or, prin exceptarea întregii categorii preoțești de la verificarea dosarelor, chiar și inocenții vor trece din categoria prezumtivilor nevinovați în categoria prezumtivilor vinovați
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
Sau este credința că isprăvile comuniste nici n-au nevoie să fie cîntate în versuri, fiind ele grăitoare de la sine? Căldură mare, renumerație (sic!) după buget mică pentru artiștii cuvîntului de peste Prut. Așa că la ce bun să mai insiste președintele... Premisa de onestitate a lui Victor Ciorbea Într-un editorial din ADEVĂRUL, Cristina Modreanu face un bilanț, documentat pînă în cele mai mici detalii, Ministerului Culturii. Un bilanț din care reiese că "a trecut mai bine de jumătate din primul an
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
anunțate de interimarul președinte al acestui partid, Victor Ciorbea, dar în primul rînd excluderea lui Vasile Lupu, au stîrnit valuri de comentarii în presa cotidiană. La începutul săptămînii trecute Cornel Nistorescu a evaluat într-un întreg editorial ceea ce el numește Premisele Ciorbea: "Nu înțeleg cum fostul premier, cel care de fapt a spart PNȚCD-ul, poate acum să-l acuze pe Vasile Lupu că pune în pericol unitatea partidului! Și face asta cu seninătate, fără să i se aburească lentilele ochelarilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
acum să-l acuze pe Vasile Lupu că pune în pericol unitatea partidului! Și face asta cu seninătate, fără să i se aburească lentilele ochelarilor și să-i tremure mușchii feței. Nu-și dă seama Victor Ciorbea că, beneficiind de premisa de nevinovăție, ca și alți colegi ai săi, nu beneficiază automat și de premisa de onestitate? N-a fost cercetat de nici un organ al statului pentru "coliziunea" cu vreun text de lege, în schimb preia peste noapte un partid al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
face asta cu seninătate, fără să i se aburească lentilele ochelarilor și să-i tremure mușchii feței. Nu-și dă seama Victor Ciorbea că, beneficiind de premisa de nevinovăție, ca și alți colegi ai săi, nu beneficiază automat și de premisa de onestitate? N-a fost cercetat de nici un organ al statului pentru "coliziunea" cu vreun text de lege, în schimb preia peste noapte un partid al cărui membru nu este și, deci, nici nu-i aparține, din moment ce l-a părăsit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
din partid, chiar dacă o fi avînd nu știu ce acoperire prin articole și paragrafe din statut, nu face decît să se întoarcă împotriva lui Victor Ciorbea și, oricît pare el de cinstit în raport cu legile României, să ne oblige să nu-i acordăm premisa de onestitate." Spre deosebire de Cornel Nistorescu, a cărui opinie este că Victor Ciorbea "a pus mîna pe un partid", Cronicarul e de părerea că fostului premier i s-a dat un partid pe mînă, cu rugămintea de a se folosi de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
literatura este sau nu este autonomă? Într-un excepțional studiu care a fost tradus și în românește, Ficțiune și dicțiune, Gerard Genette propune o distincție între teorii literare (poetici le numește el) esențialiste și teorii constitutive. Prima categorie pornește de la premisa că există o calitate intrinsecă a textelor - așa-numita "literaturitate", adevărată Fata Morgana a structuralismului - în virtutea căreia un text este poezie, iar altul reclamă publicitară. A doua categorie oferă criterii mai laxe, asociate condițiilor de producere și receptare a textului
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
recompunerii dificile, deficitare a identităților naționale ale statelor foste comuniste. înlocuind, într-o perspectivă pragmatică, autoritatea și imaginea identității naționale imuabile cu politica culturală, cea care, prin dezbateri, modelează discursul public în direcția principiului de political correctness, Richard Rorty creează premisele discuției despre o identitate eliberatăde ontologic, desacralizată. Mai mult decît atît, cel de-al doilea eseu publicat aici schițează contururile culturii literare, "o cultură care a înlocuit atît religia cît și filosofia cu literatura", și în cadrul căreia "izbăvirea urmează să
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
o variantă răsăriteană a studiilor de "Postcolonialism" din Apus", Corin Braga în Cuvînt înainte), importantă este înțelegerea (și depășirea) distorsionării pe care comunismul a produs-o în imaginea identitară a fiecăreia dintre țările estice. Și, mai ales, refacerea memoriei ca premisă a vindecării identitare. Mistificările succesive pe care propaganda comunistă le-a operat asupra istoriei au repercusiuni chiar asupra amintirilor personale, particulare, ale celor care au trăit-o (așa cum demonstrează Daniela Koleva în analiza povestirilor despre 9 septembrie 1944, data-simbol a
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
contestarea formulei, transcendenței și a metaforei modelului modernist, operată mai ales în ultimii ani, Mircea A. Diaconu definește identitatea generației '60, și, prin recul, a lui Cezar Baltag, poetul în discuție, construind un întreg aparat argumentativ defensiv. Simptom al acceptării premiselor acestor atacuri, monografia nu încearcă o altă abordare (din perspectiva, poate părea o blasfemie, dar textul poetic susține o asemenea ipoteză, a unei anume tranzitivități și a fragmentarismului, de exemplu). Există, doar schițate, asemenea alte identificări (cum e, de pildă
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]