464 matches
-
incomparabil al literaturii române"64), deoarece "a povesti înseamnă a stabili relații între niște serii fenomenologice aparent eterogene (precum configurația pietrelor și soarta omului, de pildă); a nu mai vedea ceea ce par obiectele, ci ceea ce sunt "realmente" (în mentalitatea omului premodern): a restabili trans-semnificația hierofanică a obiectelor"65. Ideea se sprijină și pe teoria eliadescă a arhetipului celest, a modelului divin pe care îl repetă orice ritual sau gest profan; comportamentul omului arhaic demonstrează că actele umane, obiectele lumii exterioare "nu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
primatul lumii naturale, drept superstiții. Unii autori au analizat nivelul profund al acestei schimbări de perspectivă și au asociat-o cu o modificare radicală a viziunii asupra cunoașterii. Astfel, Jim Cheney 180 deosebește între două perspective asupra cunoașterii. Din perspectiva premodernă cunoașterea apare din conversația dintre lume și persoană, iar oamenii trebuie să se pregătească etic și spiritual pentru receptarea cunoașterii. Prin contrast, din perspectivă modernă, cunoașterea apare ca urmare a relației dintre un subiect cunoscător activ și un obiect al
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2010; 2012; I. Druța, 2013; N.A. Ursu, 1962 etc.) rețin patru perioade semnificative în dezvoltarea domeniului, care coincid cu excepțiile necesare, celor patru perioade de dezvoltare a terminologiei europene, stabilite de M.T. Cabré: 1) Perioada veche. Începuturile (1532-1640). 2) Perioada premodernă (1640-1780). 3) Perioada modernă (1780-1860). 4) Secolul XX - perioada de avânt și dezvoltare a terminologiei. Preocupările pentru terminologie în perioada veche a limbii române (1532- 1640), numită a "Începuturilor" sunt semnificative pentru istoria terminologiei românești. Numeroși termeni de "cultura generală
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de Simion Ștefan, mitropolit de Bălgrad. Pe lângă neologisme, cronicarii moldoveni și munteni (Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin) introduc în Cronicile lor numeroși termeni, fără a realiza delimitările/ teoretizările necesare. Tot în acestă perioadă sunt alcătuite glosarele bilingve slavo-române. Perioada premodernă (1640-1780) care "încheie perioada veche a Românei literare" (I. Druța, 2013: 81) este sincronă cu începuturile lexicografiei românești "de tip terminologic". Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir sunt două personalități relevante ale perioadei, asupra cărora se focusează studiul cercetătoarei. Primul a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
la problema evreiască”, prin ucidere în masă. ANTISEMITISMUL MODERN În absența unei definiții complexe, antisemitismul ar putea fi calificat ca fiind „cea mai lungă ură din lume”. Sub raport temporal, antisemitismul poate fi împărțit în două perioade: cea a antisemitismul premodern - înainte de revoluția franceză, a fost dominat de aspectul religios al problemei evreiești. Evreii erau condamnați pentru a fi fost ucigașii lui Hristos și necreștini. La vremea respectivă aveau o cale de scăpare - convertirea. A doua perioadă este a antisemitismul modern
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
vârsta de 10 ani. Opțiunea sa pedagogică este meritorie în special prin susținerea tezei dezvoltării unui învățământ bazat pe contactul nemijlocit cu natura în procesul instructiv educativ, iar mai apoi pentru stimularea permanentă a gândirii și intelectului ființelor educogene. TEORII PREMODERNE ASUPRA EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI Demersurile științifice și culturale din această epocă încep să se focalizeze tot mai mult pe problemele investigării naturii și societății timpului, căutând noi modalități și noi direcții de acțiune atât în domeniul științelor particulare, cât și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
este una a manifestării repetate a supușeniei față de străinătate; este și una a răbufnirilor de identitate națională, de "originalitate" politică și ariceală inutilă. Din ea se pot desprinde deopotrivă învățăminte și ocări. Pe parcursul a aproximativ trei milenii de civilizație istorică premodernă ce și-au lăsat amprenta asupra timpurilor noastre, problema constituțională apare fulgurant în vremea regelui babilonian Hammurabi, în antichitatea clasică grecească din epoca lui Platon și Aristotel, ca și în perioada Romei republicane. În rest, lumea s-a lăsat guvernată
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mod riguros teritoriul gîndirii și comportamentelor. Individul se năștea și murea ca membru al clanului său, într-un sistem fix de relații, și făcea parte dintr-un trib sau grup în care traiectoria vieții sale era dinainte stabilită. În societățile premoderne, identitatea nu reprezenta o problemă și nu era un subiect de reflecție sau de dezbatere. Indivizii nu sufereau crize de identitate și nici nu sufereau modificări radicale ale acesteia. Omul era vînător și membru al tribului și își cucerea identitatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
schimbări rapide, de inovații și de negare a vechiului o dată cu crearea noului, un proces legat de capitalismul industrial, de revoluțiile democratice, de urbanizare și diferențierea socială și culturală. În urma convențiilor teoriei sociale moderne, îmi asum distincția între societățile moderne și premoderne, dar trebuie reținut faptul că asemenea distincții sînt tipuri ideale care accentuează anumite trăsături ale ordinii sociale, estompînd anumite similarități și continuități. 2 Asupra analizei făcute de Școala de la Frankfurt cu privire la declinul individualității, vezi Kellner, 1989 a. Asupra disoluției identității
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
secolului al XIX-lea). „Cioban“, „musafir“, „dușman“, „odaie“, „dușumea“, „tavan“, „dulap“, „chibrit“ sunt cuvinte de origine turcă. Și gastronomia românească se declină În bună măsură pe turcește, Începând cu felurile de mâncare considerate astăzi tipic românești: „ciorba“ și „sarmalele“. Terminologia premodernă din arhitectură și urbanism vădește, de asemenea, o puternică influență turcească. Unele cuvinte au suferit o depreciere odată cu Îndepărtarea de modelul oriental. „Mahala“, de pildă, Însemna „cartier“; acum, pentru „cartier“, românii folosesc cuvântul francez quartier, iar „mahala“ a căpătat un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
naturală și endemică - scria medicul Ramazzini În 1700 despre «maladiile ghetourilor» din Italia - ; mirosul, pe care Îl răspândește lumea măruntă din rândurile lor, se datorează Înghesuielii din casele lor și sărăciei” <endnote id="(455, II, p. 284)"/>. Evident, În epoca premodernă, murdăria nu era nici pe departe „un vițiu propriu al poporului evreesc”. Carențe ale simțului curățeniei sunt atestate din plin la mai toți europenii. Românii nu au făcut excepție. Unii călători străini prin Țările Române au fost necruțători În această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
precum și majoritatea muncitorilor identificau munca cu efortul fizic ; de aici aversiunea lor față de gulerele albe” <endnote id="(107, p. 122)"/>. Într-o pseudo-cronică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Silviu Angelescu a rezumat În această privință mentalitatea românească din epoca premodernă : „Neguțătorul nu-i nici țăran să are câmpul, nici meșteșugar să facă vreun lucru văzut și trebuitor, nici cărturar să-i deprindă pe oameni care-s cele bune și frumoase ale vieții. Neguțătoru-i doar Înșelător nărăvit la trai bun, că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
continentului. Pe de altă parte, slaba urbanizare, persistența unor relații socio -economice cvasi-feudale sau precapitaliste au făcut ca În această parte a Europei să supraviețuiască până târziu (Începutul secolului XX) importante colectivități cu mod de viață tradițional și cu mentalități premoderne. În foarte mare măsură, În cadrul acestor colectivități se practicau activități tradiționale (agricultură, păstorit etc.) strict dependente de condițiile meteoro lo gice. Seceta prelungită, ploaia În exces, grindina sau furtuna puteau compromite total recolta, punând sub semnul Întrebării Însăși supra viețuirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nația, statul, clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea. De aceea și morala publică și politica au eșuat în diverse specii de paternalism, de la cel soft, cu ceva ingrediente democratice de vitrină, până la cel hard, dictaturile propriu-zise. „Prostimea”, termenul atât de drag istoriei premoderne, a rămas la noi pe piața discursului public în diverse ipostaze: talpa țării, toți (mai puțin PCR, factorul conștient al societății noastre), simplul cetățean, omul simplu, omul de pe stradă. Acesta este mesajul pe care l-au primit și îl primesc
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
care l-am dat. Text publicat în 22, 29 noiembrie-4 decembrie 2005 Cei mai activi oameni politici ai anului 2005 Constatări generale: Marele public tinde să uzurpe locul cetățeanului 1. Trăim într-o lume postmodernă (chiar dacă parte din societate este premodernă), în care totul a devenit imagine și discurs. Nu este prea relevant ce acte de guvernare sau de opoziție fac oamenii politici, ci mai degrabă dacă spun ceva cu text-appeal în fața camerei de filmat. În optica marelui public (îngrijorător concurent
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
postmodernă care pentru unii, iată, devine postmortem. Politicile se fac mai ales pentru imagine și imaginea mai ales pentru interese politice. Mogulii presei și ai politicii își dau mâna într-un show perfect narcisic. Dincolo de ei oamenii trăiesc atât de premodern, atât de senzorial foamea, frica, durerea, moartea, nu la televizor, ci în suflete și trupuri. Încă nu au ajuns să fie cetățeni în exercițiu nici măcar la nivelul modernității timpurii. Camerele de filmare se vor muta degrabă pe alte drame în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
timpurii. Camerele de filmare se vor muta degrabă pe alte drame în direct, căci lungirea uneia devine „plicticoasă”. Cine poate vedea mai mult de o săptămână, două un film documentar pe aceeași temă? Ce se va întâmpla însă atunci când „senzorialii” premoderni se vor răscula așa cum știu, cum pot și cum au dreptul moral să o facă? Durerea noastră în urma pietrei sau bâtei life va fi tot călâu-discursivă? Text publicat în 22, 20-26 septembrie 2005 A cuceri/A căpăta. Feminismul de la Vest
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Moral eram supuși Codului Eticii și Echității Socialiste, politic, directivelor tuturor congreselor. Partidul ne luase explicit povara libertății și discernământului. Începând cu secolul al XVIII-lea, europenii vestici, nonfolclorici și contractualiști, depărtându-se de dialogul cu „veșnicia” specific comunităților țărănești premoderne, au început să se întrebe cum poți crea o comunitate morală atunci când societatea este eterogenă religios și devine tolerantă față de oameni nereligioși și tratează religia ca problemă privată a indivizilor. Sensul răspunsurilor moderne la această tulburătoare problemă poate fi rezumat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
locale etc.) aproape nu există. Din perspectiva mea, diagnosticul de țară arată astfel: În România există cel puțin patru tipuri de societăți de naturi diferite, care trăiesc în lumi paralele, nu comunică între ele sau comunică foarte puțin: O societate premodernă cu două componente: 1. țărănească aproape de economia naturală închisă, neindustrială, nemonetară, necontractuală și nespecializată, în care influența principală este cea a Bisericii. Este o societate ruptă de relații cu celelalte, cu un statut foarte redus de contribuabil și cu grad
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru modernizare. Are propriile sale cutume, o populație cu educație precară, practici feudale de căsătorie și familie, participare foarte redusă la bunurile publice și un grad mare de excludere civico-politică. Este o societate de supraviețuire. Probabil că interesul față de societatea premodernă va fi mai degrabă unul demagogic, de campanie, axat pe protecție și grijă. În perspectivă europeană astfel de comunități, atât cât vor deveni vizibile, vor fi prin excelență interesante antropologic și exotico-turistic O societate postcomunistă dezindustrializată, tipică pentru orașele muncitorești
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de Stagirit), dar și Varlaam din Calabria (important nu atât pentru conținutul scrierilor, cât pentru rolul său). Prin această sondare "arheologică" - în siajul teoriei lui Michel Foucault -, în căutarea unor formațiuni discursive, modele, teme, idei și noțiuni-cheie pentru imaginarul european premodern, s-ar putea ajunge la perspective noi asupra relației dintre gîndirea medievală românească (politică, teologică sau colectivă) și tradiția greco-romană și creștină a instituțiilor de putere din regiune. Modelul bizantin, summum al istoriei politice în primul mileniu creștin, a cumulat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
locală sau tribală, antreprenoriatul a avut nevoie de agenții subcontractate, pentru a putea furniza bunuri publice mai complexe. Două modele mai recente sunt modelul clientelar și modelul formal. Aspectul clientelar al „corupției” contemporane a reprezentat pentru multă vreme, În epocile premoderne, relația solidă, de bază, prin care bunurile și serviciile publice au fost furnizate. Modul de organizare bazat pe relația clientelară funcționează printr-un antreprenor public (principal) care Își asumă furnizarea unui bun public (de pildă, regele În perioada medievală, care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Literele. De ce? Dar problema esențială cu care trebuie să se confrunte orice discuție despre oportunitatea studierii instituționalizate a literaturii este aceea a canonului modern, sau mai precis a celor două paradigme literare existente Într-un curriculum școlar sau universitar: literatura premodernă și literatura modernă. Altfel spus: dacă literatura clasică face parte din bagajul de cunoștințe generale la fel de importante ca teorema lui Pitagora În matematică sau ca mecanica newtoniană În fizică, care ar fi sensul studierii literaturii moderne, contestatară, deierarhizantă, „nihilistă”? și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literare din perioada medievală fac destul de puțin dacă nu sunt Însoțite de cunoașterea unor texte sacre, apoi a unor texte care stau la baza filozofiei moderne. Scrupulul purității genurilor nu contează aici, pentru că el aparține unei istorii literare retrospective. Literatura premodernă trebuie să fie studiată nu numai din unghi retoric, nu recreată Într-un spațiu muzeal pentru uzul unor spectatori care habar nu au de autentica ei „viață”, ci și repusă În contextul ei cultural. Dar, o dată cu secularizarea culturii și cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-i face mai puțin importanți pentru geneza disciplinei autohtone” (pp. 23-24). Din opera lor se pot prelua informații și interpretări în spiritul sociologiei. Iată-l, de pildă, pe Dinicu Golescu, boierul muntean care a oferit o imagine a societății românești premoderne. Autoarea propune o presociologie desprinsă din surse antropologice, istorice, monografice și documente politice, de medicină socială, din care se configurează o direcție de meditație asupra socialului. În linia deschisă de T. Herseni, se susține că momentul decisiv în provocarea gândirii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]