627 matches
-
supraviețuire de 39% în T3N0M0 (American Joint Committee on Cancer și Union Internationale Contre le Cancer - 1997), fapt ce a dus la reîncadrarea stadială a acestei categorii din stadiul IIIa în stadiul IIb. În tumorile ce prind peretele toracic, iradiate preoperator, supraviețuirea nu este ameliorată. Iradierea postoperatorie, deși se recomandă în rezecția incompletă și prezența N2, are o eficiență relativă la distanță, dar scade rata recidivei locale. În sindromul Pancoast-Tobias prognosticul este rezervat în caz de prezență a metastazelor N1 sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
supraviețuire a pacienților este de 2-3 ani, cu un procent de 55 la 1 an și de 20 la 5 ani (Burt) [3]. După metastazele suprarenaliene nu există supraviețuitori la 5 ani neoperați. În metastazele pulmonare ce au fost identificate preoperator și care au fost rezecate, rata de supraviețuire la 5 ani este de 25%, iar în metastazele unice identificate pe piesa de rezecție, supraviețuirea a fost de 22%. Este interesant studiul lui Deslauries, 1989, asupra nodulilor peritumorali sateliți, în care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
efectuate în anii 1950-1970 sugerau eficacitatea radioterapiei preoperatorii de rutină, studiile recente evidențiază că aceasta nu are nici un efect asupra supraviețuirii la distanță. Uneori evoluția bolnavilor iradiați și apoi operați a fost mai proastă decât a celor din grupul neiradiat preoperator. În prezent se contraindică utilizarea de rutină a radioterapiei preoperatorii. O mențiune aparte o necesită sindromul Pancoast-Tobias. Patterson [44] sugerează utilizarea de principiu a radioterapiei la acești pacienți, deși există și autori care pun la îndoială beneficiul unei astfel de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
Chirurgul constată uneori discrepanțe între informația preoperatorie și starea anatomică intraoperatorie a vaselor coronare: uneori vasele sunt de dimensiuni și calitate mai bună decât estimarea preoperatorie, alteori vasele coronare sînt mai mici de calitate mai slabă decît a fost estimat preoperator. Angiocoronarografia rămâne o lumenogramă neputând oferi informații directe despre peretele arterial. Explicarea acestor discrepanțe necesită discutarea metodelor de apreciere a stenozelor și obstrucțiilor coronariene evaluate angiografic. Calitatea și valoarea unei arteriografii coronare depind de dotarea tehnică, abilitatea și experiența echipei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
o viață normală și nemodificat de un tratament medical complex (beta-blocanți, inhibitori de ACE, nitrați retard), bine condus și bine urmărit, constituie o indicație chirurgicală, oricare ar fi numărul și severitatea leziunilor coronare [3]. Existența unei alterări a funcției VS preoperator nu trebuie să constituie un obstacol pentru intervenție. Cu prețul unei mortalități perioperatorii mai crescute, se poate obține ameliorarea funcțională și prelungirea vieții. Kirklin și Barratt-Boyes (2003) considerau că BAC (by-pass aortocoronarian cu grefă venoasă) este indicat pentru angina stabilă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
3,4+0,1. Rezultatele au indicat o mortalitate generală de 52% (26 din 50) din care precoce 30% (15 din 50) și tardivă de 31% (11 din 35). Mortalitatea precoce a fost produsă prin insuficiența multiplă de organ, prezentă preoperator la 5 din 8 bolnavi, dar numai 4 din 50 (8%) au decedat prin insuficiența de pompă. Decesele tardive s-au datorat insuficienței cardiace progresive (10 din 11) (91%). La 2 ani postoperator, 24 de bolnavi au fost în viață
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
infarct, 3. Folosirea substituenților sau materialelor sintetice pentru înlocuirea zonelor necrozate și pentru închiderea defectului, 4. Îmbunătățiri aduse în tehnicile de protecție miocardică. Rezultatele precoce arată o mortalitate intraspitalicească de aproximativ 35% (Daggett și colab.). Mortalitatea ridicata este datorată statusului preoperator precar al pacientilor și insuficienței cardiace. Mortalitatea spitalicească a scăzut simțitor în ultima perioadă. Rezultatele tardive sunt însă mai bune: 75% din pacientii operati supraviețuiesc peste 5 ani. În statistica lui Daggett și colab. 21 din 26 bolnavi care au
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
se practică anulopastie asociată cu rezecție quadrangulară. REZULTATE PRECOCE În insuficiența mitrală acută ischemică, rezultatele intervențiilor chirurgicale sunt mediocre, mai ales în cazul infarctului întins cu ruptură de mușchi papilar, la care sindromul de debit cardiac scăzut reprezintă principalul handicap preoperator. Rezultatele sunt mai bune când intervenția chirurgicală se efectuează la zile sau săptămâni de la producerea evenimentului acut sau în cazul insuficienței mitrale prin disfuncție de mușchi papilar. În insuficiența mitrală cronică rezultatele par mai bune. Astfel, la University of Alabama
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
etiologii. Astfel, la UAB între 1975 și 1979 rata de supraviețuire la 3 ani a fost de 50 %, majoritatea deceselor având loc în primul an postoperator. Rata de supraviețuire pe o durată lungă de timp este dependentă de statusul funcțional preoperator al VS. Radford (citat de [18]) a observat o rată de supraviețuire la 3 ani de 100% pentru pacienții cu evoluție intraspitalicească favorabilă, atunci când FE preoperatorie a VS a fost >0,35 și numai de 60% când FE a fost
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de evoluția bolii coronariene, starea arterelor coronare și de funcția ventriculară stângă. Se pot bucura de o calitate satisfăcătoare a vieții în direct legătură cu performanța și viabilitatea miocardului restant. Alegerea conductului de utilizat în BAC Această decizie este luată preoperator în momentul stabilirii indicației chirurgicale și a strategiei operatorii. Conductul ideal este determinat esențial de durata permeabilității în timp a acestuia, de caracteristici fizice, fiziologice și biologice, de strategia, tehnica și tactica chirurgicală, disponibilitatea acestuia, precum și modul de prelevare. CONDUCTE
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și alte intervenții reduc incidența FA post-BAC (evaluare sistematică a 52 de studii randomizate de prevenire primară a FA). - BB intravenous pot fi mai eficiente decât BB orale postoperator în reducerea FA după chirurgie cardiacă Transfuzia de sânge - perioperator - hemoglobina preoperator de sub 10 g/dl este asociată cu o creștere de 5 ori a mortalității operatorii (2 059 pacienți operați ; corectarea perioperatorie nu a ameliorat supraviețuirea [19]. - clopidogrelul trebuie oprit cu 5 zile înainte de operație, dacă starea pacientului permite; existența unui
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
față de bărbați poate fi legată de numărul mai mare de infecții post-BAC Evaluare tardivă a riscului de deces post-BAC: - enzime cardiace CPK MB crescute 24 de ore după BAC sunt asociate unui risc de deces la 1 an, - nivel seric preoperator scăzut de anticorpi antiendotoxină este asociat cu mortalitate crescută la 5 ani (474 pacienți). Morbiditate post-BAC [19]: - encefalopatie (delir, confuzie) 6%, deficiențe cognitive, efecte adverse cerebrale 6%, - insuficiență renală (15 000 pacienți operați, mortalitate 12% la cei pe dializă și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
767 pacienți cu diabet, 2 593 fără diabet) și risc crescut de deces la 5 ani (5259 pacienți), - fibrilație atrială cu factori de risc (4657 pacienți operați în 17 țări, model de risc derivat din 3093 de bolnavi), vârsta, FA preoperator, operații valvulare asociate, suprimarea beta-blocantelor și a inhibitorilor ACE; factori de protecție împotriva FA - menținearea sau reintroducerea beta-blocantelor, menținerea inhibitorilor de ACE, suplimentarea de K+, antiinflamatoare non-steroidice, amiodarone, stimulare electrică, sotalol, - intervenții care previn FA după chirurgie cardiacă sunt amiodarone
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
indice de protrombină, timp parțial de tromboplastină activată, INR, grup sanguin, transaminaze sanguine - TGP, TGO, proteine totale serice, uree și creatinină serică, ionogramă și rezervă alcalină sanguină, glicemie); radioscopie de torace și consult cardiologic cu efectuarea ekg (necesare consultului preanestezic preoperator); Ortopantomografia și tomografia articulației temporomandibulare drepte au relevat o soluție de continuitate osoasă mandibulară ce pleacă de la incizura sigmoidă dreaptă, coboară pe sub colul condilului mandibular și ajunge la marginea posterioară a ramului ascendent drept mandibular pe care o întrerupe în
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
monitorizarea funcțiilor vitale de către medicul anestezist). Îngrijirile postoperatorii vizează menținerea unei igiene orale bune, administrarea alimentelor lichide și semilichide. Complicații postoperatorii posibile: septice (secundare) - nu menține igiena orală, există focare de infecție în cavitatea orală care nu au fost îndepărtate preoperator; tardive (consolidare vicioasă) - deteriorarea sistemului de imobilizare înaintea expirării perioadei de imobilizare. Externarea pacientului. Recomandări. După 24 ore de la efectuarea reducerii ortopedice și a imobilizării prin blocaj intermaxilomandibular rigid și suspensie internă la repere osoase fixe (de exemplu, la ambele
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
chirurgicale. Pregătirea preoperatorie generală este obișnuită, cu administrarea unui sedativ ușor cu câteva ore înaintea intervenției și igienizarea pacientului. Pregătirea preoperatorie locală presupune igienizarea și asanarea cavității orale, antiseptizarea mucoasei orale și a tegumentelor feței, izolarea câmpului operator. Se trepanează preoperator dintele 4.5. Întrucât cavitatea restantă după chistectomie necesită plastie (de elecție, autotransplant de medulospongioasă din creasta iliacă), intervenția chirurgicală se va desfășura sub anestezie generală. Intervenția propriu zisă va consta din: chistectomie 4.6 (pe cale vestibulară) cu sutură; extracții
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
în urmă, insuficiență ventriculară stângă severă. Conduita în diverse boli cardio-vasculare: 1. Coronaropatii: Studiul clinic al pacienților permite clasificarea acestora în bolnavi cunoscuți cu afecțiune cardiacă (infarct miocardic, by pass, angor) și bolnavi cu factori majori de risc coronarian. Tratamentul preoperator cu reevaluarea și compensarea funcției cardiace se va efectua în strânsă legătură cu un cardiolog; se vor administra nitrați și βblocante. 2. Hipertensiunea arterială esențială: La bolnavii cu HTA ușoară sau moderată, după explorările de rutină, li se vor ajusta
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
metabolice, hidro-electrolitice și acido-bazice, corectarea anemiei (administrarea de sânge, preparate de sânge, fier, acid folic, vitamina B12), antibioprofilaxie (chirurgia capului și gâtului, chirurgia esofagiană, gastrică, a tractului biliar, rezecții de organ etc.). Dieta va fi redusă cu cca. 18 ore preoperator la regim hidric, iar cu cel puțin 8 ore înainte de intervenție se va opri complet aportul per os. Sonda de aspirație naso-gastrică este necesară la pacienții care vor suporta o intervenție pe tractul gastro intestinal, asigurând aspirarea secrețiilor digestive în timpul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
os. Sonda de aspirație naso-gastrică este necesară la pacienții care vor suporta o intervenție pe tractul gastro intestinal, asigurând aspirarea secrețiilor digestive în timpul intervenției; menținerea ei în post operator previne distensia gastrică. Sondajul uretro-vezical se va efectua cu câteva ore preoperator la pacienții ce vor suporta intervenții prelungite (durată mai mare de 3ore), operații în pelvis etc. 4.5.2. PREGATIREA LOCALA Pregătirea tegumentelor se realizează uzual prin radere și antiseptizare cu alcool iodat. CDC (Center for Disease Control) avertizează că
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
4 grame/ zi asociat sau nu cu streptomicină; după 24 ore se administrează numai lichide și se efectuează clisme până la curățirea completă a colonului; se continuă administrarea de Neomicină sau Streptomicină 1g p.o.) și scurtă (începe cu 48 ore preoperator prin administrarea antibioticelor menționate și regim hidric. Cu 12-24 ore înainte de operație se administrează un purgativ puternic de tipul Fortrans®). Pentru ambele metode se poate asocia o clismă cu Betadină 10% pe masa de operație sau lavajul rectului cu Betadină
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
gastro-pleurală, fistula entero-pleurală, fistula colo-pleurală. La cazurile cu hernii diafragmatice după plăgi marele epiploon herniat în torace l-am găsit eviscerat prin plaga toracică în trei cazuri, iar ansele intestinale la unul dintre acești pacienți, aspect ce a facilitat diagnosticul preoperator de leziune frenică. Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație de temut a herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
identificate și unele malformații cardiace necunoscute până atunci. Un studiu (citat în literatură) efectuat pe 50 pacienți (în 10 ani) cu ruptură acută de diafragm după contuzii toraco-abdominale a semnalat faptul că diagnosticul de leziune a diafragmului a fost stabilit preoperator în 44 cazuri (88%), cel mai frecvent prin radiografie toracică și tranzit baritat esogastroduodenal [39]. La capătul epuizării acestor mijloace de investigații, dacă nu ne-am lămurit în privința diagnosticului se poate recurge la laparoscopia sau toracoscopia exploratorie. În faza acută
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
absența posibilităților tehnice de realizare a examenului IRM foarte frecvent diagnosticul de hernie retrocostoxifoidiană (mai ales atunci când prin fanta Larrey se angajează intratoracic numai grăsimea properitoneală sau ligamentul rotund, sau când sacul herniar conține numai epiploon) se pune intraoperator, chiar dacă preoperator a existat suspiciunea existenței unei hernii diafragmatice anterioare. De asemenea, la nou născuții cu HDC, unde urgența deosebită impusă de tabloul dramatic al insuficienței respiratorii acute nu permite decât efectuarea unei radiografii toraco-abdominale standard, diferențierea acestui tip de hernie diafragmatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
această explorare) [1, 2]. ERORI DE DIAGNOSTIC În faza acută, în condițiile în care gravitatea leziunilor asociate și necesitatea intervenției chirurgicale de urgență nu oferă timpul necesar executării unor investigații imagistice mai complexe care să identifice existența herniei diafragmatice, diagnosticul preoperator (la cazurile la care hernia diafragmatică nu a fost depistată înaintea intervenției chirurgicale) poate fi considerat ca cel mult incomplet sau un diagnostic de etapă, diagnosticul final urmând a se stabili intraoperator, după investigarea întregului ansamblu lezional. Rolul acestui diagnostic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
la cazurile la care hernia diafragmatică nu a fost depistată înaintea intervenției chirurgicale) poate fi considerat ca cel mult incomplet sau un diagnostic de etapă, diagnosticul final urmând a se stabili intraoperator, după investigarea întregului ansamblu lezional. Rolul acestui diagnostic preoperator stabilit în urgență este de a permite luarea rapidă și corectă a deciziei de intervenție chirurgicală, precum și alegerea celei mai indicate căi de abord, în funcție de prevalența manifestărilor clinice ale leziunilor asociate toracice sau abdominale și nu în ultimul rând de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]