61,806 matches
-
mers pînă la capătul ideilor lui. Și a pierdut. Cum, în istorie, ideile care pierd sînt totdeauna considerate greșite, nu l-au iertat nici românii (cu toate că militase constant pentru drepturile lor), nici ungurii (a avut la Tribuna cinci procese de presă și a fost închis un an) și nici nemții (am menționat darea lui afară de la ziarul Ziua). A fost victima intoleranței tuturor, el, care visa la înțelegeri pașnice, neutralități și compromisuri amiabile; a fost tratat ca un ins potențial primejdios
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
durata salonului de carte de la Leipzig, dar și după aceea, într-un spațiu privilegiat al înfruntărilor de idei. Paralel cu luarea cu asalt de către public a întîlnirilor cu scriitori germani și străini, în metropola saxonă sau în cea renană, cititorii presei au avut parte și de varianta scrisă a unor dialoguri care alcătuiesc laolaltă o foarte prețioasă antologie-document al zbuciumatei perioade prin care trecem. Iată doar o sumară schiță a dezbaterilor de idei cu participarea masivă a unor scriitori în cîmpul
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
propunea Uniunii Scriitorilor Germani, pe lista candidaților la Premiul Păcii decernat în fiecare toamnă, la Frankfurt, în incinta istoricei Paulskirche, locul de naștere al democrației parlamentare în Germania, la mijlocul secolului al XIX-lea. Günter Gras a condamnat vehement în paginile presei și de la tribuna de dezbateri la Leipzig, războiul din Irak. Laureatului premiului Nobel pentru Literatură i s-au alăturat și alți scriitori. Mai puțin Leon de Winter, autorul romanului Malibu, o carte de mare succes în această primăvară. Semnatar al
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
i s-au alăturat și alți scriitori. Mai puțin Leon de Winter, autorul romanului Malibu, o carte de mare succes în această primăvară. Semnatar al unor ample eseuri publicate tocmai pe durata Salonului de Carte, în paginile de foileton ale presei germane, scriitorul olandez se numără printre puținii adepți ai politicii actualei administrații americane și ai războiului împotriva Irakului. Deși literatura nu se poate împotrivi unui război pregătit și anunțat, ea pune cel puțin omenirea pe gînduri, oferind și un spațiu
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
ale revistei ne furnizează proba: în loc de poezii ale dlui Stoenescu, citim niște versificații găunoase și din coadă sunătoare pentru care autorul a luat și un important premiu academic. Guvernul și gazonul În momentul în care Cronicarul face această trecere prin presa cotidiană, nici posturile de televiziune care emit în direct despre războiul din Irak nu au știri despre eventuala înfrîngere a lui Saddam Hussein. E foarte posibil însă ca la ora la care dvs veți citi aceste rînduri regimul lui Saddam
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
perspectivei, își rostește Niculae Gheran, fără pedanterie, timpul alcătuirii în ediție critică a operei lui Liviu Rebreanu. Anul 1981 încheiase distinctiv volumele de proză narativă, nuvele și romane, creația dramaturgului și rostirea primelor tatonări de exprimare literară. Meșteșugul descoperit în presa literară, culturală și de atitudine, întinsă pe mai bine de jumătate de secol, legitimat printre altele de două conflagrații mondiale, se regăsește în volumele de publicistică: scrieri despre teatru și cronici dramatice, cronici și eseuri literare, altele social-politice, interviuri, memorialistică
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
necesitate istorico-literară, ceea ce Niculae Gheran propune ca perspectivă. Adică, volumul 22, Corespondență II, cu implicarea tuturor, în afara familiei, și volumul 23, Varia, caiete de creație, acte necesare biografiei marii opere, care îl include și pe scriitor, colaborări descoperite ulterior în presa vremii, cu identificările de rigoare, când textul fusese publicat cu pseudonim. Două frumoase motivări găsește editorul, ca o cheie de lectură, pentru introducerea corespondenței în corpul ediției. Le citez, ca pe o translație între genuri și pentru expresivitatea posibilelor succesiuni
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
Brătianu cu occidentalii (Clemenceau și alții) și se retrage de la guvern, este numit Vaida-Voevod și i se recomandă să devină cât mai repede mason, ceea ce a și făcut, pentru că odată intrat într-o lojă franțuzească putea să aibă influență asupra presei, asupra negociatorilor francezi, cum s-a și întâmplat. În orice caz, când au venit marile dictaturi de dreapta în Italia, în Germania, i-au "fugărit" pe masoni. - În memoriile dumneavoastră faceți o apreciere interesantă și anume aceea că, după război
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
dar, din păcate, așa a fost. - Ce ar fi putut face în acel moment aliații? Să declanșeze un război? - Ceea ce nu se înțelege suficient la noi este că puterile occidentale sunt țări democratice în care există o opinie publică, o presă și un Parlament și că acestea nu puteau fi schimbate peste noapte în sensul declanșării unui nou război fostului aliat pentru că el nu a permis alegeri libere în România și Polonia, în condițiile în care abia se sfârșise unul care
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
138). Cel puțin la noi, orice intervenție critică la adresa regimului comunist avea un ecou uriaș la nivelul opiniei publice. Astăzi dezvăluirile și protestele publice (indiferent de natura lor) s-au bagatelizat. Guvernanții tratează cu suverană indiferență probele copleșitoare apărute în presă cu referire la propria lor corupție sau manifestările de stradă ale unor categorii sociale ajunse la disperare. Totul este pe cale să ia formele unui spectacol lipsit de conținut (este imposibil să nu mă gîndesc aici la grotesca participare a unor
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
După cum sunt sigur că Ștefan Mihăilescu-Brăila e un impecabil vânzător de ziare. Numai că nu asta e problema. Inițiativa UNITER-ului de a demara programul "Artiștii pentru artiști" e, desigur, admirabilă, dar nu reprezintă decât o picătură într-un ocean. Presa a selectat exemplele unor artiști celebri pentru impactul emoțional, dar drama e mult mai adâncă. În situația Ninetei Gusti și a lui Ștefan Mihăilescu-Brăila se află cvasi-totalitatea artiștilor români de vârsta a treia (despre tineri n-are rost să vorbesc
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
după ce s-a încercat psihozarea opiniei publice cu un atac chimic și s-a dovedit că pentru cei mai mulți dintre noi o mască de gaze e un lux de neîngăduit, tema a fost brusc abandonată. Ca de obicei, autoritățile au reproșat presei că vrea să înspăimînte lumea. Ceea ce e inexact. Tot soiul de flăcăi bătrîni sau nebăgați în seamă, șefi peste sirene de alarmare și exerciții ale nimănui au folosit prilejul, ca să iasă în față și să afle românul că nici ei
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
fapt, aici, cu lipsa totală a sentimentului de onoare al onorabililor județeni. Și nu îndrăznesc să mă gîndesc cîți alți potentați județeni de prin alte regiuni ale țării n-ar fi urmat acest exemplu dacă nu l-ar fi făcut presa de doi bani. Dincolo de acest jeg moral prin care alesul își trădează alegătorul, conflictul din Irak mi se pare un fel de hîrtie de turnesol pentru diverși experți de ocazie și pentru nenumărații noștri comentatori și băgători în seamă care
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
dar exact ca acum. Totuși, în mijlocul acestui ev în care cenzura decreta ce este adevăr și ce nu este, Milton, în Areopagitica, în anul 1644, scriere tălmăcită de Mirabeau în ajunul revoluției franceze cu titlul direct, politic incendiar, Despre libertatea presei, avea să lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere de foc, fraza: Libera comunicare a ideilor și părerilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
1903, și pe prima pagină e poezia poetului năsăudean stabilit la București. După această dată el a mai tipărit un singur volum de versuri, Cântece de vitejie, în 1904. Ca Poetul, ca și alte poezii, și aceasta a rămas în presă. Dar, spre deosebire de unele, a scăpat atenției cercetătorilor, nepublicându-se niciodată în vreo carte (după a mea știință), în afara celor 16 versuri în manuale școlare, din 40 câte are poezia. Astfel, 24 de versuri pot fi considerate inedite total pentru editori
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
a fost sacrificată în favoarea unor tonuri violente, a unei durități ce se reclamă a fi specifică lumii de azi. Acțiunea a fost transmutată într-o zonă periferică a unui mare oraș (parcă am fi undeva prin Giulești ori în spatele Casei Presei), iar spectacolul e intens asezonat cu o muzică zgomotoasă și deloc plăcută auzului. Muzica în cauză intră în contradicție flagrantă cu versul shakespearian nu se știe de cine tradus în limba română. Eu bănuiesc că la bază se află traducerea
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
etc., etc. sunt și ele de o abundență care n-ar îndreptăți nici umbră de temere - cel puțin pe durată medie - asupra vitalității, la noi, a meseriei de editor. Precizez că nu mă refer la managerii sau redactorii caselor "de presă și editură", cuprinși generic în aceeași denumire, și ei mai numeroși astăzi la noi ca oricând, ci la alcătuitorii edițiilor pe care ei le publică. Aceștia sunt profesioniștii "punerii în pagină" a textelor, cu respectul normelor filologice, după criterii de
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
spune că ne-a cucerit această muzică, dimpotrivă. Dar mesajul disperării unei lumi care există, aceea a adolescenților care se simt excluși din societate, nu trebuie pus la index, ci înțeles și asumat. l Ales președinte al Clubului Român de Presă, Cristian Tudor Popescu n-a părut foarte fericit de această funcție. NAȚIONAL, care are un război personal cu CTP a comentat de-a dreptul răuvoitor această alegere, încercînd să dea de înțeles că redactorul șef al ADEVĂRULUI și-a luat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
la fel de bine" nu ni se pare convingătoare. Ce-ar fi fost dacă CTP ar fi declarat că își dorea această funcție? După părerea Cronicarului, redactorul șef al Adevărului a reacționat cinstit-diplomatic după ce a fost ales președinte al Clubului Român de Presă. Explicația lui a fost construită în două trepte. Nu și-a dorit această funcție pentru că e o responsabilitate în plus. Afirmația e acoperită de observația lui CTP că el, un ziarist de prima linie, va trebui să fie mai diplomat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
Cristian Teodorescu Pentru prima oară de cînd s-a mutat Camera Deputaților în casa lui Ceaușescu, parlamentarul român a găsit de cuviință să se justifice presei pe ce cheltuiește banii publici. E plin subsolul Casei Poporului de gunoaie! Duhnește Camera Deputaților!! Umblă șobolanii pe unde nu te aștepți!!! Așa că e musai să fie îndepărtat gunoiul din catacombele Palatului Parlamentului. Dacă n-aș călca din cînd în
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
au așezat deja cîteva interpretări ale disputei premier-președinte. Unii își închipuie că sîntem spectatorii unui meci de uzură care se va încheia la egalitate. Nu cred. Alții văd în acest schimb de replici un spectacol aranjat dinainte, pentru a da presei și opiniei publice cu ce să-și ocupe timpul și să mai uite de serialul notelor de plată la întreținere - tot mai năucitor! - și de drama concedierilor de la firmele nerentabile ale statului. Această idee e ingenioasă, dar nu-l văd
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
facă doi-trei ani de carieră, suficient să-l apuce damblaua băutului. În scurtă vreme, a ajuns acolo unde trebuia să ajungă: la PRM, partid pe care-l reprezintă azi la cel mai înalt nivel. Citesc, din când în când, în presă despre el; ba despre eșecul răsunător în afaceri, ba despre amnezia plății la întreținere. Acum vreo doi-trei ani, fosta stea a utecismului județean a suferit chiar rușinea evacuării cu forța pentru refuzul de a-și lichida datoriile la bloc. Ex-uteciștii
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
o a doua specializare (pe care trebuie să o plătească), dar nu sunt siguri că le va folosi practic la ceva? Nu toți absolvenții de muzicologie ajung să lucreze în Radio sau Televiziune, cu atât mai puțini în învățământul universitar, presa scrisă nu mai are demult critici muzicali angajați. Pentru a deveni profesor în liceele și școlile de muzică nu e nevoie neapărat de diplomă în muzicologie. Dacă găsesc forța necesară pentru a fi onestă, descriu câte unei tinere, în culori
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
militar olandez, Willem Matser, dar cui i-ar fi putut trece prin cap că are și NATO un corupt și tocmai acela vrea să facă investiții în România. La vremea cînd Matser discuta cu Bucureștiul despre această uriașă investiție în presa centrală a apărut un anunț în mai multe ziare că NATO vrea să investească în România. Cronicarul s-a abținut atunci să amendeze bulversanta știre, cu precizarea că NATO nu se ocupă de investiții. Poate o fi vorba de achiziții
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
vede obligat să accepte că norocul i-l mai face și poliția miliardarului, dar și medicii care i-au dat certificate. l După ce senatorul Ion Predescu a ajuns la concluzia că rezolvarea crizei din colegiul CNSAS este dizolvarea colegiului, atît presa cît și societatea civilă, cărora li se adaugă partidele opoziției democratice protestează împotriva încercării securiștilor de a băga pumnul în gură CNSAS. De o vehemență fără precedent, această reacție ar trebui să atragă atenția oficialităților că în măsura în care își vor asuma
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]