445 matches
-
că a simțit ceva trecându-i peste picioare: trebuie să ia imediat o aspirină și să se ducă să se Întindă. Nimeni nu a mai avut chef de piersicile mele cu amaretto și sos de zmeură. Brusc, am avut un presentiment foarte rău legat de grămăjoarele de stafide care tot apăreau pe podeaua bucătăriei. — Nu te isteriza, mi-a zis Richard după ce a dat șobolanul pe ușă afară În grădină. Nu uita că lui Îi e mai frică de tine decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
satelit performantă, și află că Guvernul îl declarase pe fizicianul care nici nu împlinise patruzeci și patru de ani martir al Iranului, iar 30 noiembrie, când urma să fie înmormântat cu toate onorurile, zi de doliu în toată republica. Un presentiment dureros îi străbătu inima și nu apucă să îl stingă în vreun fel, fiindcă Sharoudi îi confirmă temerile: — Ghazal, am primit un telefon adineauri și o să vină și înștiințarea, negru pe alb: recursul la un proces al unei femei acuzate
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
el În colțul șemineului și am scos hârtia; i-am arătat-o, apoi am ascuns-o În buzunar sau În manșon. A insistat foarte mult să i-o dau. Mi-a spus că inima Îi bate puternic, că are un presentiment: dacă Îmi va dezaproba Înțelegerea și intențiile Îi voi da prilejul de a face cuiva un deserviciu. Acest mod de a conversa a durat mai bine de o oră, dar eram amândoi la fel de stânjeniți. Atunci i-am spus: «Iată hârtia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
la umbră, lăsînd să treacă acele atît de greu de Îndurat ceasuri de arșiță din miezul zilei. Dar deodată deschise ochii, ca și cum un al șaselea simț l-ar fi pus În gardă sau ca și cum ar fi fost asaltat de un presentiment subit. Întinse mîna pînă cînd simți prezența liniștitoare a mînerului securii și rămase foarte liniștit, ascultînd, cu mușchii Încordați, gata să sară la cel mai mic semn de primejdie. CÎteva clipe mai tîrziu Îl descoperi. Își făcu intrarea În cîmpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
doi ani de muncă meticuloasă; fotografii care la un moment dat aveau să ilustreze o carte voluminoasă cu care Anuhar-el-Mojkri aveau să uimească lumea datorită descoperirii sale: Frescele de la El-Akab. Și acolo, undeva, încă nu știa unde, dar avea un presentiment, urma să găsească, în sfârșit, ceea ce căutase de la început: o replică a „Marțienilor de la Tassili“, acele figuri gigantice de peste doi metri înălțime, care evocau în mod fidel atitudinile și îmbrăcămintea astronauților ce vizitaseră, în noaptea timpurilor, regiunile care acum erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
constate că-i era puțin frică. Apoi cerul se liniști, Începu să cadă o ploaie monotonă și lentă. Picăturile loveau cu un zgomot surd pânza cortului, la câțiva centimetri de fața lui, dar el era la adăpost. Avu dintr-o dată presentimentul că toată viața lui va semăna cu momentul acesta. Va cunoaște emoțiile omenești, uneori va fi foarte aproape de ele; alții vor cunoaște fericirea sau disperarea; nimic din toate astea nu-l va privi sau atinge vreodată cu adevărat. De mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un proscris, ele însele puteau fi atinse de lepra socială. Simpla mea prezență le făcea pe aceste dragi ființe să se simtă amenințate, nici ele nu știau în ce fel. Era un sentiment la zona de interferență, un soi de presentiment. Nu cumva trebuiau să se arate vigilente? Se obișnuiseră cu suplinitori schimbați în fiecare an, a căror companie nu le punea probleme. Azi în Huși, mîine-n Focșani, poimîine la Darabani, acești oameni erau comozi pentru stabilitatea lor calificată. De ani
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
văzut, pentru o clipă, chipul prelung, fruntea, sprâncenele, buclele blonde, ochii mari, în care tremura lacrima.“ Aude, presupun, răpăitul frenetic al ploii. Nici un gest de surpriză sau consimțire, glacială nepăsare. Compartimentul se încarcă de o ciudată energie obscură, suspiciune și presentimente și neputința de eliberare. „Așa sunt trenurile, doamnă, poartă tot felul de rătăciți în căutarea nălucilor care să înlocuiască religiile, prietenia, iubitele. Boala vremii ne rupe de cei apropiați, ne spulberă apartenența. Inofensivi, totuși, acești orfani care înlocuiesc o iluzie
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vară...) și acum, sinele s-a metamorfozat, noua identitatea pe care și-a durat-o fiind eu cel fără-de-tine, dar fără a avea sentimentul scindării sufletești, chiar dacă, retoric, își strigă iubita și timpul care nu mai e: Unde ești?, fiindcă presentimentul iernii - de care mă tem - nu-i provoacă un cataclism sufletesc, din moment ce are imensa fericire că, prin ea, a avut totul, că ea e o condiție sine qua non a existenței lui, încât îi declară: Dacă nu ai fi fost
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai mult declarată decât reală (am descrescut m-am împuținat) -, să remarce implicarea sa necondiționată în acțiunea utopică de ameliorare a lumii: stau de-o viață dinaintea fântânii / și mă întreb cum să-i potolesc setea. Laitmotivul întregului volum este presentimentul - tot mai acut - al sfârșitului, care generează un imaginar liric adesea învecinat cu estetica urâtului (Nu mai pot fi nepăsător la vidul țărânii și cenușa doliului / în blândețea din ochi nu mi-a rămas decât suferința și spaima / plante carnivore
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a oligarhiei temporale, care exprimă, ironic, aspirația motivată, dar, totodată, utopică a omului de a-și îngenunchea cel mai teribil inamic fiind în antiteză cu o realitate a cărei cruzime se manifestă prin aneantizarea oricărei tentative de sustragere din ea. Presentimentul, uneori destul de precoce, al finalului este o consecință a unei asemenea perspective ontologice: nu mai e mult și am să devin / încă o literă pe care n-o știe nimeni. Invazia banalităților cotidianului în spațiul prezervat al insului, altoit precoce
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în care fiecare imagine a concretului devine prilej de aplecare reflexivă asupra vieții cu laturile ei profunde, de o gravitate ineluctabilă, între care singurătatea, al cărei traseu îl configurează într-un poem (singurătatea începe), unde, referindu-se, din nou, la presentimentul morții, coroborată cu zădărnicia, amintește de eminescianul motiv al vieții ca vis, a cărui amprentă este evidentă: trecător în ceață fiind / îți vine să zici că exiști. Imaginarul liric din volumul-antologie al lui Nicolae Prelipceanu este o sinteză de trăire
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe cineva care merge la oraș pe așa o vreme și dădu înapoi. Ajunsă în dreptul ei portiera din spate se deschise rapid cu un păcănit... ca o invitație. Femeia intră fericită înăuntru unde o aștepta liniștea și căldura. Brusc un presentiment, un gând străin se interpuse între ea și bărbat, o presimțire grea venită de nicăieri o copleși însă mașina porni fără să-i dea șansa de reacționa dacă a fost bine că s-a urcat în ea. Vedea tânărul prin
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de ora lui de culcare. — O dată n-o fi foc. Doar e ziua lui de naștere. Începuse genericul și privirea îmi era țintuită de ecran. Filmul era alb-negru și muzica, deși nu era lipsită de o notă glumeață, îmi trezea presentimente negre. Și mai e și cina, șopti mama. Ce facem cu cina? — Nu știu. O să ne oprim undeva pe drum. — Dar atunci o s-ajungem și mai târziu. — Nu poți să te potolești și să te bucuri de film? Dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fusese găsit cadavrul lui Henry. Nu-i trebuia decât un minut sau două ca să le ia, dar dintr-un motiv oarecare, perspectiva asta o neliniștea. Se pomeni tremurând în timp ce parcurgea coridoarele și urca la al doilea etaj al casei, avu presentimentul că începuse să retrăiască evenimentele nopții precedente, impresie întărită în clipa când dădu ultimul colț și auzi sunetul televizorului, pus pe știrile de la ora unu. Deschise ușa. Președintele Bush se adresa unei camere goale. Era o înregistrare a discursului lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din care decupa cu foarfeca, pe lângă articole interesante, și reproduceri de artă, fotografii mai deosebite. Le aduna în dosare, ca mai apoi, periodic, să le răsfoiască nostalgic, cu sentimentul copleșitor că nu va ajunge niciodată să vadă originalele din muzee. „Presentimente sumbre!” ar zice orice fire optimistă. Dar, cine știe? Poate că scriitorul va fi cunoscut în tinerețe măcar câteva muzee celebre. Poate... Interesant este însă altceva. Domnul R., revăzând reproducerile extrase din reviste și ziare, regăsește uneori în acele picturi
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
prețuirea pentru inteligența nativă și caracterul integru; „fiorul viril” resimțit în fața farmecului ei feminin. Toate acestea îl fac să se considere mai mult decât un „Don Juan întârziat”. Din păcate, bucuria de a o fi întâlnit este urmată adesea de presentimentul că o va pierde. I-a mărturisit-o într-o zi, pe un ton „fatalmente elegiac”, motivând cu inexorabila amenințare a îmbătrânirii și neputinței. Răspunsul ei i-a dat speranță („Un bărbat poate fi iubit și la 80 de ani
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cât vei vrea, la gură nu le vei avea, dacă nu le vei duce cu mâna ta”.) Cine se scoală de dimineață departe ajunge. (Cel care din vreme Învață, se pregătește beneficiază de tot felul de oportunități.) „Dorințele noastre sunt presentimente ale aptitudinilor care se află În noi, sunt solii prevestitori a ceea ce vom fi În stare să realizăm.” (J.W. Goethe) Pământul, cât de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic. (La fel și În cazul predispozițiilor naturale: oricât de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Însă a o Înscena diferit pentru a provoca surprize - locutorul blanchotian răzbate tot mai insistent. Cu cît mai insistent, cu atît mai monocord - scriitura Îl apără ca un scut de respingere, de refuzul căruia i se simte destinat. Din acest presentiment destinal al claustrării trebuie să fi apărut orientarea lui ideologică din tinerețe, și-apoi din credința că s-ar mai putea salva, schimba ceva, a venit reconversia de după război (anunțată deja din 1933, căci Blanchot n-a fost niciodată antisemit
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
precum În existențele lor anterioare, bolnavi. Ceea ce era diagnosticat În anii 1930-50 ca boală metafizică, ori măcar „umană”, dar investită de o valoare transcendentală subiacentă, acum devine ceva nenumit, un fel de „petits maux” epileptice, aleatorii, bruște, sau nici măcar atît: presentimente, jene, scurte angoase Înghesuite Într-un cotlon de conștiință. Boli psihice, am spune, dar e prea mult: manifestarea unor urme, consecințele psiho-fiziologice ale unei absențe: doar o muscă - prea puțin pentru a fi ceva. Singur, protagonistul romanului minimalist, avatar al
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să vorbească despre tema lui. Întrebat de prieteni, dă răspunsuri vagi. Trece, în acest timp, printr-o dramă familială, este preocupat de soarta copiilor săi și de destinul creației sale, uneori chiar disperat; scrisul îl acaparează și îl epuizează. Are presentimentul morții și este îngrijorat în privința soartei manuscrisului său. Trăiește la Mogoșoaia de mulți ani. Camera lui este plină de cărți, așezate peste tot. Jumătate din pat este acoperit de un maldăr de volume. Ferestrele se deschid spre Parcul Bibeștilor, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
poem îndrăzneț, al cărui sens, totdeauna același, se manifestă necontenit sub noi aparențe! E o mare fabulă care, în fiecare din momentele pieritoare ale timpului, se apropie de morala ei, care e una, splendidă și admirabilă. Fericit muritorul căruia un presentiment i-a înlesnit cît de cît cunoașterea acestei mari semnificații, făcîndu-l să tresară. I-a fost dat acestuia să contemple invizibilul sub vălurile sale... Legea naturală a omului... îl hărăzește să perceapă vocea lui Dumnezeu, care răsună pe toate tărîmurile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o ocazie nesperată de conciliere. Institutul pentru Întîlnirea și Studiul Civilizațiilor din Centrul Internațional de la Sainte-Baume ne-a invitat pe amîndoi la un colocviu cu tema "Căile cunoașterii: Gnoze-Științe-Teologii", care a avut loc între 16-19 mai 1986. Împins de un presentiment puternic, am dorit să-l văd pe Abellio înaintea acestui colocviu și, pe 11 aprilie, m-am dus la apartamentul său parizian. Inevitabil, discuția noastră s-a orientat foarte repede spre problema ternarului. I-am spus că nu înțelegeam de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un platou de televiziune, un responsabil politic afirmă cele de mai sus, care pe hârtie par atrăgătoare, dar... ...nu le credeți nici pe jumătate. Ceva din el nu vă inspiră încredere. Nu știți exact ce anume. E o intuiție, un presentiment. Nu sunteți convinși pe deplin. Oare figura sau vocea lui nu v-a plăcut? Sau faptul că își încrucișează picioarele? Nu, nu e asta. Atunci ce e? Dacă sunteți suficient de atenți, vă veți da seama că jurnalistul că jurnalistul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu arată mai nimic..." (E., 49 ani, Botoșani). Răspunsuri asemănătoare au fost obținute în majoritatea interviurilor efectuate. 13.2.2.2. Termeni psihologici Unele substantive sugerează prezența unui vocabular cu tentă psihologică în limbajul prezicătorilor: suflet, inimă, minte, gând, presimțire, presentiment, teamă, angoasă, răbdare, concentrare, relaxare etc. Trebuie spus că limbajul este cu atât mai psihologizant cu cât nivelul studiilor subiecților investigați crește. La fel se întâmplă și în cazul "explicațiilor" construite pe baza ședințelor divinatorii. Ele pot deveni destul de elaborate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]