631 matches
-
Dr. Freisner, din partea PCR”. În același paragraf a fost introdusă și informarea privind 29 Organizația de restratificare a tineretului comemorarea victimelor pogromului și la Răducăneni, unde au vorbit la obiect următorii: „Doamna Nathanson, D-l Avocat Emil Mocanu, Sterea Tănase, Pretorul Ciobanu, Notarul Grigore Diaconu și Gutman Iancu”. La capitolul „informațiuni”, Întocmitorul raportului de activitate a scris despre „...adunarea Partidului Național Popular ce a avut loc În sala de spectacole a Teatrului Județean la care a vorbit D-l Ion Flueraș
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
catafalc, deschizi un miting, dar În nici un caz nu asiști la o comedie>>”. La subsolul documentului, am mai găsit o enumerare a pieselor ce trecuseră prin ciurul și prin dârmonul vulpoilor roșii precum: „Vlaicu și feciorii lui” (Lucia Demetrius), „De pretore Vincenzo” (Eduardo de Filipo), „Ala-bala portocala” (Octav Pancu-Iași), ș.a. Tot acestei adrese mai atașaseră și o observație asupra piesei „Nunta Ioanei” de Valeriu Luca. Iată părerea „specialistului”: „Această piesă este axată pe tema socializării agriculturii. Tratarea temei este Însă depășită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
inițiativa unui grup etnic mixt: Isidor Kremer și Valer Mitru. Un timp, a lucrat și profesorul V.I. Cataramă, până la numirea sa ca șef al Biroului Armistițiului din cadrul Prefecturii județului condusă În acel timp de preotul Neculai Sârbu, și apoi ca pretor al Plășii Vaslui. Păzirea unui secret de stat uneori vizibil pentru toată lumea era una din formele de introducere a psihozei În masă, specifică numai regimurilor totalitare, dictatoriale, discreționare, așa cum ne „omeniseră” și pe noi rușii și cozile lor de topor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
doua venire. - A țărăniștilor? - Nu, domnule, a lu' Cel De Sus. Altădată , când era notar în comuna Furmanca, satul mareșalului Timofei Timoșenco, primește telefon de la pretura Chilia Nouă că are obligația să pună hârtiile la curent că vine domnul Prim-Pretor Temistocle Prall însoțit de domnul revizor școlar Vasile Buricea. Se dă și ora, ora după care au mai trecut ceva ore de așteptare și, pentru ca totul să fie mai ușor, Vlahuță s-a dus să se răcorească la crâșmă iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a făcut avioane din hârtiile atât de importante. Ele avioane, notarul cuc și altă pasăre, după cum și-a dat seama și gardistul trimis să-l aducă la oficiali. Ce-ai făcut, nenorocitule, cu hârtiile statului?!, a întrebat pe octavă superioară, pretorul. - Păi, conform ordinului primit... le-am adus la... curent! Mândrul vânător și iată-mă pe fix 1 noiembrie 1932 cătană la poarta Regimentului 3 Vânători din Bolgrad, renumitul regiment "Trei Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri, toate cu parter
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
trecut pe la Inspectoratul școlar al plășii. Județul era acum împărțit în plăși, fiecare plasă având sub administrație toate unitățile publice, după modelul raioanelor de la sovietici iar Basarabia era condusă de un directorat. Prefectul județului era colonelul Sergiu Atanasiu iar prim pretor al plasei Ismail era Temistocle Froll. La primăria din Câșlița bunul meu prieten Nicu Radu mi-a spus că Steluța și copiii se află la familia Bielinschi, primar, aflat și el în casa fostului primar, Petre Mincioagă, deportat cu toată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu atâta amar și trudă în spate pe potecile ascunse ale munților noștri, aranjate rânduri, rânduri, o parte într-una din camerele școlii primare confesionale din Oprea Cârțișoara, iar altele la amicul său Ioan Șari, au fost confiscate de prim-pretorul plasei de atunci, însoțit fiind de câțiva jandarmi. Toate au fost încărcate pe patru care, apoi transportate la Brașov unde au fost arse, iar el, Badea Cârțan aruncat în temniță și judecat, fapta lui fiind socotită un act de uzurpare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
M., locotenent-colonel, str. Domniței, 3; Popescu, N.D., publicist, str. Icoana, 22; Popescu, P., profesor, str. Justiției, 23; Popovici, As., proprietar, Calea Victoriei, 48; Populeanu, procuror-general pe lângă Curtea de Apel, str. știrbei-Vodă, 41; Porumbaru, Em. M., avocat, deputat, str. Regală (Hotel Union); Pretor, I., avocat, str. Scaune, 58 bis; Protopopescu, Pache, avocat, profesor la școala de Comerț și director al școlii de științe politice și administrative, str. Colței, 37; Pruncu, Dim., Bulevardul Elisabeta, 4; Quintescu, profesor la Facultatea de Litere, membru al Academiei Române
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
000 (încă nu se făcuse stabilizarea monetară!), iar bugetul pe anul 1947 - 15 august până la 31.VIII. 1948 prevedea 30.000 la întreținere, din care s-au încasat 19.500 lei. Situația grea a școlii din Lunca fusese sesizată de pretorul de plasă (comuna Filipeni făcea parte din plasa Parincea) care, într-un proces-verbal din 1946 nota: „Școala Lunca: local rău întreținut; o sală de clasă în localul vechi dărăpănat. Grădina școlii e neîngrijită. Să se ia măsuri de îndreptare. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăși, un județ. Administrația comunelor și județelor se făcea de consilii alese pe baza votului cenzitar. În fruntea administrației județului era un prefect, al plășii un subprefect (mai târziu un pretor), iar la comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I. Cuza dădea un caracter unitar administrației în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, renunțându-se la vechile structuri administrative (ținuturi, ocoale, sate, cătune) și la vechile denumiri ispravnic, privighetor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cântat și la țară. Pe Teodorescu-Broșteni l-am cunoscut bine și l-am vizitat de câteva ori. E bine că e prezent la „Galerie”. Când apar poeziile Andriu? M-ar interesa, Întrucât l-am cunoscut bine pe tatăl ei, fost pretor, pe când eram a 2-a oară prefect, și am lucrat cu dânsul foarte activ. Era muncitor și modest și ne-am Înțeles desăvârșit, dându-mi prețios concurs, mult mai devotat decât toți ceilalți pretori (Unul Crivăț din Pașcani nu-și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cunoscut bine pe tatăl ei, fost pretor, pe când eram a 2-a oară prefect, și am lucrat cu dânsul foarte activ. Era muncitor și modest și ne-am Înțeles desăvârșit, dându-mi prețios concurs, mult mai devotat decât toți ceilalți pretori (Unul Crivăț din Pașcani nu-și cunoștea nici satele. Trebuia să Întrebăm pe oameni de drumul spre cutare sat. El juca toată noaptea cărți și primarii Îi aduceau „Condica de inspecții” la Pașcani, s-o semneze. Așa ceva! Parazitism adevărat.). Apariții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
generalul Antonescu, ofițerul nostru de frunte, în împrejurările de față. Îi creați o aureolă și revoltați întreaga armată.“ Fabricius făcuse aceeași observație lui Manoilescu. La 9 iulie, la Predeal, orele 6 1/2, generalul Antonescu este vizitat de procuror și pretor ca să-l aresteze. Le cere mandatul de arestare, răspund că după noua legislație nu se mai dă mandat, ci numai ordin. Refuză de a se supune și se retrage pentru a-și face toaleta. Peste o oră se coboară și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a auzit ordinul dat în limba română: «Aprindeți focul!» și «ân câteva minute» - cum precizează actul de acuzare - grajdurile și cei 5.000 de oameni vii din interiorul lor «au ars ca o torță», sub supravegherea polițiștilor ucraineni [sub conducerea pretorului Mănescu, n.n.], în timp ce zecile de mii de evrei care erau închiși în cocini și șoproane au auzit strigătele de groază și durere ale celor arși de vii. Asta s-a petrecut într-o duminică dimineața, 21 decembrie 1941, ultima zi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
, Alexandru (28.VI.1885, Biserica Albă, azi în Ucraina - 12.XI.1938, Cluj), folclorist și publicist. Tatăl său, Ioan Țiplea, avocat, a fost prim-pretor al Izei, iar bunicul pe linie paterna jude la Biserică Albă. Urmează școală confesionala în satul natal, apoi liceul la Beiuș (1896-1904) și Facultatea de Teologie la Budapesta (1904-1909), audiind și cursuri la Facultatea de Litere, unde era profesor Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
familiei regale la reședința de la Banloc („Vestul“, 6 mai): „Ieri a sosit la Banloc M. Sa Regina Maria. Pe peronul gării comunei Ban-loc M.S. a fost primită de o mulțime de oameni, în frunte cu prefectul județului, preotul Mureșan, prim pretorul plasei, notarii comunelor Banloc, Partoș, Soca, Ofsenița, corpul învățătorilor și străjerițele sub conducerea d-lui Olteanu și consiliul comunei Banloc“. Regina Maria era însoțită de Regina Elisabeta, ele fiind primite cu pâine și sare; pe drum erau înșirați locuitorii Banlocului
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
-i străjuit de un bust al său realizat de sculptorul Octav Iliescu. Monumentul soldatului Stabilit deja la Bocșa, Bottlik a primit, prin 1932 sau 1933, nu-și mai amintea nici el, vizita unui grup de domni, în frunte cu prim-pretorul Stoiacovici. Aceștia i-au propus să realizeze machete ale unui monument pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți pe câmpul de luptă în războiul de întregire a patriei. Unul dintre oaspeți i-a sugerat să (re)folosească statuia Ostașului Honved, un
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
a discutat artistul cu militarul, până când jandarmul i-a împrumutat o armă fără închizător. Când a sosit în cele din urmă piatra în gara Vasiova, nu a avut cine să plătească transportul și l-a plătit șeful de gară, prim-pretorul nefiind niciodată de găsit când trebuia achitat câte ceva. Apoi, când a ajuns piatra acasă la pietrar, acesta a refuzat să înceapă cioplitul grosier fără bani. Ca atare, Bottlik s-a apucat el însuși de cioplit. Între timp, prim-pretorul a
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
prim-pretorul nefiind niciodată de găsit când trebuia achitat câte ceva. Apoi, când a ajuns piatra acasă la pietrar, acesta a refuzat să înceapă cioplitul grosier fără bani. Ca atare, Bottlik s-a apucat el însuși de cioplit. Între timp, prim-pretorul a cheltuit la jocul de cărți toată suma pentru monument strânsă la bal și l-a lăsat în plata Domnului pe artist cu tot cu monumentul lui. Salvarea lui Bottlik a venit odată cu o comandă de monument funerar. Neavând unde să-l
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
un primus cu petrol, și o cămăruță unde dormea. La un moment dat, Bottlik a primit vizita pietrarului, supărat că pentru monumentul neterminat al soldatului, aflat la el în curte, este somat de perceptor să plătească taxe. Iar noul prim-pretor i-a făcut artistului un tărăboi monstruos, tratându-l ca pe hoții de cai. După ce s-a lămurit totuși despre ce este vorba, i-a propus lui Bottlik să continue lucrarea. În final, când monumentul trebuia amplasat în fața gării de la
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
poate în întreaga lume civiliza- tă, stau fără păreche, iar în Ungaria se pot petre- ce nepedepsite, și oamenii trec peste ele la ordinea zilei“. Un act similar se va petrece și în 1906. Din dispozițiile vicecomitelui din Timișoara, fost pretor cercual în Recaș, sunt confiscate, pentru a doua oară, partituri și cărți din biblioteca corului, iar corul este declarat desființat și coriștii sunt amendați.
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
satul. Veselia dura două zile încheiate și toată lumea era mulțumită și bucuroasă. Tatăl său, om de o putere herculeană, era generos, dăruind rudelor de toate, dar refuza să se amestece printre "domni", pe care nu-i agrea, refuzînd demnitatea de pretor la Ocna Șugatac. Părinții aveau pămînt mult și bun. Vara micul Ilie mergea, cu toți copiii, la uscatul fînului. Avea șapte frați și două surori, toți beneficiind de lumina cărții, cel mai mare, ajuns doctor în filosofie, murind tînăr. A
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
cu sugestia eliberăii "pe cauțiune". O inspecție, piesă a cărei intrigă amintește - după propria semnalare a autorului - de Revizorul lui Gogol, îl confruntă pe un inspector administrativ, venit pe nepusă masă în inspecție în- tr-un sat uitat de Dumnezeu, cu pretorul și tovarășii lui de chefuri și incompetență. Găunoșenia pretorului, suficiența care îl face să citească în atitudinea și cuvintele echivoce ale inspectorului semnele bunăvoinței, îl conduc la un deznodământ catastrofal pentru el: sancționarea. Titlul comediei Generația de sacrificiu avea în
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
cărei intrigă amintește - după propria semnalare a autorului - de Revizorul lui Gogol, îl confruntă pe un inspector administrativ, venit pe nepusă masă în inspecție în- tr-un sat uitat de Dumnezeu, cu pretorul și tovarășii lui de chefuri și incompetență. Găunoșenia pretorului, suficiența care îl face să citească în atitudinea și cuvintele echivoce ale inspectorului semnele bunăvoinței, îl conduc la un deznodământ catastrofal pentru el: sancționarea. Titlul comediei Generația de sacrificiu avea în perioada de după primul război mondial, așa cum are și astăzi
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
nu le-a mai văzut de multă vreme și retrăiește momente din viața sa păstrate în amintire. Procesul de rememorare dezvoltă diverse interferențe, de genul celor care apar în propagarea undelor radio. Fostul procuror se confundă uneori pe sine cu pretorul roman Philippus Barbarius, a cărui biografie a cunoscut-o pe cale livrescă, pe vremea când se afla la Roma. De asemenea, faptele și opiniile lui Cezar Zdrăfculescu sunt comentate mereu, în surdină, de un alter-ego al său, Rânzei, o conștiință lucidă
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]