7,932 matches
-
din 11 iulie 2006, pronunțată în Cauza Boicenco împotriva Republicii Moldova, paragraful 104, potrivit căreia standardul de probă „dincolo de un dubiu rezonabil“ permite deducerea sa și din coexistența unor concluzii suficient de întemeiate, clare și concordante sau a unor prezumții de fapt similare și incontestabile. ... 19. De asemenea, prin Decizia nr. 47 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 27 aprilie 2016, Curtea a reținut că standardul probei dincolo de orice îndoială
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
a standardului convingerii intime a judecătorului care, în esența sa, presupune un grad apreciabil de subiectivitate. Acest standard poate fi pe deplin înțeles doar prin raportare la standardul in dubio pro reo, care, la rândul său, constituie o garanție a prezumției de nevinovăție și reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat la art. 5 din Codul de procedură penală, este aplicat în materia probațiunii. El se referă la faptul că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură penală constituie o garanție procesuală a aflării adevărului și, implicit, a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, acest standard asigură respectarea prezumției de nevinovăție până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare concretizată prin pronunțarea hotărârii judecătorești de condamnare. ... 24. Neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
rândul său, art. 6 din Convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea, prin legislația națională, a unor garanții procesuale, precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din Convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce presupune epuizarea tuturor căilor interne de atac, conform art. 35 paragraful 1 din Convenție. ... 18. Așadar
DECIZIA nr. 705 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250630]
-
lege criticat îngrădește în mod discriminatoriu accesul la concurs prin comparație cu funcționarii publici care, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pot participa la același fel de concurs și în cazul declanșării procedurii disciplinare. Este, de asemenea, încălcată prezumția de nevinovăție a autorului, principiu statuat prin art. 58^2 lit. a) din Legea nr. 360/2002, deoarece, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Sunt invocate Hotărârile din 4 iunie 2013 și 14 ianuarie 2010
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Teodor împotriva României și Vanjak împotriva Croației. ... 5. Tribunalul Covasna - Secția civilă apreciază că textul de lege criticat este neconstituțional prin raportare la art. 23 alin. (11) din Constituție deoarece se încalcă prezumția de nevinovăție a autorului, care trebuie respectată oricât de severe ar fi standardele pentru a asigura un profil impecabil polițiștilor ce candidează la un post de conducere vacant. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea supremației Constituției și a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, ale art. 41 alin. (1) referitor la muncă și protecția socială a muncii și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 11. Curtea constată că autorul excepției nu a invocat în mod expres
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
concrete în care acestea s-au produs. Procedura disciplinară este inițiată prin declanșarea cercetării prealabile, presupune sesizarea și consultarea Consiliului de disciplină, după caz, și se finalizează prin soluționarea definitivă a cauzei. Procedura disciplinară se desfășoară pe baza principiilor respectării prezumției de nevinovăție; garantării dreptului la apărare; celerității; contradictorialității; proporționalității; unicității și legalității sancțiunii, iar răspunderea disciplinară a polițistului este angajată atunci când acesta încalcă, cu vinovăție, îndatoririle de serviciu [art. 55, art. 59 alin. (1) și art. 58^2 din Legea
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
funcționarilor publici, al căror statut era reglementat prin Legea nr. 188/1999, fără a fi încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 28. Referitor la pretinsa încălcare a art. 23 alin. (11) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, prezumția de nevinovăție reglementată prin acest articol este proprie doar procesului penal, neavând nicio legătură cu cauzele de natură civilă, comercială, fiscală sau de contencios administrativ, întrucât este reglementată în legătură cu libertatea individuală a persoanei (a se vedea, în acest
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
Omului în cauzele Teodor împotriva României și Vanjak împotriva Croației. Prin aceste cauze, arată autorul, se acordă art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale o sferă de aplicare mai vastă decât materia penală, prezumția de nevinovăție fiind incidentă și în proceduri administrative. Curtea reține că aceste hotărâri nu au relevanță în prezenta cauză, neexistând asemănări între situațiile de fapt ori soluțiile juridice din aceste cauze și situația autorului excepției. Cu ocazia pronunțării ambelor hotărâri
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
Curtea reține că aceste hotărâri nu au relevanță în prezenta cauză, neexistând asemănări între situațiile de fapt ori soluțiile juridice din aceste cauze și situația autorului excepției. Cu ocazia pronunțării ambelor hotărâri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a verificat respectarea prezumției de nevinovăție din perspectiva modului în care instanțele s-au bazat în aprecierea lor pe un „verdict de vinovăție“ pronunțat anterior în proceduri penale premergătoare, dar separate de cauzele aduse în fața sa - una de dreptul muncii și alta de
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
iunie 2015, paragraful 25, a reținut, în esență, că suspendarea contractului individual de muncă în ipoteza legală analizată nu îmbracă forma unei sancțiuni penale și nici chiar pe cea a unei sancțiuni disciplinare, astfel că nu este incidentă obligația respectării prezumției de nevinovăție. ... 30. Curtea urmează să respingă și critica privind încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 21 din Constituție, întrucât autorul se limitează la indicarea textelor constituționale de referință fără a motiva excepția, iar din raportarea sintagmei
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
superioare a instanței din care aceasta face parte, ar trebui ca aceasta să fie strămutată la o instanță aflată în circumscripția altei curți de apel. Reține, totodată, că, potrivit dispozițiilor art. 124 alin. (2) din Constituție, judecătorii se bucură de prezumția constituțională de imparțialitate, aceasta fiind atașată statutului lor profesional. Această prezumție poate fi însă răsturnată, în mod individual, cu privire la fiecare judecător în parte, în condițiile în care se demonstrează lipsa imparțialității subiective sau obiective a judecătorului. În ceea
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
aceasta să fie strămutată la o instanță aflată în circumscripția altei curți de apel. Reține, totodată, că, potrivit dispozițiilor art. 124 alin. (2) din Constituție, judecătorii se bucură de prezumția constituțională de imparțialitate, aceasta fiind atașată statutului lor profesional. Această prezumție poate fi însă răsturnată, în mod individual, cu privire la fiecare judecător în parte, în condițiile în care se demonstrează lipsa imparțialității subiective sau obiective a judecătorului. În ceea ce privește imparțialitatea obiectivă, strămutarea la altă instanță judecătorească din circumscripția
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
parte, este nejustificată și artificială. ... 5. Se mai invocă cele statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, precitată, referitoare la faptul că, atunci când acuzația în materie penală adusă nu a fost aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție, acțiunea inițială a statului nu poate fi calificată decât ca o faptă nejustificată și, în consecință, ilicită, care angajează răspunderea sa delictuală, în temeiul art. 1.349 din Codul civil. Astfel, se arată că răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
mai puțin bună decât o altă persoană care solicită repararea prejudiciului cauzat printr-o altă faptă ilicită. În același sens, mai arată că unele instanțe judecătorești, în lipsa unei căi de atac împotriva hotărârilor pe care le pronunță, absolutizează anumite prezumții, inclusiv aceea a lipsei de vinovăție a statului, astfel încât este necesară existența căii de atac a recursului. ... 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că situațiile invocate sunt diferite, iar criteriul
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
rândul său, art. 6 din Convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale, precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din Convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce presupune epuizarea tuturor căilor interne de atac, conform art. 35 paragraful 1 din Convenție. ... 27. În
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
dar intervine o cauză de încetare de drept, atunci prevalează cauza de încetare de drept. Includerea contractului individual de muncă pe durată determinată în ipoteza art. 56 alin. (1) lit. i) din Codul muncii creează o mare nedreptate. Se încalcă prezumția de nevinovăție, pentru că, odată ce angajatorul ia măsura suspendării, operează, practic, o aparență a vinovăției. În momentul în care intervine încetarea de drept, salariatul nu mai poate fi reabilitat în fața angajatorului. Prin urmare, în cazul achitării în procesul
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
au posibilitatea de a se întoarce la muncă în situația în care instanța de judecată constată nevinovăția lor, așa cum li se permite salariaților cu contract de muncă pe durată nedeterminată. ... 8. De asemenea, autoarea excepției susține că este încălcată prezumția de nevinovăție, deoarece salariatul aflat în situația sa este supus unei duble sancțiuni, respectiv suspendarea și încetarea contractului individual de muncă. Astfel, contractul suspendat nu își va mai produce în niciun moment efectele, în condițiile în care în timpul suspendării
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
putea ajunge să acopere o perioadă mai mare decât termenul contractual rămas la data suspendării. O astfel de concluzie ar fi urmarea aplicării aceleiași soluții unor situații diferite, contrar principiului egalității în fața legii. Prevederile criticate nu înfrâng nici principiul prezumției de nevinovăție, întrucât suspendarea contractului este urmarea aplicării altor prevederi legale, în speță a art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul muncii, iar încetarea de drept a contractului de muncă nu este decât efectul trecerii timpului
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;“. ... ... 16. Autoarea excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, ale art. 41 referitor la dreptul la muncă și protecția socială a muncii și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstituționalitate invocat
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
din acest specific sunt deplin justificate și compatibile cu principiul constituțional al egalității în drepturi, neavând caracteristica discriminării. ... 23. Cât privește susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate ar fi contrare prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (11) care consacră prezumția de nevinovăție, Curtea reține că încetarea de drept a contractului individual de muncă nu reprezintă, așa cum este aceasta consacrată în textul art. 56 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003, o consecință a unei sancțiuni, ci un efect
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
titlului III al părții generale a Codului de procedură penală, dedicat asistenței juridice și reprezentării. Nerespectarea acestor din urmă drepturi însă nu se poate converti într-un caz de nulitate absolută în care producerea vătămării se află sub puterea unei prezumții legale juris et de jure. Astfel, Curtea a constatat că - în ipoteza nerespectării solicitării avocatului suspectului sau al inculpatului, al persoanei vătămate, al părții civile sau al părții responsabile civilmente de a fi încunoștințat despre data și ora efectuării actului
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
să intervină cu privire la orice incident referitor la asistarea de către apărător a suspectului sau a inculpatului, care relevă sau nu o încălcare a vreunei norme de procedură penală, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării oricărei dispoziții legale ar
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
expres prevăzute de lege, pe când cele implicite (virtuale) sunt „deduse“ fie din scopul urmărit de o dispoziție legală, fie din formularea utilizată de legiuitor ori din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel ce invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]