670 matches
-
A urmat „ridicarea” sa ca domn, adică ungerea (miruirea) și încoronarea sa, ceremonia având loc la 20 ianuarie 1527, în cetatea de scaun a Sucevei. Pe plan intern, la începutul domniei Petru Rareș a avut o atitudine conciliantă față de boierii pribegi din motive politice, permițând revenirea unora dintre aceștia în țară. Pe plan extern, în primii ani a întreținut relații bune atât cu Regatul Poloniei, cu care a încheiat în 1527 un tratat de alianță ce prevedea sprijin reciproc în cazul
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
brațele tale atunci cậnd soarele roșu se tậrăște în genunchi, cậnd pădurea Frenței își poartă singură tristețea, sub povara amintirilor date pradă visării ! Picături ușoare de lacrimi cad pe genunchii tăi, iar tu leaduni una cậte una și eu rămận pribeagă în marea mea de cuvinte și nu le găsesc locul și nu le găsesc timpul și nici sensul pentru a-ți putea smulge cenușa din tậmple. Fiecare cuvậnt al tău, greoi și apăsat, mă doare, fiecare gest al tău vibrează
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
mult să-mi răzbun timpul pierdut, sămi răzbun visele prelungite la nesfậrșit. - Prea tậrziu, mi-ai răspuns! Dac-am mai putea fi tineri!.. Niciodată nu ma durut mai mult vreun cuvậnt, niciodată n-am fost mai rănită în sufletul meu pribeag... Să fim tineri? De ce să mai fim tineri? Am privit grăbită în urmă. Fără să vreau am început să număr primăverile care s-au vestejit, metamorfozậndu-se în toamne tậrzii. În definitiv - îmi ziceam - fiecare cu calendarul lui. Zilele se desprind
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
gambe strâmbe, cu ochi mici și frunți înguste, Pârjolind în cale totul, ca și norii de lăcuste, Ei cuprinseră-mprejurul ca-ntr un cerc de foc și sânge Și hotarele străbune începuser-a se frânge... Mai întâi, spre Soare-apune astfel de ordii pribege Le izbesc cu vrăjmășia celor ce n-au nici o lege. După lupte sângeroase, cei dintâi s-au fost plecat Chiar CRIȘANA cea mezină și frățâne-său, BANAT, Și-n scurt timp barbarul crâncen trece sângeros în iureș Peste ARDEAL, feciorul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
plătesc cu 120 milioane pe an. [24 - 25 august 1881] ["ASUPRA VIZITEI FĂCUTE... Asupra vizitei făcute de contele Andrassy la Sinaia "Pesther Lloyd" cuprinde un articol plin de ironie. Întrevederea de la Sinaia s-a sfârșit, zice foaia din Pesta. Penny-a-liners, pribegii scriitori cu șirul din suita marelui om de stat, și-au făcut datoria, fixând pe hârtie în mod fidel toate amănuntele importante ale întîlnirii (și cari din ele nu ar fi importante? Acum evenimentul aparține istoriei universale și generațiile viitoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de citire? Ciudată pretenție! [17 septembrie 1881] ["REZULTATUL ALEGERILOR... "] Rezultatul alegerilor din Iași nu va dovedi nimic mai mult decât că Moldova ajunge încet unde trebuia să ajungă, unde Țara Românească a ajuns demult... la xenocrație. Un ieșan, "un român pribeag în țara lui", ne trimisese o scrisoare prin care arăta că între patruzeci și nouă de profesori ai Universității din București sunt: 25 de bulgari, 7 greci, 4 armeni, 3 jidani, 2 țigani, un italian, un tatar și... 6 români
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui", ne trimisese o scrisoare prin care arăta că între patruzeci și nouă de profesori ai Universității din București sunt: 25 de bulgari, 7 greci, 4 armeni, 3 jidani, 2 țigani, un italian, un tatar și... 6 români. Acel român pribeag ne-a promis statistica deputaților, senatorilor, membrilor de la Casație, de la Apel, tribunale, a prefecților, administrația Domeniilor, băncilor, drumurilor de fier, poștelor și telegrafelor, serviciu sanitar și tecnic etc. etc., din cari vom cunoaște curioasa promiscuitate care apasă asupra țării întregi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceeași origine cu Simeon Mihălescu, de aceeași origine cu aciia cari au vândut vertebrele materiale ale soldaților noștri corăbierului englez. "Milowie" ar trebui să se cheme gazeta " Romînul" după douăzeci și cinci de ani de activitate. În adevăr măreață operă! Sărac și pribeag, având drept unică zestre viclenia și cinismul, aruncat prin cine știe ce întîmplare pe pământul nostru, străin pentru el, d. C. A. Rosetti au aflat curând în Carada și în alții semeni ai cugetului și ai originii lui. Acum, când e în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor, încît caută nod în papură, cum zice românul, și, fiindcă nu pot răspunde la argumente cu argumente, se agață de pretexte pe care singuri le inventează, singuri le combat. Caută adecă pricina cu lumânarea ca și comites missi, judecătorii pribegi ai vechilor noastre domnii, ce erau trimiși în lungul și-n latul țării să judece procesele dintre oameni și, fiindcă nu găseau nicăiri certe și gâlceavă, ci pretutindene bună pace, scorneau zurba între creștini, ca să le treacă de urât, să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu a fi sporitor neamului și țării. Dar nici putință nu există pentru un asemenea partid. Izvorul întăritor al istoriei naționale, iubirea de limbă, de datini și de popor sânt înlocuite la tinerime și ceilalți prin romane franțuzești și cântărețe pribege ale cafenelelor străinătății. Un aer bolnăvicios de corupție, de frivolitate, de câștig fără muncă a cuprins plebea noastră roșie și infectează chiar sfera ce rămăsese neatinsă de acest spirit. A crede că o reacție puternică, în senzul național și istoric
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să fi avut un tâlc mai adânc, decât o simplă renunțare la dreptul lui de a-i pedepsi. Mărinimia arătată de domn cu acest prilej putea să aibă în împrejurările de atunci și sensul unei apropieri dintre domn și boierii pribegi. Era o dovadă că domnul nu le purta dușmănie pentru opțiunea lor în 1457. Și boierii au înțeles acest sens al atitudinii lui Ștefan. Duma Brae[vici] îl părăsește pe Petru Aron și îl vedem în Sfatul Domnesc încă din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dispusă să trădeze interesele țării și ale domniei, atunci cu greu ne putem explica îndrăzneala cu care Ștefan atacă Polonia. Un asemenea act presupune că înlăuntrul țării Ștefan era stăpân pe situație și nu subordonat altora. Faptul că ultimii boieri pribegi îl părăsesc pe Petru Aron și revin în Moldova este de asemenea un semn al recunoașterii puterii lui Ștefan. Altfel am fi asistat, așa cum s-a întâmplat în mod obișnuit, când un domn dă dovadă de slăbiciune, la un nou
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va însemna această suzeranitate polonă, care este conținutul său real se va vedea cu prilejul jurământului de la Colomeea. Prin apropierea de Polonia, Ștefan urmărea consolidarea poziției sale în interior: recunoscut de suzeranul tradițional ca domn legiuit al Moldovei, nici boierii pribegi, nici pretendenții la scaunul Moldovei, nici adversarii dinlăuntrul Moldovei n-ar fi putut unelti cu sprijin polon împotriva sa. Mai mult decât atâta, asigurarea liniștii la hotarul de nord al țării și eventualul ajutor polon în timpul marilor confruntări pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici el, să nu așeze colonii în acel ținut. Și nu s-a putut să-l plecăm sau să-l întoarcem în vreun chip de la această hotărâre.” În același timp, Vladislav promitea că va alunga din regatul său pe „moldoveanul pribeag”, pentru a păstra bunele relații cu Ștefan. Deoarece în Polonia se afla Ilie, fiul lui Petru Aron, Ștefan cel Mare a cerut să fie extrădat sau să fie executat în fața solilor săi. Wapowski scrie că în Senat s-a discutat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
septembrie 1457, un salv-conduct, cerându-i să se întoarcă în țară. Domnul îi făgăduia că îi va restitui toate moșiile. Ștefan cel Mare nu l-a rechemat doar pe Mihul, salv-conducte similare trebuie să fi fost acordate și celorlalți boieri pribegi. În 1460, Ștefan cel Mare îi acorda un nou salv-conduct lui Mihul, precizând că vor fi uitate “ lucrurile și întâmplările trecute” și îi va restitui toate moșiile, cu condiția ca Mihul să prezinte privilegiile pe care le are pe aceste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Versuri clandestine (1997) pune în lumină o anume sensibilitate lirică, dar nu un poet de autentică valoare. În ciuda numeroaselor stângăcii de exprimare și a unei căutate poze melancolice, se strecoară uneori printre ariditățile versului accentele veritabile ale durerii nedisimulate. „Stingher, pribeag și rătăcit/ într-o necunoscută țară/ pustie, mohorâtă și bizară”, preocupat de tot ceea ce a lăsat acasă, de patria „de acum pierdută”, despre destinul tragic al căreia nu se sfiește să spună că îl doare („Mă doare suferința ei cernită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
vechi de munte, care cuprinde șirul de nord al Carpaților, și rutenii, fugiți din Galiția, așezați între Nistru și Prut. Cei dentîi Sunt populație autohtonă și duc un fel de viață care cu greu se poate descrie, viață de pasere pribeagă, originală și liberă, și nici autoritatea statului austriac nu prea pătrunde pintre dânșii, căci perceptori, subprefecți și a[lții ] care i-ar prea supăra dispar câteodată fără urmă. Dar nu aceștia li-s dușmani românilor. Din contra, românii le pricep
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nimeni nu [ar] putea susținea cu certitudine cine este, asupra cui se 'ndreptează persiflajul revistei. Un domn, al cărui nume nu-l numim niciodată în stâlpii acestei foi, din cauza ciudatelor sale calități, și care joacă aici în oraș pe bardul pribeag și pe patriotul martir, binevoiește a prepune persoana asupra cărei e adresată revista și a insulta astfel persoana privată a unei dame 180r din Iași și totodată a scrie în "Curierul Balassan" o inserțiune de-un straniu spirit. Cel puțin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neputință să nu dai sfaturi. Dar nu le-a urmat; e de la sine înțeles, însă, că orice punct de vedere aș fi adoptat eu asupra chestiunii, nu putea avea decât un caracter de încercare. Și Stella nu era o copilă pribeagă, neputincioasă, ci o femeie foarte rațională, cu o personalitate puternică, care își dădea seama, pe măsură ce trecea vremea, că se pusese într-o situație imposibilă. Stătea ca paralizată între diversele variante de acțiune, pentru că era în joc mândria ei și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
amar”, un amurg apăsător de toamnă tristă și rece marchează decorul, convențional, în care amărâtul visător își plânge jalea sau urzește castele în aer. Câte o pornire de revoltă se pierde îndată într-un noian de disperare și, înfrânt, Fulg Pribeag (cu acest pseudonim sunt iscălite câteva poezii și o proză) e gata să ceară iubitei iertare în genunchi. Semn al vârstei imature, duiosul plonjează în „reflecții” de un pesimism definitiv. Rareori expansiv, cuprins câteodată de un arțag proletar care îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
simbolic, un mesianism dornic să ofere „torțe pentru labirint”. Numeroase contaminări după Maurice Maeterlinck (la Ervin în Moartea profetului și In profundis, la Mihail Cruceanu în Moartea magilor, la Al. Gherghel în Solie tristă, la Șerban Bascovici în Sonata magului pribeag) învăluie elanul salvator în fatalitatea pierderii înaltului ideal și în damnare. Cum în spațiul versurilor semnate Ervin teoreticianul și îndrumătorul Ovid Densusianu nu e absent, „dogma” (Perpessicius) riscă să sufoce spontaneitatea, ajungându-se, tocmai când se dorea descoperirea subconștientului, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
o lovitură de stat și a abdicat după o „catastrofă națională”, Mihai I a fost un „partener comod” prin colaborarea cu cele două regimuri extremiste și cu cele două „puteri ocupante”, Germania nazistă și U.R.S.S. stalinistă . Deși „imaginea regelui pribeag” provoacă „patetism”, aceasta este analizată critic de autorul analizei. Ceea ce reproșează Pavel Câmpeanu este practic modul În care Mihai poate fi considerat o soluție viabilă, plecând mai ales de la trecutul său. Investirea și recunoașterea sa ca rege În timpul statului național-legionar
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
concluzionează de fapt că rolul lui Mihai a fost decorativ, iar plecarea sa nu s-a datorat piedicilor pe care regele Încerca să le pună comuniștilor, ci abilității acestora de a acționa În această privință: „(...) Mihai I nu a devenit pribeag pentru că a refuzat să colaboreze cu ocupantul, ci pentru că ocupantul nu a mai dorit să colaboreze cu el după ce Îl folosise atâta vreme cât i-a convenit”. Prin urmare, potrivit analistului politic Pavel Câmpeanu, „moda regalității” (o memorie instrumentalizată și provocată) a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
onoare ca oamenii să aibe încredere în el, să aibe posibilitatea de a lăsa ceva bun în urma sa. Așa se prezintă starea de fapt într-o țară normală, civilizată. Dar la noi, acum 23 de ani, o lichea bolșevică (ciocoi pribeag adus de vînt) s-a băgat în față ca să mintă cu nerușinare populația, a organizat diversiunea cu ,,teroriștii lui Ceaușescu” în care au murit 900 de oameni, și împreună cu haita de golani comuniști s-au pus pe un jaf sălbatic
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Vrăjitoarea, București, 1908; Honoré de Balzac, Colonelul Chabert, București, 1910; Al. Dumas, Cei doi studenți, București, 1913. Repere bibliografice: M. Sd. [Mihail Sadoveanu], Balzac, „Colonelul Chabert”, VR, 1910, 7; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Între rețele”, „Avântul”, 1920, 115; Ion Foti, „Pribeag”, „Viitorul”, 1921, 25; Leon Donici, „Miron Grindea”, „Aurora”, 1922, 297; Mihail Dragomirescu, „Contimporanii”, „Buletinul Institutului de Istorie Literară”, 1923, 1; Lovinescu, Scrieri, V, 61, VI, 193; Perpessicius, Opere, II, 323-326, IV, 44-49, V, 289-293, XII, 572-573; Camil Petrescu, „Vadul hoților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]