584 matches
-
și scos la iveală acuma prima dată. Ar fi fost senzațional. De multe ori am regretat că românii nu au dat o formă scrisă riturilor funerare și de trecere, ca tot închegat și cu intenții călăuzitoare, didactice pentru „dalbul de pribeag”. Ar fi fost de dorit ca inițiativa să fi pornit din interior, de la înșiși autorii anonimi, în calitate de maeștri de ceremonii. Ar fi rezultat un document etnografic mult mai bogat în secvențe individualizate și în forme de meditație decăt „cărțile” devenite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tratament special și nuanțat. Iată de ce ni se propune în Cartea românească a morții un discurs elaborat și cu aplicație la faptul cultural în parte. Ritul apare ca o formă „socializată”, „instituționalizată”, „simbolică”, „manifestă” de comunicare; simbolismul trecerii „dalbului de pribeag” se configurează „axial”, „vertical”, „criptic”, „convergent”, „divergent”, „opac”. Se pune în mișcare un aparat complet și o strategie de gîndire bine puse la punct pentru ca acești termeni să consune precis, fără echivoc. Dacă discursul științific este bine întocmit, crește șansa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
au nici o statornicie în acest oraș, ... ducîndu-se pe unde interesurile îi povățuiește - și mai cu osebire acum cu întîmplare urmată a boalei holerii - s-au împrăștiat fieștecare pe unde au putut"254. Tot în cursul lunii august, la 10/22, pribeagul revoluționar Gheorghe Sion îi scria din Bucovina lui Ioan Alecsandri că: "noi [grupul de exilați] de două zile nu mai sîntem în Cernăuți; am fost cu toții retrași la Cernauca de boala holerii, căci pe aici seceră până la 80 pe zi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
calculează unghiurile conductei, Vera primește din mâna osoasă a lui Caropol tema proiectului de automatizare a drenajelor și Programul de societate multilaterală al omului nou, și Nalbandu lucrează, Stork și Cornea la fel, dereglările sunt doar în mintea și privirea pribeagului, Marilena și soțul Albu lucrează, la fel Caropol, lângă pupitru, și turturica lui bălaie, până și Mina mentolata și tehnicianul Ropcea aristocratul și filatelistul Braun, nu, ochelaristul Robert e în concediu, ca și Mehmed, ca și Marcu Sidonia. Nu, Marcu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mărei senin, Cum galbena luncă visează o iarnă întreagă de-un cânt, Nu cântecul iernei cel aspru, nu arpa lui Eol în vânt, Ci lebăda cântecul morții, al morții cu chipul ei drag, iar lunca visează de doina voinicului celui pribeag: {EminescuOpIV 36} Astfel România, uitată-n Carpatul cel ars și bătrân, Visat-a de glasul tău dulce, de cîntu-ți de dorure plin. Cum lebăda știe că glasul ce iese din luciul adânc Sunt inimi de lebede stinse ce-n valuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să fii pe pămînt." 13. Cain a zis Domnului: "Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi. 14. Iată că tu mă izgonești azi de pe fața pămîntului; eu va trebui să mă ascund de Fața Ta, să fiu pribeag și fugar pe pămînt; și oricine mă va găsi, mă va omorî." 15. Domnul i-a zis: "Nicidecum; ci dacă va omorî cineva pe Cain, Cain să fie răzbunat de șapte ori." Și Domnul a hotărît un semn pentru Cain
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Pregătire deplină Stăpânirea temeinică a unei limbi străine, Este necesară unei pregătiri depline. Argoul epatant, de discotecă și de stradă, Trădează ignoranță crasă și bravadă. Pribeag Părăsindu-ți țara, părinții și tot ce ai drag, Devii un dezrădăcinat și un pribeag, Plătind, sufletește, un preț de neimaginat Pentru un iluzoriu trai îmbelșugat. Prieteni Când ai bani, și-i risipești, „Prieteni” fără să cauți găsești. Dar dacă ai nevoie de-ajutor, Devii indezirabil tuturor. Povară socială Din păcate, interesul pentru muncă a
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
sută de brațe, l-a salvat pe Zeus de o primejdioasă uneltire a celorlalți olimpieni. Dar Tetis locuiește mai ales în palatul de sub mare al tatălui său, Nereu, iar greul creșterii copilului și adolescentului Ahile i-a revenit lui Foinix, pribeagul ocrotit de Peleu: prunc, Ahile nu mânca decât din mâna lui Foinix, care îl ținea în brațe la ospețe, îi tăia carnea și i-o dădea în gură; îi dădea și vin, pe care uneori copilul îl vărsa, pătându-i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
prin stăpânire de sine. Patrocles, încă adolescent, în Opuntul lui de baștină, jucând arșice cu un băiat de seama lui, și-a ieșit din fire și, încăierându-se cu el, l-a omorât fără să vrea (așa a și ajuns, pribeag cu tatăl lui, să ceară azil la curtea lui Peleu). Putem crede - deși, firește, Homer nu spune asta explicit - că omorul săvârșit din imprudență i-a rămas, pentru toată viața, lecție de stăpânire, care apoi a luat forma bunătății și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
sută de brațe, l-a salvat pe Zeus de o primejdioasă uneltire a celorlalți olimpieni. Dar Tetis locuiește mai ales în palatul de sub mare al tatălui său, Nereu, iar greul creșterii copilului și adolescentului Ahile i-a revenit lui Foinix, pribeagul ocrotit de Peleu: prunc, Ahile nu mânca decât din mâna lui Foinix, care îl ținea în brațe la ospețe, îi tăia carnea și i-o dădea în gură; îi dădea și vin, pe care uneori copilul îl vărsa, pătându-i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
prin stăpânire de sine. Patrocles, încă adolescent, în Opuntul lui de baștină, jucând arșice cu un băiat de seama lui, și-a ieșit din fire și, încăierându-se cu el, l-a omorât fără să vrea (așa a și ajuns, pribeag cu tatăl lui, să ceară azil la curtea lui Peleu). Putem crede - deși, firește, Homer nu spune asta explicit - că omorul săvârșit din imprudență i-a rămas, pentru toată viața, lecție de stăpânire, care apoi a luat forma bunătății și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Transilvania și, într-o măsură redusă, în celelalte două țări românești, unde limba Bisericii și a cancelariilor era slavona. Unele elemente lexicale românești au prime atestări în aceste texte de latină medievală (kretz = creț, într-un text din 1260; pribagos = pribeag, la 1460), chiar înainte de textele slavo-române. Există, și în cazul cuvintelor exportate de română, categoria numită „allers et retours“ sau „(cuvinte cu) dus și întors“, menționată cu privire la franceză și engleză: unele cuvinte românești exportate ajung în limbile din care au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în pâclă... într-o pâclă groasă, cu tainele ei de nepătruns... PARTEA A DOUA „Învrednicește, Doamne, inima mea, ca să pot vedea binele și răul!“ Solomon „...Te-am auzit cum hăuleai departe Înfiorând pădurea’nzăpezită, Bătrâne lup, cu gura istovită, Etern pribeag al câmpurilor moarte. Te-ara auzit cum hăuleai departe. Te-am auzit, și’n ceasurile grele Ce mă gonesc cu vifore turbate, Am priceput chemarea ta de frate, Și-am priceput că-n noaptea fără stele Tu ești tovarăș visurilor
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
impregnate cu alcool mă făcea să cred că sunt În mijlocul unui torent interminabil. Ochii mă usturau, buzele mi le ardeam cu băutură tare, mintea mi se Învolburase și cerea cer albastru. Da... el vorbea despre cer albastru, despre noi, veșnicii pribegi spre clipe de fericire... despre noi... Iar eu, atunci, pentru că-l iubeam, am legat cuvântul fericire de gustul alcoolului. Azi te Întrezăresc, bucurie de a trăi, așa cum ar trebui să fii tu pentru toți oamenii... fără să fii ajutată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
CER DURUT, Cu lacrimi vii de stele, privirea-mi pare ninsă De-un plânset surd și albastru, un ASTRU nevăzut Ce mi-a furat iubirea din neștiute doruri Și viața mi-a fost condamnată la un delir flămând Ca un pribeag de stele prin negrele decoruri Un trup de AER, în ruina unui FIOR zăcând. Așteaptă înnoptarea, din veacuri risipite, Prin viața unor stele, în murmur de izvoare, Când, dorul de-o iubire, prin versuri înmărmurite, Din AȘCHIA DE SUFLET, un
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
au de suferit cei mici și inocenți care nu au nici o vină că au venit pe lume. Lăsați în grija rudelor sărace, sau a bunicilor prea bătrâni ca să facă față cerințelor, ei cresc precum buruienile, la voia întâmplării. Cei mai mulți dintre pribegi sunt mulțumiți acolo, departe, cu un trai zilnic, aproape decent, pe care nu-l au acasă. Anii se petrec pe neobservate și, la întoarcere, mulți constată că sunt mai săraci decât atunci când au plecat spre alte zări. Au pierdut între
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
noastre, de undeva, revine un spirit al poporului, care zămislește, răscolind în realitatea ostilă și tulbure: crâmpeie de adevăruri ies la iveală, ca irizările petelor de petrol pe fața apei. Așa s-a auzit, că Grandomanul Internaționalei adusese cohorte de pribegi și de soiuri rele, din țări înapoiate, pentru a făuri din ei, în București, la "Ștefan Gheorghiu" și în alte academii din acestea, mameluci ai Cauzei. Ai Cauzei de culoarea epilepsiei, în care el credea cu tărie și, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o primă tratație, luând două pahare de Label five: câte un pahar de fiecare. Nu știu sigur de unde-s de loc, dar știu că sunt moldovean, zise omul cu ochii triști. Mai știu că toată viața am fost izolat și pribeag și că am făcut ochi într-un sat din mândra noastră Românie. Satul se cheamă Pleșa, Pleașa sau Pleșești! Părinții, români-sadea, români până în vârful unghiilor, români de-ai lui Ștefan cel Mare și Sfânt, erau, însă, de dincolo de Prut, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fiindcă-i amintea de munți, de păduri, de viața liberă de altădată, de lipsa grijilor și a asupririi. De la gard, tata îl chema pe cerbul Gică, răsplătindu-l cu bucăți de pâine, puse anume deoparte din săraca noastră merinde de pribegi. Gică ieșea din adăpostul cu ușa strâmtă, scoțându-și, pe rând, întâi unul, pe urmă celălalt din rămuroasa lui pereche de coarne. Se lăsa mângâiat și scărpinat pe gât, sub bărbie și la steluța lui albă din frunte, între coarne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
singur în acel peisaj de pietre tombale, de stele de granit, dispuse la căpătâie de morminte și învelite în alb în cimitirul fără de nici un răsunet, dormind tot mai încovrigat de ger și tot mai indiferent la statutul lui straniu de pribeag, pe Vladimir îl învălui absența oricărui imbold de foială. Păienjenișul fix al neclintirii îl înțepeni, apoi, încătușându-l, ca într-o carapace de oțel, căreia i se supuse, înfrânt și dăruit cu totul. În tot timpul celor nouă nopți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Vampa (articole, proză, un fragment de piesă în trei acte), I. A. Basarabescu (o "fantezie"), V. Cozmin, A. Toma, G. Ranetti, M. Rusu, V. Fărcășanu, Jules Brun (toți cu versuri). Cîteva cronici vesele sînt iscălite Tică (probabil C. Braiesku), Orda, Pribeag, Strună. Alte texte, destul de interesante, au sub ele pseudonime precum Keops, Proles, Brețcanu (note din Transilvania), Iago, Lear, Thais, Bohem, Stix, Horia, greu de atribuit cuiva. Nici o informație nu se dă, iarăși, în ziar despre traducătorii lucrărilor prozastice apărute în
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
și rasă; între confesiune și naționalitate! Apoi urmează zicînd: Întorcându - se Dumnezeu cu milă la această săracă de țară, adusu-și-au aminte de noi, Matei Basarab, și ne-au adus din țări străine, de unde eram goniți de străini și pribegi de răul lor și ne alease la domnia țării și ne ridică în Scaunul strămoșilor noștri. Această reacțiune a elementului contra cotropirii de elemente introduse în mod clandestin în țară, precum și redeșteptarea în genere, e în luptă însă cu elementele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
iar cealalt], la eșec și necaz. Deși în Ieșirea (12.49) se spune: „O lege s] fie și pentru b]știnaș și pentru str]inul ce se va așeza la voi!”, diferențele existau. Cet]tenii erau diferiți de sclavi, cei pribegi de str]inii rezidenți, precum și b]rbații de femei. Societatea își manifestă grijă pentru orfani, v]duve și pentru cei aflați în pribegie (Deut. 10.18-19). Evreii ajunși în sclavie erau eliberați dup] șase ani și tratați cu generozitate (Deut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
literară a războiului, București, 2000, 295-296; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 24-27; Gabriel Dimisianu, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, RL, 2001, 31; Popa, Ist. lit., I, 277-278; Cornelia Pillat, Ofrande, București, 2002, 215-231; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 74-78; Manolescu, Enciclopedia, 309-311. N.Fl.
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
importante la români sunt: Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből [Tablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849], I-II, Pesta, 1850 (nuvelele „A Bárdy család” - „Familia Bárdy” - și „Az ércleány” - „Fata de metal”); Egy bujdosó naplója [Jurnalul unui pribeag], Pesta, 1851 (nuvela „A karperec” - „Brățara”); Erdély aranykora [Epoca de aur a Ardealului], Pesta, 1852 (publicat mai Întâi În foileton În Pesti Napló, sept. 1851); A kétszarvú ember [ Omul cu două coarne], Pesta, 1853 (publicat mai Întâi În foileton În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]