386 matches
-
Moftulică, București, 1950; Jucăriile noastre, București, 1951; Zi de vară până-n seară, București, 1952; Flacăra vie (în colaborare cu Liviu Floda), București, 1957; Piticii în țara lui Gulliver, I-II, București, 1957; Povești din țara poveștilor, București, 1958; Povestiri cu prichindei, cu ilustrații de Grigore Vasile, București, 1959; Gagaga și alți câțiva, București, 1960; Ronț-Ronț, București, 1962; De vânzare Paradisul!, București, 1963; Într-o seară de toamnă. Chemări, București, 1963; Elev în clasa întâia, București, 1964; Pozne și întâmplări, cu ilustrații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
școlarii mici. Pitești: Editura Paralela 45. Popa, D., Manolache, M., & Vieru, E. C. (2006). Mici elevi, dar mari actori. Iași: Pim. Popescu, M.M. (2008). Celelalte anotimpuri. Piesă de teatru în versuri pentru copii. Craiova: Autograf MJM. Popescu, S. (2008). Teatru pentru prichindei mari, mici și mititei. București: Mediamorphosis. Radu, E. (2009). A.B.C. pentru educatoare... și nu numai. Poezii, versuri-numărătoare, povești versificate. Constanța: Editura Europolis. Rogoja, D.A. (2010). Teatru pentru elevi (pentru opționale, serbări și concursuri). Cluj-Napoca: CA Publishing. Saussard, B. (2009
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Macovei, C. Atanasiu; „Vorbe adânci” - Gh. Bârsan, I.N. Portase, Emil Antonovici, Eco nom A. Cosma; „Ghicitori” - I. Paraschivescu, C. Gr. Chirica, I. Martin; „Glume, jătii și taclale” - N. I. Dumitrescu, D. Urzică, I. Paraschivescu; „Cântece” - B. Urieșteanu, Ion N. Popescu, Virgil Prichindel, Alecu M. Mocanu; „Cronica” d e G. Savin. În revistă au semnat colaboratori din toate județele țării iar de la Tutova sunt prezenți ca autori de materiale: G. Tutoveanu, V. Stoica, I. Ștefănescu, V.B Țirica , C.Gr. Chirica, I, Țugui; din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
București, [1925]. Traduceri: André Theuriet, Mănunchiul de rugioare, București, 1909; Prosper Mérimée, Colomba, București, 1909; N.-P.-S. Wiseman, Fabiola sau Biserica din catacombe, București, 1911; Maurice Maeterlinck, Steaua, București, 1912; Henrieta Harkort, Califul Barză, București, 1921; Hans Christian Andersen, Prichindel închide ochii, București, 1925, Privighetaoarea și alte povestiri, București, 1926, Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926, Lebedele și alte povestiri, București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
posesiunii, alegoria actului sexual ascunde asemenea întunericului nopții și rușinoasa pățanie a diavolului din povestirea Calul dracului, al cărei comic reiese din discrepanța dintre aparența de fragilitate și epuizare a bătrânei cerșetoare și nebănuita ei "virilitate" care-l vlăguiește pe Prichindel. Sub învelișul incontestabil de onorabil al fantasticului de tip folcloric, textul caragialian dezvăluie o surprinzătoare scenă erotică 82, perfect camuflată prin metafora călătoriei nocturne, echivalenta mult mai subtilă a acrobațiilor din idila lui Stamate. Fragmentul următor este elocvent în acest
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o surprinzătoare scenă erotică 82, perfect camuflată prin metafora călătoriei nocturne, echivalenta mult mai subtilă a acrobațiilor din idila lui Stamate. Fragmentul următor este elocvent în acest sens: Baba, adică fata de-mpărat, or zâna, cum poftiți, era departe cu Prichindel. Alerga ușor ca vântul de parcă n-atingea pământul; îi zbura pe dasupra capului lui Prichindel părul ei bălan despletit; iar în lumina lunii, fâlfâia în fel de fel de ape zăbranicul vioriu țesut în fluturi și-n fire de argint
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a acrobațiilor din idila lui Stamate. Fragmentul următor este elocvent în acest sens: Baba, adică fata de-mpărat, or zâna, cum poftiți, era departe cu Prichindel. Alerga ușor ca vântul de parcă n-atingea pământul; îi zbura pe dasupra capului lui Prichindel părul ei bălan despletit; iar în lumina lunii, fâlfâia în fel de fel de ape zăbranicul vioriu țesut în fluturi și-n fire de argint, cu care era învăluită... Mult au alergat așa... Să stăm, să mai răsuflăm! a zis
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
părul ei bălan despletit; iar în lumina lunii, fâlfâia în fel de fel de ape zăbranicul vioriu țesut în fluturi și-n fire de argint, cu care era învăluită... Mult au alergat așa... Să stăm, să mai răsuflăm! a zis Prichindel amețit, când au ajuns într-o pajiste. Dar ea, ce să-l asculte?... De unde-și mai potolise fuga, s-a pornit iar și mai repede, și tot mai repede, pân-au dat de o luncă plină numai cu trandafiri albi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aici a început să se domolească și încet-încet să meargă în pas...Apoi, oprindu-se locului, zise: Ascultă! Și deodată, în tăcerea aceea plină de lumina lunii, s-a auzit din umbra unui tufiș glas de privighetoare. Îți place, dragă Prichindel? Strașnic! a răspuns el. Îți pare rău că ți-ai pierdut somnul pentru plimbare? Ei aș!"83 Se poate spune, așadar, că pasiunea amoroasă interzisă constituie o temă comună celor doi autori, deși, la o privire mai atentă se constată
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a cunoscut în timpul participării (sau al încercării de a participa) la viața politică. El se desfată cu imagini și alegorii ce pot exprima acest sentiment. Îl pune pe Gulliver să călătorească spre Liliput, pentru a ridiculiza prin acest popor de prichindei cultura europenilor. Iar cînd Gulliver ajunge, după aceea, la poporul uriaș din Brobdingnag, găsește prilejul, prin relatarea lui Gulliver despre viața din Europa, să-i zugrăvească pe europeni ca pe "cea mai dăunătoare rasă de vermină pe care natura a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Frații Grimm ș.a.). Prin încărcătura simbolică, inserția straniului și prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar de la Sibiu. Volumul Vestiri și versurile postume, alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de altădată, București, 1974; Vestiri. Antologia poeziei franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]