2,799 matches
-
univers pe care singurul fel în care am izbutit să-l demitizez a fost să mi-l închipui mergând la closet... dar nu, ajunge, ajunge odată, mai bine aș termina cât mai repede cu durerea infinită pe care mi-o pricinuie mintea aceasta deșartă și gândurile ei... Geniu pustiu, mai presus decât zeii, mi-am închipuit cândva c-aș fi... ce rușine... nicicând nu a putut fi mai puțin adevăr în gândurile pe care-am pretins că le-am trăit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
bocancii lor scîlciați tot ce era vegetală mai pripășită, nedemnă de custurile lor. În noaptea aceea parcurile și scuarurile fuseseră bătucite „În mod barbar“, nefiind cruțată nici Primăria, „la doi pași de Poliție“. „Acel act barbar“, vor scrie ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți de flori“. La mormîntul Marietei vor fi depuse jerbe de flori albe și roșii, ramuri de cetină proaspăt retezate, lalele și crizanteme, tuberoze, hortensii azurii, decadenți stînjenei secesioniști, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
această descoperire avea să se convingă curînd că, de fapt, cea mai mare parte din Conspirație era o parafrază a originalului genevez.“ 12. Aceste două cărți - cea a lui Nilus, care va fi Însușită de grupări fanatice și care va pricinui vărsări de sînge, ca și cea de-a doua, cea sacrificată, anonimă, unică, orfană printre atîtea alte cărți - deci două creații divergente ale spiritului uman, atît de asemănătoare și totuși atît de diferite, zăcuseră timp de aproape șaizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
O să se întoarcă și, așa cum spune Dorothy, sunt convins că n-o să-i strice că s-a distrat puțin. Dar nu-l mai vreau înapoi, zise dna Strickland. — Amy! Pe dna Strickland o cuprinsese furia, și paloarea ei era cea pricinuită de o mânie rece și bruscă. Vorbi acum repede, gâfâind: — L-aș fi putut ierta dacă s-ar fi îndrăgostit nebunește de o femeie și ar fi fugit cu ea. Mi s-ar fi părut un lucru firesc. Nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
m-ai întrebat nimic de soția și copiii dumitale? Nu te gândești niciodată la ei? — Nu. — Aș prefera să nu fii atât de nesuferit de monosilabic. N-ai avut nici o clipă de regret pentru toată nefericirea pe care le-ai pricinuit-o? Pe buze îi înflori un zâmbet și clătină din cap. — Trăiam cu convingerea, am continuat, că uneori nu poți să nu te gândești la trecut. Nu mă refer la perioada de acum șapte sau opt ani, ci la cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
prin oraș, m-am întâlnit cu Charles Strickland. Când l-am văzut mi-a revenit în minte toată oroarea pe care dorisem oarecum s-o uit și am simțit în adâncul firii mele o repulsie bruscă pentru cel care o pricinuise. Salutându-l din cap, căci ar fi fost o copilărie să-l evit, am mers repede mai departe. Dar peste o clipă am simțit o mână pe umăr: — Ce te grăbești așa? m-a întrebat cordial. Era tipic pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ceas. Un strigăt se repeta la intervale regulate, poate un bolnav care Își urla angoasa. Ori poate cineva se zvârcolea sub loviturile demonilor. Încetul cu Încetul, se lăsase să alunece pe zidul construcției, până când se așeză pe călcâie. O moleșeală pricinuită de zăpușeală și de oboseală punea stăpânire pe dânsul. Își simțea mintea legănându-se, la poarta viselor. Și totuși somnul, aflat la pândă după ceafă, parcă voia să se țină deoparte, ca și cum sufletul său Încă nu dorea să se elibereze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Nu neapărat. Î.: Care ar fi testul pentru corupție? R.: Să devin cu adevărat nesincer, să mă auto de numesc „un băiat nu chiar așa de rău“, să cred că-mi regret tinerețea pierdută când de fapt invidiez numai Încântarea pricinuită de pierderea ei. A fi tânăr e ca și cum ai avea o tavă mare cu bomboane. Sentimentalii Își Închipuie că vor să acceadă la starea pură, simplă, În care se aflau Înainte de a mânca bomboanele. Nu asta vor. Vor pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
-l mai ajute acum. Gabrielescu, trezit din beție la sfârșitul spectacolului, se dusese întins cu sticla de whisky la secție. De unde, după ce băură cu toții, prelevă amprentele. Acest Nexus avea ceva suspect. Horațiu, în aceeași celulă cu nea Ovidiu, pe lângă supărarea pricinuită de necazul făcut fără să vrea Marianei, pe lângă supărarea la fel de justificată a lui nea Ovidiu, avea de înfruntat acum și marea îngrijorare în legătură cu interogatoriul la care avea să fie supus. „Maică Tereza”, se rugă el, „dă-mi puterea să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe organisme academice de specialitate din țară, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit!... A fost o prohodire a unui distins ierarh și slujitor al Bisericii la care am participat în ziua de 03.02.2011, și care m-a impresionat profund datorită atmosferei de reculegere, decenței și sobrietății în care s-a desfășurat
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
ei înșiși colaboratori și turnători dovediți la Securitate. Niciunul dintre ei, dar nici fițuicile care le-au publicat mincinoasele acuzații nu mi-au cerut vreodată, în mod firesc, scuze pentru suferințele morale și de imagine pe care mi le-au pricinuit. Pentru că, din nefericire, ziaristului român, cel puțin dacă ne ghidăm după mulți dintre cei ce fac azi presă, îi lipsește sau îi este extrem de atrofiat simțul răspunderii profesionale. Iată de ce am pledat și voi continua să pledez pentru introducerea unei
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
necesar în iconomia mântuirii, „cel ce le primește fiind scutit de necazurile veșnice”5. Există o alternanță regulată, un echilibru, între bucurii și necazuri în lumea aceasta. De multe ori, lucrurile care ne-au adus, cândva, bucurii mai târziu ne pricinuiesc necazuri și dureri precum și invers. În lucrurile care ne-au produs tristețe și necaz, se arată mila și răsplata lui Dumnezeu care devin prilejuri de bucurie duhovnicească. Puterea sau rezistența noastră la încercări este un mod de a proba dragostea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
dovedim smerenie și pocăință, ci, în loc de a ne recunoaște păcatele pentru care suntem pedepsiți, ne învârtoșăm în necazurile noastre și învinovățim pe Dumnezeu pentru ele, pe oameni sau pe diavoli, considerându-ne pe noi înșine nevinovați, atunci toate acestea ne pricinuiesc „o mâhnire neîncetată și necazurile noastre se fac cumplite”74. Dacă ne vom aminti necontenit - spune Sfântul Antonie cel Mare - că în viață trebuie să răbdăm mici și scurte necazuri, după moarte ne vom bucura de cea mai mare plăcere
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
vreo babă „firoscoasă”[2] Fana trebuia să facă ordine prin cameră, după tot travaliul prin care trecuse. Nu se aștepta s-o ajute doctorul, apărut ca din senin în casa ei, trimis de Pronia Cerească să o salveze de la necazurile pricinuite de naștere sau de omul ei. Când a auzit ușa deschizându-se, prima dată a crezut că s-a întors doctorul, poate uitase ceva, cu toate ca ea nu a observat nimic străin prin casă, dar, după cum s-a trântit ușa de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
ce loc să-ți găsesc în viețile noastre! Știu că nu merit iertarea ta și a lui Dumnezeu, dar eu te rog pe tine, în numele iubirii ce nu am încetat niciodată să ți-o port, uită durerea ce ți-am pricinuit și iartă-mă! Liviu și fiul lui ascultau crispați de emoție. Lea auzise și ea cuvintele răscolitoare ce-i curgeau în ureche și le răspunse cu o suavă strângere a degetelor mamei, ce le descoperi între ale ei. Nu era
DILEME 23 de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362886_a_364215]
-
-l fără condiție și înmulțind, tu însuți, răul în lume. Îmi amintesc de cineva, din perioada studenției, care avea un comportament plin de aversiune față de mine. După două decenii când l-am întâlnit, l-am întrebat politicos de ce mi-a pricinuit atâtea greutăți și mi-a răspuns senin și dezinvolt că nu i-am făcut nimic numai că “nu mă poate suferi”. I-am recomandat că ar trebui să facă un efort în acest sens, deoarece în țara asta avem loc
DESPRE BINECUVÂNTĂRI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362975_a_364304]
-
păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe organisme academice de specialitate din țară, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit!... A fost o prohodire a unui distins ierarh și slujitor al Bisericii la care am participat, și care m-a impresionat profund datorită atmosferei de reculegere, decenței și sobrietății în care s-a desfășurat, și la care au participat mulți
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
a spune un cuvânt frumoasa doamnă a fost de acord cu propunerea lui Ionel să coboare la prima stație în care va opri trenul, în plină noapte. Devenea romantic și o posibilă răzbunare imediată îndreptată contra celui care i-a pricinuit o asemenea durere ar consola-o. De la gând la înfăptuire nu a mai fost decât un singur pas. Au vizat biletele de întrerupere până la următorul tren care va trece spre ziuă și să caute o gazdă pentru câteva ore spunând
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
în poartă.Am știut eu de ce schim traseul. Apoi, dacă așa e, să fie într-un ceas bun, că un copil trăbă la casa omului. - Ce zici tu, mă Vasilică, ce scrisoare am? Luă scrisoarea cu mâna tremurând de emoția pricinuită de vorbele neînțelese ale poștașului și văzu scrisul mare, citeț, pe versul plicului: Casa de copiii, Prundul Bârgăului. Se uită la destinatar, nu-i venea să creadă că scrisoarea îi era adresată, aproape că își silabisi numele, era a lui
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
creând în spații istorice evenimente culturale actuale. Hanul lui Manuc este unul dintre aceste edificii. Aflat în apropiere de Curtea Domnească și de unul dintre cele mai vechi centre comerciale - Lipscani - își vindecă rănile arhitecturale dar nu ne calmează durerea, pricinuită de semnarea unui tratat ruso - turc, în 1812, când România pierde Basarabia. Am fost martor la sfințirea și punerea pe zidul hanului a plăcii memoriale, în 27 mai 2012 (acțiune realizată de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor, Fundația Europeană Titulescu
ELISABETA IOSIF UN PRINŢ LA HANUL LUI MANUC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364198_a_365527]
-
tinereții tale prea necoapte și, în același timp, totuși prea... să zicem, avizate, o pojghiță artificială răcește suprafața dorurilor mele pentru tine și miezul lor prea viu izbucnește apoi te miri când și tocmai când e prea târziu și îmi pricinuiește dureri care nu se vindecă. Acestea sunt rănile mele în viața cu tine și dacă ai muri sau dacă m-ai părăsi (ceea ce ar fi totuna) ele, așadar, nu s-ar mai vindeca și aș fi un infirm...” Marin Preda
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
spovedanie. Când, în 1990, l-am cunoscut pe José Saramago în Portugalia, la el acasă, am trăit câteva contrarietăți emoționale care mi-au prilejuit, ani de-a rândul, reflecții și eforturi de conciliere în forul meu interior. Mai întâi, durerea pricinuită de radicalismul politic al omului, fapt care nu se împăca, în emoționalitatea mea, cu acea desăvârșită omenie a creatorului, așa cum o receptasem eu din lectura uneia din capodoperele sale: „Memorialul mănăstirii” (1982). Astfel, după o superbă cină, Saramago mi-a
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
ineficace, fiind un tratament empiric. De-abia în toamnă pe 2 noiembrie 1883, un prieten al lui, Chibici, fost coleg de școală, pleacă cu Eminescu la Viena și-l internează la sanatoriul Obersteiner de la Ober-Dobling de lângă Viena. Boala lui Eminescu pricinuiește un mare rău și tatălui său, care-i grăbește sfârșitul pe 8 februarie 1884, iar pe 7 martie 1884 la Ipotești moare și fratele său, Niculae, care s-a sinucis „prin împușcare”. La acest sanatoriu Eminescu pare a se simți
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
care le avem în firea noastră și împiedică crearea de trebuințe prisositoare. Prin aceasta, el se arată foarte folositor atât trupului, cât și sufletului, deoarece pune frâu și îndemnului la păcat. Călcarea cumpătării se răsfrânge uneori foarte greu asupra trupului, pricinuindu-i boli îndelungate, chin și chiar moarte. În acest sens, Sfântul Ioan Gura de Aur spune: “lipsa de înfrânare în mâncare consumă și putrezește trupul omenesc și-l roade cu suferințe, până ce e distrus printr-o boală îndelungată”. Așadar, echilibrul
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
stia nemțește. În jariștea luptelor, la Stalingrad, am luptat cu pistolul neamțului în ceafă, căci friții nu aveau încredere în noi.” (...“Si cu tancul rusesc în față”, adăugarăm noi.)” Bătrânul, suferind, abia întors din spital, nu-și putea opri lacrimile pricinuite de răscolirea noastră în amintirile lui de oștean și repeta obsesiv trei propoziții: “Am făcut tot războiul sub nemți. Și l-am terminat la Berlin. De acolo m-am întors acasă." Memoria veteranului însă pierduse multe detalii legate de calvarul
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]