2,532 matches
-
Atanasie cel Mare și mulți alții) din Teologia Omiletică și Catehetică, din Teologia Morală, Pastorală și Misionară, din istoria Arhitecturii Românești (în această privință, cele afirmate despre caracterul simbolic al bisericii mari (katolikonul mănăstirii) „Izvorul Tămăduirii” și, în special, despre pridvorul în stil brâncovenesc, respectiv neoromânesc, sunt o necesară lecție de erudiția și finețe analitică), din moștenirea culturală și spirituală a Bizanțului, din evoluția arte noastre murale, din prefacerile, transformările, căutările și realizările picturii românești moderne, totul - pentru a discuta, analiza
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
rezumativă a desenului, în precizia și finețea ductului ni se descoperă profunzimea și ineditul observației, acuitatea impresiei, capacitatea de sinteză și severa economie de mijloace cu care artistul consemnează variatele aspecte ale realului, surprinse în permanenta lor prefacere. În frescele pridvorului de la Lainici, formele, lumina, succesiunea planurilor; unele note constructiviste și dinamismul mișcărilor sunt accentuate tocmai prin precizia desenului. Indiferent că pictează oameni, obiecte, ansambluri arhitectonice, cărți, steme, flori, copaci, aureole, construcția formelor este totdeauna fermă. Desenul este clar, expresiv. Nu
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
marcate de desen vin petele de culoare” (pag. 155 - 157). Prin urmare, este de reținut și subliniat în chip special modul în care Domnul Profesor Mihail Diaconescu caracterizează armonia picturilor murale, realizate de pictorul Grigore Popescu - Muscel: „Armonia frescelor din pridvorul de la Lainici ne apare ca acord, coeziune, mesaj comun și concordanță a unor elemente disjuncte, dar totuși convergente. Iconologia și iconografia au aici puteri revelatoare. Totul, în pictura lui Grigore Popescu - Muscel, exprimă aderența părților; semnificația unitară, forța mesajului, coerența
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
cele deosebite rezultă cea mai frumoasă armonie” - adaugă Heraclit. Ca întreg, respectiv ca act de creație de mare amploare desfășurat narativ, îmbinând în mod fericit aspectele tematice fundamentale cu detaliile expresive și simbolice, suita de compoziții și portrete realizată în pridvorul de la Lainici, ne amintește și de modul cum un alt mare pictor argeșean, respectiv Costin Petrescu (1872 - 1954), a pictat interiorul Catedralei Reîntregirii de la Alba Iulia, unele scene din Palatul Patriarhiei și, mai ales, imensa frescă din sala de concerte
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
cea mai mare mănăstire de călugări din Sfânta Arhiepiscopie a Olteniei. Este, totodată, una dintre mai vechi și mai cunoscute din România” (pag. 19 - 22). Iată și un alt fragment elaborat sub influența și imperiul aceleiași puternice revărsări scripturale lirice: „Pridvorul Catedralei de la Lainici este invadat de lumină la orice oră din zi. Dar mai ales în orele după-amiezei și pe înserate, când lumina intensă coboară năvalnic de pe crestele semețe ale munților de la apus, exonartexul pare o construcție dintr-o lume
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
orele după-amiezei și pe înserate, când lumina intensă coboară năvalnic de pe crestele semețe ale munților de la apus, exonartexul pare o construcție dintr-o lume suprafirească. Lumina aurie intensă a soarelui coborât la apus, marcată de roșul vesperal, diafan, năvălește în pridvorul de piatră. Luxurianta vegetație a munților cu vârfuri semețe, înfipte în cer, încărcați cu codri străvechi, seculari, dă nuanțe aparte luminii revărsate peste lume. În astfel de momente, erupția auriului exploziv din fresca pridvorului ne copleșește. Scara nuanțelor și transparențelor
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
de roșul vesperal, diafan, năvălește în pridvorul de piatră. Luxurianta vegetație a munților cu vârfuri semețe, înfipte în cer, încărcați cu codri străvechi, seculari, dă nuanțe aparte luminii revărsate peste lume. În astfel de momente, erupția auriului exploziv din fresca pridvorului ne copleșește. Scara nuanțelor și transparențelor cromatice se pierde treptat în auriul dens și masiv. Sentimentul neașteptat al participării noastre la Viețile Sfinților evocați în pictură devine tot mai puternic. În geografia spirituală a picturii de inspirație sacră ne regăsim
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
liniștitoare ale picturilor degajă atunci o atmosferă plină de farmec inefabil, în deplin acord cu arhitectura măreață a Catedralei, cu spațiul ei sacru, cu detaliile exonartexului, cu atmosfera diafană, cu frumusețea spirituală a Sfinților care ne privesc din compozițiile murale. Pridvorul de la Lainici vorbește sufletului nostru însetat de frumos în variate moduri și cu diferite mijloace. Este unul dintre cele mai frumoase pridvoare din câte se află în prezent la bisericile noastre de tradiție arhitectonică brâncovenească și neoromânească. Ansamblul și detaliile
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
sacru, cu detaliile exonartexului, cu atmosfera diafană, cu frumusețea spirituală a Sfinților care ne privesc din compozițiile murale. Pridvorul de la Lainici vorbește sufletului nostru însetat de frumos în variate moduri și cu diferite mijloace. Este unul dintre cele mai frumoase pridvoare din câte se află în prezent la bisericile noastre de tradiție arhitectonică brâncovenească și neoromânească. Ansamblul și detaliile acestui pridvor au fost minuțios gândite de Arhitectul Dorel Cordoș din Sighetul Marmației și riguros executate în piatră de Viștea, de meșterii
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
Lainici vorbește sufletului nostru însetat de frumos în variate moduri și cu diferite mijloace. Este unul dintre cele mai frumoase pridvoare din câte se află în prezent la bisericile noastre de tradiție arhitectonică brâncovenească și neoromânească. Ansamblul și detaliile acestui pridvor au fost minuțios gândite de Arhitectul Dorel Cordoș din Sighetul Marmației și riguros executate în piatră de Viștea, de meșterii și ucenicii cu care lucrează, împlinind astfel, și ei, o exigență estetică majoră a stilului brâncovenesc, respectiv neoromânesc, în construcțiile
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
primește-mi gândul, Minunea ta sa-mi mângâie-n privire Putere de cuvânt în ani de-a rândul. Cu rodu-nțelepciunii mă cuprinde Credința să-mi fie casă de ajutor, Lumina învierii mi-o aprinde Și îngerii să-mi cânte în pridvor Speranța mântuirii să se arate În suflet cu credința ta suport, Cu adevăr zidește-mă-n dreptate În gânduri și în suflet să te port. Referință Bibliografică: Rugă de Paști / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 473
RUGĂ DE PAŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359165_a_360494]
-
că în regimul comunist al lui Ceaușescu manifestarea religiozității nu era reprimată, ci doar „pedepsită”, cu îndulgență, să poarte o oarecare surdină; martirajul aparținea altor epoci. Cu Părintele Mitropolit (de atunci) Teoctist m-am întâlnit în vara anului 1981 în pridvorul Bisericii Mănăstirii Durău. Mă aflam cu soția și cu doi (dintre cei trei) copii ai noștri intr-o scurtă vacanță care, găsindu-ne în preajma mănăstirilor, nu putea exclude partea spirituală a entității noastre umane, mister intreținut în mine prin aportul
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
doar admirau opera creatorului de artă bisericească. Cu timiditatea ruralilor sedentari ce ne aflam, ieșiți „in lume” doar prin intermediul taberelor școlare în care ne însoțeam elevii, am mers să ne închinăm și noi în lăcașul de cult al Mănăstirii. În pridvorul Bisericii am avut surpriza să-l descoperim chiar pe Părintele Mitropolit. Cu specificul vorbei sale domoale, sfătoase, eliberată de sintagme sofisticate, schimba cuvinte cu vizitatorii/credincioșii care pășeau pragul așezământului de închinare, pentru unii („liber-cugetătorii”) - doar obiectiv turistic. De aceea
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
-o cum mai plânge când o maltratează unii! Nu lăsați să moară limba, nici simțirea românească, Chiar de nu sunteți o vreme lângă vatra strămoșească! Cine-și uită limba țării uită codrul și izvorul, Uită datina și portul, uită caselor pridvorul. Uită patria și neamul, nu-și mai amintește-ogorul, Nu mai știe cum se cântă nici durerea și nici dorul. Nu mai știe gustul pâinii, lângă apa răcoroasă, Nici cum cade-n dimineață iarba lăcrimând sub coasă. Nu-nțelege-n primăvară
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
Și soarele se scufundă în zenit și arborii îl priveau cu frunzele ”( Nichita Stănescu ) Eram și eu la fel ca și el : tuns chilug și cu picioarele subțiri- și mă roteam după soare, zânatic, rebel, ori torceam cu bunica,-n pridvor, amintiri - ...și, în vara aceea,...din anul acela,... chiar mă îndrăgostisem de un boboc de față - cădea cerul pe noi...și se înalță schela, la casa cea nouă, pe o umbră de tată - ...și alergăm prin păduri după hribe, si
ELOGIU AMINTIRILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340785_a_342114]
-
și râu învolburat, voi hoinări prin lan de maci, prin grâne necosite, și printre flori voi fi, voi fi punct adunat. Când n-oi mai fi, voi fi, voi mai cânta pe strune înghețate, voi dănțui la geamul casei, din pridvor, voi fi dormire, voi fi doar nume scris în pietre dantelate, izvor voi fi, din el să bea drumeț nemuritor. Și când nu voi mai fi, eu tot voi fi, cu stelele de mână, vă voi privi din nori, cu
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
de ocnițe, pictate în interior, deasupra lor fiind cornișa bisericii, formată dintr-un șir de denticuli și patru șiruri de dinți de fierăstrău. Ancadrementele ușilor sunt din piatră cioplită, decorate cu motive vegetale, o interpretare modernă a motivelor postbrâncovenești: stâlpii pridvorului deschis au capiteluri compozite cioplite de asemenea în piatră. Acoperișul, cu învelitori separate pentru diferite încăperi interioare și poala mult evazată, este propriu bisericilor din Moldova, ca și șirul de ocnițe din registrul superior al fațadelor, în timp ce pridvorul deschis și
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
postbrâncovenești: stâlpii pridvorului deschis au capiteluri compozite cioplite de asemenea în piatră. Acoperișul, cu învelitori separate pentru diferite încăperi interioare și poala mult evazată, este propriu bisericilor din Moldova, ca și șirul de ocnițe din registrul superior al fațadelor, în timp ce pridvorul deschis și împărțirea fațadelor în două registre de către un brâu median se întâlnește la bisericile din Țara Românească. În axul bisericii, la răsărit este reprezentat Iisus Hristos, încadrat în următoarele ocnițe de Maica Domnului și de Ioan Botezătorul, apoi de la
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
cel de al doilea hram al mănăstirii. Celelalte scene, de pe pereții laterali, cuprind: „Răstignirea Mântuitorului, Schimbarea la față, Învierea lui Lazăr, Mântuitorul în Grădina Ghetsimani”, iar pe peretele din vest, față în față cu sfântul altar, apar sfinți români. În pridvorul închis sunt pictate scene din viața Sfântului Ierarh Ghelasie, astfel: „Sf. Ghelasie scoțând apă din piatră, la Hhopagi, Mihu Zugravul de la Crișul Alb, pictează mănăstirea Rîmeț, Mântuitorul pe scaunul de judecată”, iar, în genunchi, la picioarele Sale, stă Sf. Ghelasie
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
cu o doamnă foarte amabilă și plăcută la vedere, care nu era altcineva decât mama doamnei Letiția Orșivschi, pe care am avut plăcerea să o cunosc imediat ce am intrat în incinta muzeului, organizat în clădirea principală în al cărei lung pridvor am numărat cel puțin douăzeci de glastre mari, în care florile te îmbiau prin prospețime și frumusețe. Letiția Orșivschi Heiser este profesoară de artă textilă și decorativă, membră a Asociației creatorilor populari din România, singurul artist încondeietor român recunoscut la
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
-mi facă turte? La colindători, în curte, Gazdă cine-o să le fie? Tata? Nici de el nu știe... Că tot se-nalță peste gard, La stâlpul porții, lângă brad Și tot oftează, ros de dor, Strigând la tine în pridvor. Fără tine casa-i goală, Nu mai fierb sarmale-n oală; Nici cârnați n-avem, nici chișcă, Toate le făceai, mămică!... Eu știu că Domnul este bun Și, poate-n seara de Ajun, O să-ți dea o învoire, Măcar, de
VINO, MAMĂ, DE CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341486_a_342815]
-
orbitei de „stea cu coadă“, prevestitoare (la români) de războaie (Steaua cu coadă), despre efectele nememorării secundei nașterii (Nimenea nu ține minte...), despre Maramureș, unde «acele uși domnești de lemn mirositor / se deschideau în fața norilor», unde «ploua cu vulturi pe pridvoare / de din argintul lunii, mare, / ce răsărea pe lângă ierbi / lucind alergăturile de cerbi...» (Maramureș), «despre starea omului de a fi», despre «dezvățarea ochiului», despre «smulgerea măștii», despre «dorul de om», despre «stela-bilingvă», despre «cățărarea pe Ducipal», despre «mișcarea omului printre
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
felul de bunătăți. Cu timpul se îngrășă așa de tare, de parcă era un miel și toată lumea începu să-l strige... Ispas-Motan Gras! Acestuia nici că-i păsa de ce zic alții. Leneș, zăcea toată ziulica pe un covoraș, la soare, în pridvorul casei și în afară de mâncare nu se sinchisea de nimic. Din când în când mai deschidea câte un ochi ca să vadă ce se mai întâmplă prin-prejur și pentru a arăta lumii că nu este mort. În ultima vreme, bătrâna stătea și
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
și distanțe mai scurte, pe corabie erau numai căpitanul și motanul. Panait, cam posac nu prea era prietenos cu Ispas, iar acesta speriat de imesitatea apei stătea mai mult în cabină, cocoțat pe patul marinarului unde visa la căsuța cu pridvor din Braila și bunătățile culinare pe care i-le oferise fosta stăpână. Totuși, cu timpul, între cei doi, se înfiripă o legătură, ceva ce semănă la început, mai mult cu o înțelegere, decât cu o prietenie. Aveau nevoie unul de
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
am născut pe strada anului 1942, bombardată de oameni cu ochii roșii, îmbrăcați în verde când vara scotea la porți moșii, aruncându-și mantaua soldățească și ploi luna iunie aducea în ferestre visele femeilor și dor, mergând nicăieri,așteptând în pridvor... Mama mi-a pus în straiță în loc de pâine visul zilei de mâine, pe care l-am trăit într-o singură noapte când ursitoarele jucau pe un lătrat de câine pe strada unde școala intrase în vacanță și paznicul please cu
AUTOBIGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342567_a_343896]