881 matches
-
mai zicea ea uneori. El tăcea lăsând-o pe ea să se dezlănțuie. O iubea și sentimentele lui pentru ea păreau să crească, e drept că și ea avea un farmec al ei, de care era pe deplin conștientă. Fuseseră prieteni de mici, din școală, acum formau o familie ce ar fi trebuit să-și trăiască acea fericire ca-n povești... Ivan îi ceruse să divorțeze și în aceste zile trebuia să-i dea răspunsul. Forțe spirituale, acei devași din alte
DEVA ȘI DEVAȘII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375490_a_376819]
-
maxilarul rupt! - E grav? întreb eu îngrijorat, fără nicio legătură. Medicul mă privește pe sub ochelari. - Foarte grav, dar e în afara oricărui pericol. Ce naiba ați făcut? V-ați bătut? - A fost bătut și s-a târât până aici! îi explic. Suntem prieteni. Brancardierii îl saltă pe targă și se retrg cu medicul în frunte. Încui ușa după ei, cum mă învățase Thomson, înțelegînd, în sfârșit, unde poate duce lipsa de prevedere. Sigur bietul Voquin fusese văzut discutând cu mine, altfel n-ar
DRUMUL APELOR, 17 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375494_a_376823]
-
sărbători reîntoarcerea lui Liviu, și nu se lăsă până nu obținu consimțământul tuturor. Pe drum Bogdan porni înainte cu Liliana. Iar Liviu venea din urmă cu Felicia, discutau cu atâta deschidere și amabilitate, încât lui i se părea că erau prieteni de o viață. De asemenea totul în jur i se părea minunat și frumos, simțea că merită să trăiești așa cum alesese el începând din acea noapte de triumf a vieții sale. Tot mai mult în timpul acelei plimbări spre cinematograf lui
CUMPĂNA DIN NOAPTE (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375557_a_376886]
-
cade noaptea rouă, Nici de ninge, nici de-ngheață, Nici de-i vânt în dimineață . Bine și-a dorit să-i fie Încă din copilărie. Liber să treacă hotare Și să latre și la soare! Peste tot să hoinărească, Noi prieteni să-și găsească, Să bea apă la izvoare, Să adoarmă sub o floare Și nimeni să nu-ndrăznească Vreodată să-i poruncească! Referință Bibliografică: PUFI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1568, Anul V, 17 aprilie 2015. Drepturi
PUFI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372472_a_373801]
-
Arsacizilor și din neamul Dahilor și satrap în Media. Acum mai bine de treizeci de ani părintele meu care este un mare învățăt, astăzi destul de bătrân pentru a mai putea participa la această întrunire, împreună cu alți doi prinți și magiștri, prieteni toți trei din tinerețe, studiind științele în marile școli persane și elene, erau foarte interesați, ca și noi astăzi, de problemele fundamentale ale gîndirii omenești. Cine suntem? De unde venim? Unde ne îndreptăm? Și celelalte probleme, de acum obișnuite printre filozofi
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
Acasa > Versuri > Farmec > SPECTACOL DIVIN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului SPECTACOL DIVIN Un greieruș mi-a spus, șoptit, Prietenii să mi-i invit Pe iarbă, undeva afară, Căci vor cânta ai lui diseară, De sus, din deal și până-n vale, Numai și numai madrigale. Spectacolul a fost total, Mai mult decât imperial, Decorul sfânt, cu luna plină, Și-un
SPECTACOL DIVIN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373011_a_374340]
-
Numai și numai madrigale. Spectacolul a fost total, Mai mult decât imperial, Decorul sfânt, cu luna plină, Și-un voal de ceață-a fost cortină, Și raiul de deasupra noastră, O seară absolut măiastră! Un greieruș mi-a spus, șoptit, Prietenii să mi-i invit Pe iarbă, undeva afară, Căci vor cânta ai lui diseară; Și-au răsunat din deal în vale O noapte-ntreagă, madrigale! Referință Bibliografică: SPECTACOL DIVIN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1561, Anul V
SPECTACOL DIVIN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373011_a_374340]
-
Strofe > Timp > ALTFEL DE IUBIRE Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1521 din 01 martie 2015 Toate Articolele Autorului Era de așteptat, iubirea, să-și mute privirea de la noi, în altă parte, lăsându-i, multă vreme, impresia că suntem prieteni și că ne știm de-o viață, insă dragi prieteni, nu-i așa... Zi după zi, ne-am dus și ne vom duce, pe drumul nostru, predestinat și pregătit, în amănunt, de către cine ? Doar timpul poate știi și-acesta, cum
ALTFEL DE IUBIRE de COSTI POP în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373017_a_374346]
-
strigat - TACI DIN GURĂ, NU VEZI CĂ EȘTI PROST? Nu vedeam. M-a înjurat, m-a scuipat, și-a stins țigara în palma mea și dus a fost. Z a fost mai blând la început. Mi-a spus că suntem prieteni, că mă apreciază, apoi, brusc a scos un bulan de cauciuc, m-a lovit în moalele capului și mi-a strigat - NU VEZI CĂ EȘTI PROST? Nu vedeam, eram și amețit de la lovitură. Omul mi-a promis că-mi sparge
TACI DIN GURĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345781_a_347110]
-
sunt prieteni. Nu le-am spus răutăți nicicând, pentru că nu așa am fost crescut. I-am făcut să înțeleagă că ei au greșit. Eu, le-am mai acordat o șansă. Și bine am făcut ... pe unii încă îi mai am prieteni, în schimb despre alții nu mă pot pronunța ... Deși nu-ți doresc, vei cunoaște și tu viața și experiențele ei - și cu cele bune și cu cele rele. Îți doresc să ai mereu fruntea sus și zâmbetul pe buze. Cărările
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
oamenii mileniului trei, prieteni cu Dumnezeu? Iată cum: “Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ceea ce vă poruncesc Eu”- zice Domnul Isus.(Evanghelia după Ioan, capitolul 15 cu versetul 14 ). Sunt mulți care i-am auzit, spunându-mi că-mi sunt prieteni, însă atunci când au fost în momente bune, se uitau cu indiferență și superioritate, și se pretindeau a fi credincioși. De ce acest lucru? Pentru că ei aveau o practică de fațadă și își pierduseră prietenia cu Dumnezeu, nemaiavând și nepromovând valorile Lui
DESPRE PRIETENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347739_a_349068]
-
Au revenit la hotelul Cupidon pe la cinci dimineața. Pe toată perioada cât s-au plimbat sau au dansat în baruk de noapte, Emilian nu i-a mai amintit niciodată Anei că așteaptă un răspuns de la ea. Se comporta ca și cum erau prieteni de mult timp și totul era normal în relația lor. Nici să o sărute nu a mai încercat pe tot parcursul nopții. Singura dată când s-au sărutat cu adevărat fiind în apa mării și în camera lui de la etajul
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
cinzeci și cinci de ani însă se vedea că fusese frumoasă, părea că ultimile zile ale verii, măi disfruta încă de frumusețea ei femenina. După ce a ascultat situația l-a întrebat pe Marian într-o casteliana perfectă: - Și numai ai prieteni, nu este nimeni ce te-ar putea ajuta să locuiești un timp în niște condiții mai decente? - Doamna nu mai am pe nimeni am lucrat câteva luni la portocale m-am accidentat la un genunghi, sunt în proces cu empresa
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
apropiat, mai de suflet ? - Trebuia să fie așa ? Nu mi-am trecut în program așa ceva, cel puțin eu. - Hai și tu, nu mai fi arici. De ce-ți scoți țepii la mine? Doar am întrebat din curiozitate. Cum ei sunt prieteni și noi... - ... colege de cameră! sări imediat Ana ca să puncteze definitiv relația dintre ele, încă fiind supărată pe Cristina pentru lipsa ei de încredere din noaptea trecută. - Mda, la asta mă gândeam și eu, continuă ea fără entuziasmul de la început
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
făcută să nu o lași să plece din patul tău. Scuză-mă că îți spun asta pentru prima dată. - Ești destul de mare pentru a vorbi ca între bărbați, chiar dacă până acum nu am avut ocazia să abordăm această temă. Sunteți prieteni?, întrebă doctorul făcut curios de către fiul său, auzind despre frumusețea fetei. - Da... a rămas să o invit într-un scurt concediu de o săptămâna la munte. Te-aș ruga să nu-i mai spui și aceasta lui mami că cine știe cum
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
recentă, 2012). Am câștigat și câteva premii literare și diplome ale direcțiilor de cultură Teleorman și Olt. Mă bucur de succesele colegilor mei, la lansări și târguri de carte, îi citesc și, uneori, scriu câte o recenzie, mândru că am prieteni înzestrați, cu aspirații înalte. Iar când o carte nu-mi place, nu scriu despre ea. Nu aspir să intru în manuale, sau în dicționare (deși unii nu m-au ascultat!?), mă socotesc mai mult un iubitor, admirator și ucenic al
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]
-
cu scrisul său mare și rotund. Mi-a fost drag Serafim Duicu, cel care, cu mânecile suflecate, din zori până în noapte, ctitorea românește în Ardeal și în patria de cuvinte, bucurându-se ca un copil pentru fiecare punct câștigat. Eram prieteni nu numai pentru că amândoi veneam din „țara” de dincolo de Carpați (el -gorjean, eu - munteancă) și aveam temperamente asemănătoare, ci pentru că vibram sub aceeași lumină în neastâmpărul zilei, iar „ciocnirile” noastre (căci din doi colerici mai ieșeau și „scântei”!) se finalizau
SERAFIM DUICU-UN CAVALER DE DOLJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346386_a_347715]
-
este mai tare, nu mai bun. În mintea noastră s-a produs deja deraparea. Mai constatăm că toate loviturile sunt permise, cele de sub centură mai ales. Pentru că jungla umană are reguli mai crude decât cea a necuvântătoarelor. Și că ne-prietenii ajung să fie mai loiali decât cei pe care îi numim prieteni. Și uite așa ajunge omul să „sape” azi pe unul, mâine pe altul până când se împiedică și cade în propria lui groapă. Că după atâta osteneală, merităm și
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
îmi pare că a trecut demult probele necesare, chiar și pe cea a timpului, ea s-a dovedit a fi nici mai mult, nici mai puțin, decât un ciulin... Am multe cunoștințe pentru care cel mai probabil figurez în categoria: prieteni. Îmi plâng pe umar, îmi destăinuie cele mai adânci frământări, știu că la mine găsesc întotdeauna o ușă deschisă și o mână întinsă..., dar când le merge bine, fiecare își vede de viața lui. Și mă-ndoiesc că ar înțelege
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
la oraș și ma avea și serviciu bun! El cânta la oboi și făcea parte din instrumentiștii Teatrului de Stat Constanța.Pentru prima dată în viața mea am mers cu trenul eram încântată de peisaj de oameni,parcă toți erau prieteni cu mine. Toate lucrurile noi aproape mă speriau iluminatul stradal de prin gară mă duceau cu gândul la chioara mea de lampă si la diferenta dintre oraș și sat.Curentul electric și-a făcut prezența prin 1967 în satul unde
TAINICA MEA DRAGOSTE MAREA NEAGRĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376846_a_378175]
-
Autorului Cine sunt eu? Cine sunt eu ? Un înger, un demon Un om de rând Un simplu muritor Care este rostul meu ? Pe această Tera Să mă nasc să trăiesc Și apoi să mor Ce rămâne după mine ? Copii,familie,prieteni Amintirea mea de odinioară În timp amintirea va muri Copii, prietenii, se vor topi În urma mea va fi O simpla cruce uitată în cimitir Ce vreau eu ? Ceva în urma mea Să ramna veșnic scris Ceva ce nu se va topi
CINE SUNT EU? de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376905_a_378234]
-
sunt mai apropiați ca vârstă, te-am preferat pe tine. Nu te bucură asta? - Ba da, mulțumesc. Sunt părinții tăi? - Nu! Doar doamna este soția tatălui meu, bărbatul este patronul Complexului. - Oho ho, ești pe cai mari! - De ce? Suntem doar prieteni și părinții fac afaceri cu el. - Nu mi-ai spus de unde ești. - Din Focșani. - Aha, vrânceancă. Stai mai mult la mare? - Până aproape de sfârșitul lui august. - Stai ceva. Eu mai am doar o săptămână. Am venit cu bilet printr-o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
de neuitat în dealul Cotroceniului și a „întâlnirile de lucru” din fiecare seară din Piața Universității (TNB). Timp de șase luni. Sub supravegherea atentă a forțelor speciale, ce ne-au onorat cu bastoane, gaze lacrimogene, atitudini care de care mai prietenești ! Atunci au căzut două guverne și un „șef de stat”. Pus, apoi, în fereastră, inutil, de susținători externi și complicitatea CCR. Sau doar ca să ne înfurie și mai mult la prezidențiale?! Cu președintele, a dat Dumnezeu și s-a rezolvat
TABLETA DE WEEKEND (98): PLEACĂ PONTA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377064_a_378393]
-
mine, umilul rob al Domnului, se incriminează și înfierează ceea ce sminteala acestui Iisus galileeanul a putut aduce în popor asemenea hulă: ,,Să nu iei aminte la zvon deșert; să nu te unești cu cel nedrept, ca să fii martor mincinos !”. Iată prieteni un semn și un răspuns dat de Domnul Savaot în zi de Sabat, și al sfintei sărbători a Pesahului totodată. Căci zvonul de care vorbeșe textul rânduit azi este dus de vântul nebuniei și este dat de cel nedrept, martorul
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
rustică de acasă doar de dragul meu”. Nu-și permitea să îndepărteze copiii de mediul în care au crescut, doar pentru că dincolo, coloritul viu al ierbii părea mai verde, cerul mai senin, văile, dealurile și munții care înconjurau regiunea, erau mai prieteni decât prietenii de la oraș. Nu zic, și aici erau câmpii mănoase, dealuri, păduri și izvoare cu ape cristaline, dar parcă nu erau ca cele din satul ei natal. Uneori, în drum spre serviciu, oprea mașina pe malul fluviului de lângă orașul
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]