29,552 matches
-
dus spre zare, dar de ce venise-nu ne-a spus...” (Albatrosul Obosit) Colțul acesta de răi al sufletelor noastre numit România, Își pierde parcă, din ce In ce mai des, reperele. Oare copacii ei unde Își Îndreaptă ramurile? Către ce tind vârfurile abia Înmugurite În primăvară, catre jos, acolo unde stau Înfipte rădăcinile, sau sus, catre zare? George Filip: Omul, arborele acesta foarte palpabil, nu este specific niciunui colț de răi. Raiul, daca este, ne tolerează și ne numără pe de-a rândul. Deci copacul acesta
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
la care asistă fără să poată face nimic, fără ca măcar să informeze rudele despre adevărata stare a sănătății celui de pe patul de spital, așa cum se Întâmplă, de exemplu, În Vară-primăvară. Pentru toate personajele prozelor scurte ale autoarei, cerul este Întotdeauna cenușiu, primăvara este mohorâtă și Înnorată, iar vara izbucnește dintr-odată, cu o forță colosală, ce răbufnește vulcanic pe străzile murdare ale Bucureștiului prin asfaltul Încins, prin apartamentele puternic Încălzite, prin valuri de transpirație. Este imposibil să reziști fluctuațiilor memoriei incandescente, care
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
613. footnote>. Sfântul Irineu extinde acest concept când se întoarce la el în Cartea a V-a. Destinul trupurilor noastre se aseamănă celui al tăierii viței de vie și al seminței de grâu, care, „putrezind” în pământ iarna, cresc în primăvară și devin vinul și pâinea care primesc Cuvântul lui Dumnezeu, devenind în final Euharistie. În mod similar, trupurile noastre, hrănite de Euharistie, sunt puse în pământ și, ridicându-se la momentul hotărât, primesc învierea prin Cuvântul lui Dumnezeu „spre slava
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Dimineață de ora 8. Pe jumătate înghețată, pe jumătate adormită, prin orașul nostru. Sub cortina orizontului, încet-încet, ea își îmbracă trupul mătăsos și tânăr în raze de soare timid. Pași de primăvară colorați în verde crud mă poartă pe străzile fremătânde ale Sucevei. Spre ceasornicăria de lângă piață, domiciliul stabil al timpului nostru cel de toate zilele, ocupat non-stop. Grăbită, în ton cu lumea ce mișună spre piață sau stă curioasă pe lângă tarabele
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
dansul acelor indicatoare pare mai vioi ca niciodată. Ceasuri de perete cu pendul, în care timpul pare să se fi oprit să admire spectacolul lumii, în brațele sale de sticlă protectoare. Ceasuri de buzunar, ce zac precum muguri albi de primăvară în așteptarea unei raze de soare care să le desfacă foițele subțiri. Ceasuri deșteptătoare sau cu clopoței, cum am aflat că li se mai spune, amintind de vremea bunicii, zăcând într-o aură prăfuită. Toate stau parcă fără să știe
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
O după-amiază călduță, cât poate fi la sfârșit de februarie. Hoinăream pe străzi fără un scop precis. Țâșneau gândurile din mine ca taxiurile ticsite de la semafor. Orașul era trist, lipsit de verdele crud al primăverii. Trist și singuratic, așa cum îl vedeam, părăsit - parcă - de toți. Câțiva bătrâni - melancolici și eiașteptau câteva raze de soare, ca marile lor campionate de șah să înceapă. Dar soarele se cam lăsa așteptat... Pe fundalul acesta monoton s-a petrecut
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
Mi-a sărit, la propriu, dintr-unul din copacii pe sub care mă plimbam. La fel de neașteptat sa petrecut totul în mine. Văzând micuța rază de soare, cu fulgere în ochi aurii și cu dogoarea trupului arcuit, n-am putut rezista. O primăvară se petrecu în sufletul meu, cu flori și parfum de liliac. Și cum să ții piept propriei tale înfloriri? Sau cum te poți opune farmecului inocent? Atâta viață într-un oraș mort m-a năucit. L-am luat în brațe
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
nou oftat istoric al acesteia, provocat de desfigurarea Bucovinei de Nord: ,, Au fost devastate sfinte lăcașe, distruse librării și biblioteci de carte românească, schimbate denumirile de străzi... Însă șenilele tancurilor și cizmele ostașilor , care au intrat victorioși cu șaizeci de primăveri în urmă în metropola Bucovinei, n-au reușit să șteargă unele inscripții românești de pe caldarâmuri și de pe cazărmile care ies azi la iveală de sub tencuiala blocurilor deteriorate”. Clocotind ca un vulcan gata-gata să erupă, obida autoarei nu trece pragul exploziei
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cu toată speranța, care să ne țină de cald și să ne îndrume pe drumul cel bun. Și mergem, și mergem, și ne mai dăm jos câte o cojoacă, precum Baba Dochia; mai culegem câte un ghiocel la colț de primăvară, ne scăldăm în soarele auriu al verii, ne potolim setea cu mustul viilor la rod de toamnă și ne așezăm în fața sobei, să ne tragem sufletul, îndreptând ochii spre fereastră, pentru a vedea primii fulgi ai iernii! Am revenit la
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
dar extrem de profund este Colind vechi de Sf IOAN : Aghiosul Aghios (agios = sfânt). Încheiată și această ultimă zi din lungul șir al sărbătorilor, oamenii revin la preocupările lor zilnice și încep să se gândească la sărbătorile care vor veni, Sărbătorile primăverii, care nu sunt puține!Așa au străbătut românii veacurile și au rezistat în fața vicisitudinilor istoriei! SĂRBĂTORI FERICITE! LA MULȚI ANI! Elena Armenescu
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
redactor, director de editură, scenarist, colaborator la diverse publicații literare, MIRCEA IONESCU (20.12.1938 - 7.04.2013) a fost înnobilat cu numeroase premii și distincții (pentru scenarii de film - în 1984, pentru creație dramatică - în 1987, pentru scenariul filmului Primăvara cailor sălbatici, pentru romanul Cacialmaua - în 1991 sau editare de carte pentru copii - Chișinău, 2006). După cum bine se cunoaște, Mircea Ionescu a avut o frumoasă activitate de jurnalist: redactor și șef de secție la cotidianul „Viața nouă”, șef de secție
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
volum de reportaje: Adevăr și metaforă (1988). Literatură pentru copii: Taina bătrânului fort (1989). Deopotrivă, amintim textele risipite în presa literară, dar și multe manuscrise - inedite, care își așteaptă editorul: Milionara (continuarea romanului Capcana ucigașă), Afrodita purta ochelari (roman polițist), Primăvara cailor sălbatici (roman realist) și Catamaranul (roman pentru copii). Și cum ceasornicul care ne „măsoară destrămarea” a sunat mult prea devreme pentru omul MIRCEA IONESCU, la „casa amintirii” e liniște. „Ce straniu lucru: vremea!...” ne șoptește o altă voce-a
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
le cîntăm „Florile dalbe...” unor confrați din tagma noastră scriitoriceaască, pe la aniversări. Mai în clar, spusele mele îl vizează direct pe prolificul prieten, poet pe la ocazii, numitul george FILIP. Inculpatul a aniversat 75 de petale calendaristice chiar la echinoxul de primăvară al anului de grație 2014. Prudent ancestral, prevăzător precum semizeii și extrem de dibaci - alături de Maria.Sa, poetul și-a sărbătorit nașterea înconjurat de prietenii cei mai buni, cu care s-au șprițuit la o cârciumă cu lăutari români, și pe
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
buni, cu care s-au șprițuit la o cârciumă cu lăutari români, și pe tot traseul anului a lansat, cu public avid de poezie, alte câteva cărți. Dar și subsemnatul am fost la înălțimea prieteniei de netăgăduit, declarând mai pe primăvară - anul 2014 - ANUL GEORGE FILIP. Și evenimentele s-au succedat, au trecut precum clipele cele 365 de zile și patru ore, și, socotind bine, anul încheiat a fost foarte fructuos. De aceea consider că este cazul ca, după atâția metri
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
Și evenimentele s-au succedat, au trecut precum clipele cele 365 de zile și patru ore, și, socotind bine, anul încheiat a fost foarte fructuos. De aceea consider că este cazul ca, după atâția metri de publicistică și 75 de primăveri prinse la rever - să mă adresez poetului din corola celor 39 de volume de versuri cu minusculul apelativ „MAESTRE.” ȘAMANUL...așa se numește noua sa carte (a câta?!?) , apărută recent pe tarlaua browniană a producțiilor literare și actuală românească. Constat
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
din înălțimi siderale, dar și din străfunduri de timp, din obârșii imemoriale -, opera lui Mihai EMINESCU, poezie, proză fantastică, proză politică, are rol salvator, mântuitor. În vara asasinării sale morale, poetul român avea vârsta lui Hristos, 33 de ani, din primăvara parcurgerii drumului Golgotei, a Răstignirii pe cruce și, apoi, a Învierii Fiului Domnului, în egală măsură Fiul Omului. Viața lui EMINESCU a fost una jertfelnică. Moartea sa o putem asemui cu aceea a primilor creștini - prigoniți, torturați, uciși de împărați
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
declarat public nebun pentru a nu mai putea să dețină funcții publice !? Să ne înțelegem: nu intră în discuție boala poetului, acel surmenaj intelectual care-i cerea repaos și chiar internare. De altfel, poetul mai fusese internat în spital în primăvara lui 1883, prietenii săi consemnează și alte perioade când îl văd obosit - dar lucrurile se petreceau între ei, iar după un repaos, supravegheat sau nu, poetul revenea la deplinătatea forțelor. Acum însă, când cu evenimentele din 28 iunie 1883, anunțul
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
găsi ceva stabil. “Am lucrat într-un magazin alimentar, într-un bar, într-un internet-point și în alte locuri, tot timpul cu speranța de a găsi ceva fix.” Valeriu este convins că, undeva, îi era scris că va deveni voluntar: “Primăvara trecută m-am împrietenit cu un client care venea la barul unde lucram eu. Vorbeam despre orice. El este italian, căsătorit cu o braziliană, care venea în zona unde lucram eu ca sa învețe germana. Vorbind, am aflat ca amândoi locuim
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
al filmului, având textul: „Un film du Serge Nicolaesco”. „Era o foarte mare satisfacție pentru un tanar debutant de 37 de ani. Din acest moment începea cariera mea internațională”, declară regizorul mai tarziu. Anul revoltei studențești de la Paris și al Primăverii de la Praga, 1968, i-a adus lui Nicolaescu șansă de a lucra, în calitate de regizor, cu Orson Welles, Laurence Harvey și alți mari actori americani și europeni, chiar la București, unul din filmele produse la acea vreme fiind „Bătălia pentru Romă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
limitează tot mai des la sisteme de recompensă prin butoane de like, plebiscite permanente la care e supus consumatorul și dispoziția sa de I like [îmi place]. A demonstra, așa cum a făcut Robert S. Eshelman în revista The Baffler, că Primăvara Arabă nu a fost declanșată de Twitter și de Facebook, ci de sindicate care se organizaseră clandestin de-a lungul mai multor ani n-ar trebui să însemne o jignire la adresa smartphone-ului și a Facebook-ului. Această constatare ne silește mai
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
zi (1 ianuarie). Prognozarea culturii se baza pe principiul echivalentei, cantitatea de cenușă rezultată în urmă arderii complete și a stingerii cărbunilor indicând rodul recoltei. În funcție de aceasta, se decidea care dintre culturi vor fi semănate în cantități mai mari în primăvara următoare. Tot în intimitatea locuinței, care devenea un fel de altar sacru, un spațiu de maximă concentrare spirituală, un „axis mundi”, se săvârșeau și alte practici magice specifice pentru acest moment festiv al anului. Astfel, durata vieții și a norocului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
vegetației. Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, bătutul și moartea ursului, apoi învierea miraculoasă că și urcarea acestuia pe bată (toiag), redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, cândva, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iamă și să vestească primăvară. Urșii, constituiți în cete speciale de căte 10-15 personaje sau incluși în grupurile complexe cu mai multe personaje, joaca la comanda ursarilor, tineri chipeși, îmbrăcați în vesminte colorate, care imprimă ritmul jocului cu ajutorul unor tobe (ciururi). După executarea numerelor din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
care se bucură de multă admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a cultului căilor practicat la solstițiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară. Că joc de Anul Nou, căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind dansatorii - caiuti din Dolhesti, Zvoristea, Zamostea, Hârtop și Fântânele, care impresionează prin fast și elegantă, dar caiutii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
totală. Lumină corpului meu este energia vindecătoare”. Puneți mâna dreaptă pe acel loc din corp despre care știți că are o inflamație. Imaginați-vă cum lumină a este emisă din centrul palmei și “topește” inflamația precum razele solare topesc zăpadă primăvară. Acesta este doar un exemplu simplu. Cu toții avem imaginație încât să dezvoltăm un scenariu individual de vindecare. Cel mai important lucru este să relaxam mușchii și să intrăm în programul de vindecare din subconștient. Puteți alege orice oră pentru a
Puterea gandului ne poate vindeca! Invata acest leac miraculos [Corola-blog/BlogPost/93913_a_95205]
-
maramureșan. Oana este câștigătoare multor festivaluri de folclor printre care “Marile premii” la festivalul “Felicia Fărcaș” din Țebea, al concursului “Moștenitorii” din cadrul Tezaurului Folcloric de la TVR dar și al „Premiul tinereții de interpretare și originalitate” al festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori ai multor ansambluri și orchestre profesioniste cum ar fi “CindrelulJunii Sibiului,” “Ciocârlia,” orchestrele “Radio România,” și “Lăutarii din Chișinău” condusă de maestrul Nicolae Botgros. Șerban un violoni st (ceteraș) de excepție, a cucerit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]