2,775 matches
-
auzi o bolboroseală perplexă. În cele din urmă, cel mai Înalt dintre cei doi Își făcu curaj. - Messere, ce-i asta, o glumă? Ai confundat carul mortuar cu unul de evacuare? - Faceți cum vă spun și nu vă temeți. Sunt priorul Florenței și fac toate astea un rost. Nimic din ceea ce veți vedea nu e Împotriva regulii voastre. Se Îndreptă cu repeziciune spre magaziile de stofe de lână, Însoțit de sinistra sa suită. În cămăruța de lângă poarta Închisă, paznicul dormea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Călugării de la Misericordia erau din ce În ce mai Înmărmuriți. Sub greutate, oiștea carului gemea periculos. - Parcă e de marmură! exclamă unul dintre cei doi, leoarcă de sudoare pe sub glugă, pe când celălalt, ajutat de Dante, urnea căruța. Dar ce-i Înăuntru? - Un vis, murmură priorul, ștergându-și fruntea și el. Un vis visat de un om mare. - Va trebui să Îl informăm pe căpitanul de la Misericordia de toate astea. - Mâine. Mâine veți avea vreme pentru toate. Micul cortegiu funebru reapăru de sub portalul magaziei, trecând Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
indică direcția Baptisteriului. Cu o Îmbrâncitură, carul o porni pe urmele lui. La un colț de stradă, se opri dinaintea unui rond de cartier. La vederea oamenilor cu glugi, soldații se dădură grăbiți la o parte, făcându-și semnul crucii. Priorul trecu mai departe fără să catadicsească a le arunca o privire. Pentru o clipă, crezu că cei doi călugări aveau de gând să li se adreseze străjerilor și să le povestească totul, Însă ei tăcură, continuând să Împingă carul. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
din acestea le-ai ucis dumneata, replică Dante furios. Nu certitudinea, ci frica dumitale te-a Împins să ucizi. Bătrânul Își Întinse pumnii spre el, În timp ce gura i se deschidea să replice ceva. - Câți ani ai, messer Bonatti? Îl Încolți priorul. Nu ai străbătut o mare parte din acest secol? Și, după atâția ani, În care pe toate le-ai văzut și le-ai știut, ai vrea să te lipsești de experiența cea mai mare? Eu te provoc la această Încercare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
razele despre care vorbește al-Kindi. Lumina a alergat de la o oglindă la cealaltă! - Greșești! Cercul de străfulgerări din jurul nostru a apărut la unison, nu gradat. Dovadă nu a mișcării, ci a eternei sale nemișcări. Omniprezentă și constantă precum creatorul ei. Priorul scutură energic din cap și eliberă resortul mecanismului. Axul dințat Începu să se rotească, la Început lent, iar mai apoi din ce În ce mai iute. Își apropie ochiul de gemulețul din partea opusă celei cu lampa. În jur strălucea haloul de lumină, Însă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
larg deschisă, pe unde dispăruse Guido Banatti. De două ori i se păru că Îi vede umbra bâjbâind În depărtare, printre mormintele de la San Lorenzo. - Și ce sunt toate astea? mai Întrebă șeful gărzilor, arătând spre mașinărie și spre oglinzi. Priorul ridică de jos lampa lui Elia, care Încă mai fumega, privind-o cu atenție. Din piept Îi ieși un suspin adânc. - Lumină. Însăși lumina din care sunt făcute visele, răspunse. Apoi se Îndreptă Încetișor către noaptea de afară, sub stele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vrea să-și salveze pielea cu orice preț, inclusiv cu acela al adevărului. Mai rău: aceleași proceduri necesită o mărturisire completă din partea delincventului și a nevinovatului, care pune semnul egalității între cei doi; acestora li se dă același credit a priori, comițându-se o nedreptate morală absolută. Ele obligă victimele să demonstreze că sunt într-adevăr victime și că au fost păgubite cu adevărat. în ce-l privește, vinovatul dispune de toate mijloacele, cele mai bune, dar și cele mai rele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fabulații. în fața tupeului mincinosului, individul de bună-credință e pierdut: dacă vinovăția nu a fost probată și nimic nu-l acuză temeinic pe vinovat, justiția nu dispune de mijloacele de a-i face dreptate. Apelarea la mărturii - o garanție teoretică a priori - antrenează la rândul ei neplăceri și generează practic dușmănii. Etalarea intimității, scotocirea în viața privată, care este întoarsă cu susul în jos, reproșurile vechi reactivate pentru necesitățile momentului sunt tot atâtea ocazii de a întoarce spatele adevărului și de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
filosofică: el susține principiul, foarte puțin platonician, dar de factură tipic materialistă, că totul e în toate și pretutindeni. Astfel încât pâinea, carnea și legumele nu pot fi distinse chiar așa de ușor între ele pe cât s-ar putea crede a priori, pentru că în pâine se găsește și carne, iar în legume aflăm și pâine. Mai mult, și mai bine: toate corpurile se întrepătrund prin particulele invizibile - expresia apare în text... - care urmează niște trasee și au pasaje deschise datorită existenței porilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
modalitățile cunoașterii - perspectivism și relativism -, se va fi aplecat oare asupra subiectului aparenței și adevărului - subiectivitate și individualitate - de vreme ce făcea din porc un model etic? Nu cred... Interzicându-le hedoniștilor să-și apere teza, atribuindu-le o inconsistență teoretică a priori, caricaturizându-i, prinzându-i în capcane retorice făcute pe măsură, nerecunoscând grandoarea, excelența și calitatea filosofică a interlocuitorilor săi, reducându-i la personaje ridicole, uzând de sofisticării puse la punct pentru lupte trucate și câștigate dinainte, Platon ne arată un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
trup dublată de o glorificare a sufletului, nu pasiune pentru pulsiunea de moarte, nu desconsiderare a cărnii senzuale, ci o poziție ontologică și metafizică cu totul diferită. Ceea ce se cunoaște ca esențial pentru înțelegerea articulării acestor două opțiuni filosofice a priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxiu a separației dintre o lume sensibilă și o lume inteligibilă. Pentru filosoful hedonist, Forma este imanentă lucrurilor sensibile. Aceasta nu rezidă în afara materialității sale, ci în ea. Nicio participare a sensibilului terestru la inteligibilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fapt și a conținutului înțelepciunii epicuriene. Epicur însuși era autorul unei lucrări Despre boală și moarte - astăzi pierdută și ea... Opera ca sublimare și compensare, gândirea somată să spună care-s mijloacele de a trăi fericit o existență plasată a priori sub semnul durerii, care-s cărțile, învățătura și practica asociate în scopul de a pune la punct o terapie, o medicație, o medicină a sufletului, deci a trupului: există ceva mai adevărat ca justificare a unei viziuni filosofice decât obiectivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
băgăm de seamă, pe o colină îndepărtată, oile care pasc totuși pe versantele ei înierbate, sau manevrele legiunilor, nici deplasările lor repezi, nici strigătele lor și vacarmul pe care-l fac, dar care totuși există, tot așa nu surprindem a priori, numai cu ajutorul simțurilor, economia fină și secretă, invizibilă și ascunsă, a jocurilor atomilor care compun orice realitate: ea există totuși, imuabilă, eternă și bine reglată din punct de vedere mecanic. Practicând această metodă, nu mai gândim lumea la suprafață, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
condițiile în care nicio conștiință nu face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamenul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum? în mod insesizabil, ușor, imperceptibil. Să nu ne imaginăm vreun unghi drept, precis, casant, nu, ci un suflu, un capriciu deci, fără altă rațiune decât natura însăși a atomilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și se decide să tolereze sexualitatea doar pentru a nu se expune ridicolului de a profesa o doctrină nepracticabilă, față de care credincioșii să-și ia zilnic anumite libertăți! Asociind sexualitatea, iubirea și procreația, supunând de altfel regimul sexual unui a priori sentimental și afectiv, Părinții Bisericii elaborează gândirea dominantă pentru întreaga noastră civilizație. Epicurismul propune o alternativă la acest îndemn inuman: o gândire pragmatică preocupată de ceea ce sunt bărbații și femeile, nu de ceea ce ar trebui ei să fie. Disocierea lucrețiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Acasa > Poeme > Devotament > A PRIORI Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1519 din 27 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ți-ai lăsat visele să crească pe ramul primăvăratecei vremuiri așteptănd înflorirea găndului meu. Sub corola lor nu va strabate durerea, întunecarea sau tumultoasa frică
A PRIORI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367842_a_369171]
-
Ți-ai lăsat visele să crească pe ramul primăvăratecei vremuiri așteptănd înflorirea găndului meu. Sub corola lor nu va strabate durerea, întunecarea sau tumultoasa frică! Tu contur - eu culoare, tu crez - eu zbor, în mugurele apropierii noastre! Referință Bibliografică: A priori / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1519, Anul V, 27 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
A PRIORI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367842_a_369171]
-
în America se întoarce acasă cu câteva kilograme în plus. Să fie oare și acesta un nou „miracol” american? Nici îmbrăcămintea din magazine nu e supradimensionată. Nici felul semeț al americanilor de a se mândri cu națiunea lor - evident, á priori superioară - nu are darul de a jigni la tot pasul (decât poate doar pe alocuri, puțintel câte puțintel). Posibil să existe o tendință spre exagerare în genele lor, dar minciuna nu le este deloc proprie. Până și zăpada sugerată în
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
voci scriitoricești și talente autentice, pe care consideră că este bine (pentru axiologia culturii românești!), să le susțină, să le stimuleze și promoveze. Nu suntem siguri, firește, că absolut toți/ toate persoanele, supuse/supuși selecției axiologice a domniei sale, sunt, a priori, genii scriitoricești, sau viitori ARHEI ai culturii valahe. Ceea ce este, însă, mai mult decât evident - este faptul că doamna LIGYA DIACONESCU a salvat, de la un anonimat nedrept și dureros, si a dăruit Duhului valah (“ale Tale dintre ale Tale”!) multe
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
adevărul și mă rugase, după cea de a doua operație: „Mami, a fost bine, dar pe a treia nu o mai facem, nu-i așa?” Blândețea copiilor e covârșitoare și ne simțim cumva în mitoc, din moment ce am cauzat problema, a priori. Ar trebui să găsim soluția înaintea lor, să îi super protejăm și să scăpăm de regrete. Dar realul are o altă valoare și pronunțarea ei, verdictul, își are înțelesurile mai adânc. „Acum spune-mi, te rog, ce îți dorești de
INTRE REAL SI IMAGINAR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348651_a_349980]
-
tipărit. Mâine vin și v-o aduc. - Cine mai participă? - Gl. br. Gheorghe Dragomir, Președintele Executiv al Asociației Culturale "ROMÂNIA ÎN LUME", gorjenii noștri pe care-i aduce prof. Alexandru Păsărin, Președintele Ligii "FII GORJULUI" , Dr. Florin Adrian Secureanu - mare prior al "Cavalerilor de Malta" , d-l gl. Mircea Chelaru, un bun prieten, prof. univ. dr. Gheorghe Zamfir, și îmi doresc din toată inima să fiți prezent și dumneavoastră. La despărțire m-a îmbrățișat și ne-am sărutat ca doi gorjeni
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
Victore! Trezește-te, Traiane!; Democrația partidelor și noii Führeri ai democrației; Mihai Răzvan Ungureanu și serviciile secrete străine. Capitolul III - Ce mai fac serviciile secrete: Serviciile de informații pentru securitate și dezordinea universală; Despre SIR, numai de bine! „Patria a priori”, noua deviză a Serviciului Roman de Informații; A 23-a aniversare a „bune vestiri” a Serviciului Roman de Informații; La București și Moscova, săptămâna spionilor; Loialitatea față de SUA, Israel și Marea Britaniei divizează puterea de la Sofia, dar și presa din
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
române. Scriitorul scrie în prefața romanului său: „Acțiunile și personajele din acest volum sunt - în marea lor majoritate - imaginare, dar plasate în contexte reale. Totuși, în mod real, mai mulți „Strigoi” și nenumărate Organizații sunt permanent în jurul nostru. „Patria a Priori!” se traduce prin „Patria înainte de toate!”. Este deviza agenților secreți din Serviciul Român de Informații. (...) Un Teatru de Operațiuni nu este numai în Irak, Afganistan, Bosnia-Herțegovina sau Kosovo. Avem un război crunt de purtat la noi ACASĂ. Pe aceste plaiuri
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]
-
toți suntem vinovați a priori mai întâi în fața lui Dumnezeu fiindcă ne-am născut din fructul păcatului apoi în fața Codruței Kovesi Liviei Stanciu Cameliei Bogdan sau Înaltei Curți nimic nu-i mai condamnabil decât faptul de-a fi ( To be, or not to be! ) toți
JUSTIȚIE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368848_a_370177]
-
imperiale. Dar nu cu dreaptă măsură, și nici cu hemografie despre Transilvania și martirii ei pe baricada idealurilor însuflețitoare: „Libertate! Egalitate! Fraternitate!” Încercam, mai sus, să explic titlul „latinesc” inventat de mine și atribuit acestui Cuvânt de întâmpinare, stabilind a priori o numerotare a argumentelor. Dacă în primul rând invocam o coordonată emoțională, în al doilea rând și, de altfel, înainte de orice, termenul constituit ad-hoc l-am pus „la înaintare” considerând, cu sinceritate, că Hemographia Historica pe care o „comite” Ilie
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]