534 matches
-
în mod deliberat. Atunci m-am înarmat. Am invitat ziariști și reporteri de la ziarele și televiziunea proromânească de atunci, oameni care s-au dovedit a fi nu numai buni profesioniști, dar foarte buni români, precum Zina Cerchez, Aneta Grosu, Dina Pripa, Aliona Avram, și alții. În urma unei campanii de presă, Ambasada Română din Republică Moldova a rupt tăcerea și a recunoscut existența acestui cimitir și a multor altora din Basarabia. Un cercetător istoric mi-a mărturisit că el deține mărturii ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu murdarul om al lui kierkegaard înduioșata logică se topește fiindcă e noapte. SUNT ȘI EU DE FAȚĂ Vreme în schimbare ceață și burniță omul garnisit cu o grămadă de formulări vin îngerii viața lăcrimând vin marile adevăruri judecate în pripă în cărțile de rugăciuni sunt și eu de față. VREME DE IARNĂ Ochiul minte urechea înșeală vedenia își achită datoria față de arta de a fi sau a nu fi lângă portretul lui hamlet în umbroasele păduri ale demnității de frica
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
în mod deliberat. Atunci m-am înarmat. Am invitat ziariști și reporteri de la ziarele și televiziunea proromânească de atunci, oameni care s-au dovedit a fi nu numai buni profesioniști, dar foarte buni români, precum Zina Cerchez, Aneta Grosu, Dina Pripa, Aliona Avram, și alții. În urma unei campanii de presă, Ambasada Română din Republică Moldova a rupt tăcerea și a recunoscut existența acestui cimitir și a multor altora din Basarabia. Un cercetător istoric mi-a mărturisit că el deține mărturii ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
umed De dragoste înfiptă-n clisa groasă. Sînt șoldurilor tale prins în plasă Cum musca în dulceața ce mă-ncumet S-o gust chiar unde nimeni nu cutează. Dă-mi farfurii adînci, linguri de umbră, Să-ți sorb sufletu-n pripă și-ntr-o rază Să mă preling apoi, cuprins de-o bubă Ce nu se vindecă decît cu vrafuri De magazii pustii, grele de prafuri...
Temeinicia rugii mele-s sînii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9180_a_10505]
-
să-și piardă răbdarea. - Adu un topor și o să spargem ușa. Orice întârziere nu va face decât să-i încurajeze pe nemernicii ăștia să se opună. Toți cei din apropiere dădură din cap în semn de încuviințare. Dar prea în pripă. Fara rămase nedumerit de ochii care se plecau sub privirea lui fermă. Se gândi: "Sunt toți speriați. Și n-au nici un chef". Înainte ca el să poată vorbi mai departe, interveni polițistul Jor. - Probabil n-ați auzit nimic despre magazinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
care crește în cutele societății nu sunt... Pesemne că sunt cineva dificil de fixat.“ Într-adevăr, cineva dificil de fixat. Sigur e însă că a fost cineva inconfundabil. Tinerii nu s-au îndreptat spre el, așa cum s-a spus, cu pripa relei-credințe, atrași de o „gândire de dreapta“. Ci pentru că după ani de confuzie ce păreau fără sfârșit, în care superiorul și inferiorul erau deliberat confundați sau, dimpotrivă, în care doar imbecilii, mediocrii și lichelele aveau dreptul la cuvântul public, setea
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
orientat rapid într-o lume nouă pentru ei. Au învățat limba germană aproape din joacă și sper să fi rămas cu amintiri plăcute despre perioada petrecută la Oldenburg. Se spune că în general e recomandabil să nu te pronunți în pripă și prea ritos despre ceva sau cineva și cu atît mai puțin să-ți asumi angajamente pe care nu se știe dacă le poți duce la îndeplinire. Violeta Dinescu riscă din entuziasm. Se aprinde lesne, luînd atitudini declarate care, culmea
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
recenzii, intervenții la mese rotunde și chiar prezentări improvizate la lansări de carte. Textele sunt inegale ca valoare, iar unele idei și informații se repetă deranjant de la o pagină la alta. Pe alocuri impresia de improvizat, de lucru făcut în pripă este copleșitoare. Există însă și interpretări foarte nuanțate cum este cea a lui Moshe Idel la dezbaterea Culianu versus Eliade, moderată de Andrei Oișteanu și reprodusă în finalul volumului. El pune în evidență diferențele structurale dintre oamenii de știință Ioan
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
în toată opera lui Pann, iar uneori tabloul capătă mare amploare. Precum în Memorabilul...: "Sfîntul Dimitrie nu s-aprinsese/ în preajma-i focul încă ardea,/ Și Bărăția o cuprinsese,/ Ca un balaur o mistuia.// D-aci la Vergu se văzu-n pripă/ Prin tot ocolul grozav aprins,/ D-aici Lucacii ca într-o clipă/ Și Udricanii ardea nestins.// Apoi se-ntinse ca o fîșie/ Pînă la Delea spre răsărit,/ Ș-altă fîșie cu vrăjmășie/ Spre miazănoapte mergea cumplit" (Memorabilul focului mare). Cea
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
declara învechite toate lucrările și propunea refacerea lor. Dacă i se întîmpla, personal, să scape un punct de bibliografie oricât de neînsemnat, Gonzalv cădea în panică, apoi în melancolie, alerga prin librării și-și retrăgea toate exemplarele posibile, comandând în pripă un erratum volant, pe care îl lipea pe ele, retrimițîndu-le astfel la cunoscuți, având totodată grijă a publica și un articol explicativ într-un jurnal, din care apoi de asemenea scotea extrase. Gonzalv cheltuia energie și bani cu specialitatea lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe agendă cîte-o vizită de făcut. Acum venise de la un fel de mătușă nonagenară moartă, în casa căreia exclamase de circumstanță un țț-țț-țț de dezolare, după care, vindecat repede de melancolie, după sărutări de mâini și salutări, se retrase în pripă, tăind din notes punctul efectuat. Bineînțeles, Gaittany nu era omul necivilizat care să spună lui Conțescu de unde venea, vorbind de funie în casa spânzuratului; adevărul este că cele două vizite, la o moartă și la un bolnav, prezentau în program
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
indigna ea, toată viața am să rămân așa?" (Ea spunea "toată viața" ca și când milenii de existență s-ar fi deschis înainte-i.) Conțescu mai întrebă cât ar costa ridicarea chalet-ului. Ioanide, care era foarte expeditiv, cerând oarecare informații, grifonă în pripă pe o foaie de hârtie o schiță de casă alpină și un plan. Geograful fiind foarte mulțumit, Ioanide făcu un calcul în metri cubi de piatră și de lemn, adăugând manopera. Știa totul pe degete, pentru că avea în acele locuri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de artă, în măsura economiilor sale. Portretul nu reprezenta G. Călinescu desigur o operă eminentă, era totuși o remarcabilă piesă din epoca de maturitate. Vina ei se putea să fie mai degrabă de a fi un dublet artistic, executat în pripă, cu schimbarea liniamentelor individuale. Aducea mult cu portretul doamnei Gonse, din 1852, și fusese executat în 1853, la Paris, precum rezulta din scrisoarea ce însoțise trimiterea tabloului. O româncă locuind la Paris în acel an îl comandase, și pictorul, refăcând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
veche educație de a întreține relații cu toată lumea, indiferent de cădere sau suire, - frecventă mai departe pe Pomponescu. De la el ex-ministrul află ce se petrecea la biserica lui Ioanide. Fără știința acestuia și din inițiativa noului primar, se târnosi în pripă locașul, deși n-avea picturile canonice și nu era terminat nici interior, nici exterior. Se făcu în această circumstanță o procesiune fantastică ți sinistră totdeodată. Centurii întregi de tineri cu cizme intonară în cor cântece, care în încăperea nudă provocară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cunosc întreaga însemnătate a cestiunii? Când a fost vorba de electivitatea magistraturii "Romînul" a făcut loc la o sumă de studii privitoare la cestiune, dar aci, unde milioane sunt angajate și producțiunea agricolă pe ani înainte pusă în rizic, unde pripa unei soluțiuni greșite ar putea duce la o catastrofă economică generală, aci să nu mai încapă discuțiune, aci d. C. A. Rosetti, care n-are un petec de pământ pe toată suprafața României..., să reguleze după cum [î]l taie capul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
naționale trebuiesc plătite de undeva și de cineva și că ele apasă în ultima linie pe producător și anume pe producătorul de căpetenie, pe țăran? Lovitura de stat de la 1864 a avut o generoasă intenție, dar a fost viciată prin pripă. La 1 mai țăranul s-a culcat încă clăcaș, neavând de plătit statului într-un an de zile decât faimosul galben găurit și șase zile de șosele, fără nici o îndatorire cătră comună, fără nici una cătră județ. La 2 mai - peste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
știau ce e la mijloc. 64 {EminescuOpXIII 65} Dar să lăsăm procesul lui 2 mai, pe care d. Boerescu 'l va pierde împreună cu toți contimporanii, căci, daca nu tăgăduim greșalele lui Vodă Cuza, cea mai constantă greșeală a lui era pripa, răsărită din silă de temporizare, pe de altă parte orbi am fi și răi români dacă am tăgădui meritele lui. Am înțelege chiar ca să-i arunce mănușa oamenii nepărtinitori; am înțelege-o să i-o arunce viitorul. Trecutul n-are
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
simț în foiletoanele "Pseudo-Romînului" [5 martie 1882] ["PROIECTUL DE LEGE"] Proiectul de lege al tocmelelor venind luni la ordinea zilei, multele idei eronate cari s-au produs în anii din urmă asupra originii proprietății precum și a clăcii în România și pripa reformelor răsărite din aceste erori ne face să ne întoarcem încă o dată la istoria adevărată a relațiunilor vechi dintre proprietatea mare de pământ și muncă, căci ni se pare că o descriere clară a evoluțiunii unor raporturi atât de necesare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai de rând bun simț de-a compara mărimi incomensurabile și de-a vorbi de augmentarea bugetului Olandei pentru a esplica neprevederea și dezordinea de la noi. Suntem departe de-a voi trecutul, pentru că această voință ar fi în deșert. Orice pripă în dezvoltarea organică nu se poate face nefăcută; odată porniți pe această clină, întoarcere nu mai e cu putință. Nu contestăm asemenea că averile s-au înmulțit în România - numai nu în mâinile românilor; nu că esistă mai multe palate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei decât acelea ale unui interes momentan. Dar o grămadă de indivizi nu e un popor, precum o movilă de frunze și rădăcini uscate nu e pădure. Acest rezultat l-a avut în România lepădarea tradiției, lipsa de simț istoric, pripa de-a ajunge, fără cultură și fără avere suficientă, la rezultatele civilizației apusene. 196 {EminescuOpXIII 197} Un copac nu poate crește decât din rădăcinele sale proprii, nu poate da decât frunzele și fructele sale proprii. Tot astfel și un popor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
știe. Pentru că, dintre evenimentele acelei zile, mintea lui decupase unul, cel mai atroce cel care avea să-i modeleze întreaga viață, și vârâse poza aceea hidoasă undeva la fundul teancului prin care el își definea trecutul. Uitase instantaneu, înlocuise în pripă răritura aceea cu un petic din altă parte, din altă lume. Dar asta mai târziu, căci deocamdată simțea doar acea absență ca pe o chinuitoare strângere de inimă, ca pe o sfâșiere nelămurită. Când auzi bătând în geam primii stropi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
după care, cu gesturi largi ale brațelor, îi îndemnă pe toți fugarii ce reușiseră să intre și alergau grăbiți. Ultimii intrați în redută fură doi tineri coloni, soț și soție, cu trei copii și câteva legături de lucruri luate în pripă. După ce și ultimii servitori se strecurară prin deschizătura strâmtă, Clemantius le ordonă să închidă poarta grea din fier și să găsească înăuntru ceva cu care ar fi putut fi întărită. Hippolita întinse brațul: — Nu! Așteaptă încă un moment! Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai degrabă o concentrare întunecată ori teamă, pe care câte unul căuta să și-o mascheze cu un rânjet sarcastic ori printr-un râs nervos. Călugărul rezemase de copac o cruce mare, alcătuită din două lemne de cer, netezite în pripă și bătute în cuie unul peste celălalt. O adusese cu el din Aquitania și reprezenta, pentru toți cei care simțeau nevoia unei mângâieri religioase, un punct sigur de referință: unde era crucea, acolo era el. Adesea, privirile multora dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se deplaseze pe câmp. După câte se părea, trupele lui Etius se țineau prudent la distanță, astfel că armata înainta repede, dar fără precauții deosebite; multe burguri care scăpaseră, cu o lună înainte, de jafurile gepizilor, erau acum prădate în pripă de hiung-nu, dornici șă-și sporească atât cât se mai putea prada, înainte de a trece Rinul și de a se întoarce în Turingia, iar de acolo, în Panonia. Balamber cunoștea acele locuri - le mai văzuse atunci când, cu durere în suflet, părăsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să prindem legătura. Dacă ar fi să spun ce am învățat din cele două experiențe, atacul cu sarin de la metrou și incidentul Matsumoto, aș spune următoarele: Când se întâmplă un lucru atât de grav, nu e bine să acționezi în pripă.» În Japonia nu există un sistem prin care o organizație să acționeze eficient și rapid când se întâmplă un asemenea dezastru. Problema e că sistemul autorităților nu este bine pus la punct. Nu e de nici un folos. Exact ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]