630 matches
-
acolo. În 1961, când s a admis ca și învățătorii să poată urma Co nservatorul la „fără frecvență”, dosarul meu, care trebuia a prob at de partid, a fost respins. Se spune în articol că primarul Scumpu a terorizat satul Priponești. Vă prezint doar un singur exemplu din care se poate concluziona contrariul: Vasile Tasie, tatăl lui Ionel Tasie (autorul monografiei comunei n.n.) a făcut un împrumut la o bancă pentru a cumpăra o pereche de boi, un împrumut condiționat. Un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tră de falsificare a realității, de manipulare a opiniei publice de dezinformare a publicului, prin proliferarea neadevărului. Cititorul neinformat de ieri și de astăzi, dar și cel de mâine, dar aflător al celor relatate în articol, află că în satul Priponești, cu atâtea personalități proeminen te, a existat cândva și un cetățean ale cărui progenituri sunt fiii acestui dușman al poporului. Poate cineva să rămână impasibil la o asemenea încriminare? Poate să rămână impasibil când se știe că dacă cineva calomniază
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ale cărui progenituri sunt fiii acestui dușman al poporului. Poate cineva să rămână impasibil la o asemenea încriminare? Poate să rămână impasibil când se știe că dacă cineva calomniază, ceva rămâne în inconștient, chiar dacă ulterior se confirmă calomnia? Fiii satului Priponești trebuie să știe că articolul în cauză însemna o mare nedreptate săvârșită împotriva tatălui meu de presa acelor vremuri. Ceea ce a înțeles și autorul cărții discutate. Mai ales că, după câte mi s-a precizat, domnul Petre Scumpu nu a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
comunei, ci unul care a fost decorat în două rânduri cu medalia „Coroana României”, una în timpul primului război mondial și una pentru merite deosebite în activitatea de pri mar. Prezent la mormântul părinților mei, cu ocazia întâlnirii cu fii satului Priponești, consemnez și un alt adevăr. Scriind eseul „Ștefan Bașta - domnul nostru”, în volumul „Personalități moldave” (Editura PIM, Iași, 2008, p.405-412) condamnam dispariția semnelor de identificare a locului unde odihnește învățătorul meu. Cu bucurie am constatat că familia lui a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dus niciodată lipsă... Alex Craus, soțul doamnei profesoare Demetra, fiica cântărețului bisericesc Alexa din Priponeștii nat al, era prezent vară de vară în satul nostru. Către el, doamna sa, și către prof. Alex Mână stireanu, alt fiu al satului nostru Priponești, goneau privirile, gândurile, aspirațiile mele, luându i ca modele de urmat. N-am ajuns profesor, ca ei, după cum se și știe. Dar întotdeauna i-am simpatizat, apreciat și iubit pe învățători, institutori și profesori, pentru că i-am văzut creatori de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un „C-L TOR...PRIN VÂLTOAREA VIEȚII”) deci cu opera cu acest titlu a unui vrednic nonagenar de prin părțile Bârladului, consătean al său: Alexand ru Mânăstireanu. Primul lucru pe care l-am făcut după citirea capitolului Copilăria, Școala din Priponești și Școala Normală din Bârlad , a fost să caut în Atlasul rutier unde este Priponești, identificându-l între Tecuci și Bârlad, lângă Ghidigeni. Ca unul care mi-am petrecut copilăria în lumea mirifică a satului, m-am transpus pe toată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vrednic nonagenar de prin părțile Bârladului, consătean al său: Alexand ru Mânăstireanu. Primul lucru pe care l-am făcut după citirea capitolului Copilăria, Școala din Priponești și Școala Normală din Bârlad , a fost să caut în Atlasul rutier unde este Priponești, identificându-l între Tecuci și Bârlad, lângă Ghidigeni. Ca unul care mi-am petrecut copilăria în lumea mirifică a satului, m-am transpus pe toată durata agreabilei lecturi în acel Priponești...renumit pentru vinu- rile foarte bune și pentru oamenii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a fost să caut în Atlasul rutier unde este Priponești, identificându-l între Tecuci și Bârlad, lângă Ghidigeni. Ca unul care mi-am petrecut copilăria în lumea mirifică a satului, m-am transpus pe toată durata agreabilei lecturi în acel Priponești...renumit pentru vinu- rile foarte bune și pentru oamenii atât de harnici, de buni, de primitori și de iubitori de frumos. Apoi, ca unul care și a petrecut anii de liceu în tr-un internat, l am însoțit pe elevul Mânăstireanu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de propriu-mi eșec la prima confruntare cu limba lui Moliere... Vreau să spun că am citit volumul de 180 de pagini cu sentimentul că autorul mi ar fi povestit viața lu i la un pahar de vin bun de Priponești. Se înțelege, deci, că ,în cele ce urmează, nu va fi vorba de o recenzie, ci de gândurile cuiva care își retrăiește propria-i viață, în paralel cu cea povestită de Alexandru Mânăstireanu, al cărui crez este: „ ....știu că cel
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lui Cezar Petrescu - APOSTOL. Dar câtă deosebire între acele vremuri și acestea la care se referă învățătorul Alexandru Mânăstir eanu ʹ Deși, „Ca și în celălalt război învățătorii și profesorii au plătit cu greu un tribut de sânge”, învățătorul din Priponești rememorează sovietice,puținii comuniști se agită, fac tărăboi ca la bâlci, dar lumea majoritatea zdrobitoare, nu agreează politica des ervită Moscovei... „. Iată, deci, pe învățătorul și ostașul Mânăstireanu devenit « slugă la chiaburi, fascist, legionar„. Și autorul volumului consemnează subliniat: „Așa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
proletariatului și se ascuțea tot mai mult lupta de clasă, acea teo rie a Tătucului Stalin. Deci tânărul învățător care refuzase atunci să devină membru de partid, va fi transferat la școala din Căuești la 30 de kilometri depărtare de Priponești cu modestel e că suțe înșirate pe pante costelive, sătuc uitat de lume și de Dumnezeu . alegerile din 19 noiembrie 1946 când, « ... sub protecția armatei Au fost anii unui adevărat „apostolat”. Dar la 1 septembrie 1952 i a venit transferul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ceea ce poate ca șef de clasă, de promoție, ca exemplu de corectitudine morală. Este o profundă stratificare, în ordinea păturilor sociale, din vremea când Școala Normală din Bârlad însemna un drum pentru copiii satelor (unul d intr e acestea este Priponești - Bârlad, locul natal al lui Alexa ndru Mânăstireanu). Dacă am gândi și întreaga «biografie» sub raportul real, al vremurilor, atunci am putea spune că mărturiile autorului (Alexandru Mânăstireanu) aduc argumente de or din etic, social, psihologic, o radiografie a școlii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Divinității, cum ne face să credem autorul cărții. Citesc, într-o carte exemplară intitulată: Nasc și la Tecuci oameni, publicată recent de Vasile Ghica, mic dicționar enciclo pedi c, date despre Alexandru Mânăstireanu: născut la 12.03.1916, în satul Priponești, com. Ghidigeni, raionul Tecuci; de unde trag concluzia că zona aceea, unde s a născut autorul cărții recenzate, acum este una vecină, înrudind Tecuciul cu Bâ rlad ul, zona care a dat foarte mulți oameni cunoscuți și recunoscuți în istorie. Unul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
autorului. La fel, drumurile sale în stațiunile balneare din țar ă, u nde tratamentul, cum se știe, are efecte multiple inclusiv psihoterapice. Este o aură, la care nici autorul nu sperase, o lumină în viața zbuciumată a unui om din Priponești pe unde am colindat și noi, în tinerețe. Alexandru Mânăstireanu scrie o carte ca o rugăciune. A trecut prin război, a făcut foame, a fost respins de atașații la orânduirea comunistă impusă țării. A trecut mai departe dârz, neînfricat în fața
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cuvine, tot vinul din butoi, cu tot cu drojdia aferentă, Băsescu a hotărât că trebuie, hâc, să-i plătească hâc, regelui consumația. Și a plecat precum Prâslea cel voinic pe mările lumii, și dă-i și caută, însă a fost un timp priponit de chestii de serviciu, tocmai pe la Anvers. Regele Mihai, rămas fără un dram de regat, conștient că lumea îl va blestema pentru că așa le va sugera Iliescu, și că Băsescu îl va numi trădător de neam și țară, pentru că l-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
se cuvine, tot vinul din butoi, cu tot cu drojdia aferentă, Băsescu a hotărât că trebuie, hâc, să-i plătească hâc, regelui consumația. Și a plecat precum Prâslea cel voinic pe mările lumii, și dăi și caută, însă a fost un timp priponit de chestii de serviciu tocmai pe la Anvers. Regele Mihai rămas fără țară, conștient că lumea îl va blestema pentru că așa le va sugera Iliescu, și că Băsescu îl va numi trădător de neam și țară, pentru că l-a lăsat de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
arăpoaicele fură copiii obraznici și-i fac săpun. Ne având încredere în veridicitatea acestor născociri, curios din fire, nu de puține ori Bidaru privea din apropiere la tabăra lor. Îl încântau: caii mici, flocoși, cu copitele mari ce pășteau disciplinați, priponiți de câte un țăruș înfipt în mijlocul unui imaș cu mult troscot și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu coviltir ciuruit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
munte; muzică; Napoleon; neagră; neființă; neinteresant; neînsuflețire; nemurire; neștiință; oameni mulți; obiecte; om important; onorifică; opera; operă de artă; pace; pasivitate; părinți; păsări; peren; perfectă; persoană; personalitate importantă; piatră cu suflet; piață; pictură; piedestal; pisică; politică; porc; porumbei; porumbel; prefăcătorie; priponit; realiză; recunoscătoare; recunoștință; remarcabil; rezistență; rigidă; rocă; romantic; scriitori; sculptat; sculptată; sculptor; sedentar; sincer; singur; slăvit; soclu; stabilitate; stagnare; stană; statornicie; stîlp; stînă; stricată; SUA; Ștefan; talent; tezaur; timp; Traian; trăinicie; urît; vacanță; veche; vechi; a venera; Venus; veșnic; veșnică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în obsesiile lui funerare. Ca într-o piesă de Albee, el va corcoli curînd o nouă fantasmă, obligîndu-și consoarta la aceeași gesticulație mimetică, exercițiu și întristător și derizoriu al înșelării (și pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Nu va fi judecata de apoi/ Flacăra comunismului/ Se va aprinde/ Și va țâșni din noi." În fruntea țării, ne spune poetul, avem un cârmaci destoinic: "Cum să ne înturnăm din largul/ unde cârmaciul a îndreptat cutezător corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă carnea coaptă ca o bubă/ li se usucă ochii/ Ca stropii din găvane vara/ și sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare de seamă, să nu înghită. Se crede că copiii slabi de nervi, care se udă noaptea în așternut, udîndu-se în locul ță rușului de care a fost priponit un buhai și punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se vor vindeca de slăbiciunea lor. Uitare Cînd a murit un membru din familie, ca să-l uiți îndată, să te uiți prin sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de o robustețe ieșită din comun, pe care anamneza poetică le recuperează aproape intacte, ca în cu tălpile în lutul bucătăriei de vară: "cu tălpile în lutul bucătăriei de vară/ ne-am afundat copilăria în curtea lucreției/ în mijlocul ierbii vasile priponea fulgerele/ scăpate de cerul rupt din omăt/ iar noi țeseam din coada minodorei/ vioară și țambal/ și cântam în cerdacul cu păianjeni/ greierii noaptea se ascundeau/ în găurile de șarpe/ și căutau ouă să își ascută glasul// (...)// până când a venit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Emil Brumaru Cît de puțin m-am priceput să te iubesc! A trebuit chiar îngerul de pază Într-un desiș cu fragi să-l priponesc, Cînd roua dă în clocot, crini necheză Și fluturi freli înnebunesc în aer, Brusc aruncîndu-se în cîte un izvor Pe prundul căruia, subțiri, raze se-ncaier ; Însăși lumina grea e un amor În zori de zi, în dup-amiezi, în
Cît de puțin m-am priceput să te iubesc... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8511_a_9836]
-
în jilț, pentru că rănile se vor vindeca mai repede dacă vor sta în adierea vântului. — Doar să nu se așeze vreo muscă, adăugă el zâmbind. Doamna Marica îl privea nedumerită, cum iese în bătătură, cum își dezleagă măgarul care fusese priponit de o ulucă, cum încalecă și pleacă. Nu-și aducea aminte să-l fi văzut până atunci, și nici să fi auzit pe cineva vorbind despre el. — Gherasim, ieromonahul Gherasim, parcă așa spunea Ștefan că-l cheamă. Când m-oi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]