711 matches
-
Faiza, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, Str. Măslinului nr. 1, ap. 10, județul Timiș. 269. Prifti Elda, cetățean albanez, născută la 8 martie 1975 în localitatea Tirana, Albania, fiica lui Jorgaq și Aferdita, cu domiciliul actual în București, str. Prisaca Dornei nr. 4, bl. D4, sc. 1, et. 9, ap. 200, sectorul 3. 270. Shakhshir H.H. Basel, cetățean iordanian, născut la 10 august 1957 în localitatea Nablus, Iordania, fiul lui Hayati și Samiha, cu domiciliul actual în localitatea Cluj-Napoca, str.
HOTĂRÂRE nr. 776 din 16 august 2001 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136327_a_137656]
-
Pavliuc I. Gheorghe 1116. Patraucean V. Silvestru 1117. Plaiu V. Gheorghe 1118. Plesescu Gh. Gheorghe 1119. Podariu Ț. Gheorghe 1120. Polinciuc D. Mihai 1121. Polonic Gh. Constantin 1122. Pribeagu O. Vladimir 1123. Prisacariu C. Constantin 1124. Prisacariu Gh. Ion 1125. Prisaca Gh. Ion 1126. Puha C. Vasile 1127. Puha G. Vasile 1128. Pușcă V. Gavril 1129. Putnean P. Vasilie 1130. Ralea I. Gheorghe 1131. Rata P. Costache 1132. Regleanu Gr. Dumitru 1133. Rusu C. Gheorghe 1134. Rusu D. Mihai 1135. Rusu
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Anatol și Nadejda, cu domiciliul actual în satul Zănoaga, comuna Leu, județul Dolj. 139. Rahmati Ahadollah, cetățean iranian, născut la 23 iulie 1960 în localitatea Selseleh, Iran, fiul lui Mohammad Reza și Shahdousti Khanom, cu domiciliul actual în București, str. Prisaca Dornei nr. 6, bl. D5, sc. 2, et. 1, ap. 226, sectorul 3. 140. Vaso Edvin, cetățean albanez, născut la 10 octombrie 1973 în localitatea Tirana, Albania, fiul lui Polikron și Zhaneta, cu domiciliul actual în București, Splaiul Independenței nr.
HOTĂRÂRE nr. 775 din 18 iulie 2002 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143777_a_145106]
-
lui Ioan și Sofia, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Lengenfeldgasse 1/1/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Nicolae Bălcescu nr. 18, județul Caraș-Severin. 51. Crenicean Elenă, născută la 29 noiembrie 1951 în localitatea Prisaca, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Jură Petru și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Lengenfeldgasse 1/1/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Nicolae Bălcescu nr. 18, județul Caraș-Severin. 52. Galan Jenica, născută la
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
000 Regionala C.F. Cluj - Total 6.500.000 1. Salva - Vișeu Telciu - Romuli km 25+100-25+600 1.500.000 2. Turda - Abrud Turda - Abrud km 0+000-95+000 1.500.000 toată linia închisă 3. Barabant - Zlatna Poiana Ampoi - Prisaca km 26+600-26+700 200.000 Prisaca - Fenes km 28+750-28+950 200.000 Sard - Tăuții Ampoiului km 12+550-13+400 200.000 4. Ilva Mică - Rodna Veche Sângeorz-Băi - Rodna Veche km 62+000-64+100 200.000 5. Baia Mare Sud
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
000 1. Salva - Vișeu Telciu - Romuli km 25+100-25+600 1.500.000 2. Turda - Abrud Turda - Abrud km 0+000-95+000 1.500.000 toată linia închisă 3. Barabant - Zlatna Poiana Ampoi - Prisaca km 26+600-26+700 200.000 Prisaca - Fenes km 28+750-28+950 200.000 Sard - Tăuții Ampoiului km 12+550-13+400 200.000 4. Ilva Mică - Rodna Veche Sângeorz-Băi - Rodna Veche km 62+000-64+100 200.000 5. Baia Mare Sud - Baia Mare Sud - Baia Mare Nord Baia Mare Nord km
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
în mai multe fonduri de pescuit și anume: Izvoarele Moldovei, până la confluența cu pârâul Botoșel, cu toți afluenții: Moldova I Pojorâta, de la Pârâul Botoșel până la confluența cu Valea Putnei în comuna Pojorâta; Moldova II Câmpulung, de la confluența Văii Putnei până la Prisaca Dornei; Moldova III Frasin de la Prisaca Dornei la confluența pârâului Voroneț; Moldova IV Gura Humorului și Moldova V Fălticeni. Importanță din punct de vedere piscicol prezintă numai primele patru fonduri. Moldova izvorăște de sub Obcina Feredeului și constituie o apă tipică
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
și anume: Izvoarele Moldovei, până la confluența cu pârâul Botoșel, cu toți afluenții: Moldova I Pojorâta, de la Pârâul Botoșel până la confluența cu Valea Putnei în comuna Pojorâta; Moldova II Câmpulung, de la confluența Văii Putnei până la Prisaca Dornei; Moldova III Frasin de la Prisaca Dornei la confluența pârâului Voroneț; Moldova IV Gura Humorului și Moldova V Fălticeni. Importanță din punct de vedere piscicol prezintă numai primele patru fonduri. Moldova izvorăște de sub Obcina Feredeului și constituie o apă tipică de salmonide până în comuna Pojorâta, având
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
logofăt al Moldovei, și anume Gheorghe (Iordache) Ghica - Deleni . Moșia Deleni a revenit fiului cel mic Iordache „cu casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, c u heleșt eile și poienile de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari , și dug henele și cârciumile, toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului...” Mari suprafețe de vie dețineau aici mânăstirile și fețele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să mi dea răgaz să admir în voie. Și el însuși nu se mai sătura privind și ascultând. Un zgomot va st, continuu, dominau cântecele culegătorilor. S ar fi spus că o moară de apă era prin apropiere sau o prisacă în toiul roitului. As cultam și eu zgomotul, fără să bănuiesc de unde vine. Mi l am explicat când am ajuns în dreptul cramei. Prin ușa cât zece din zilele noastre, adevărată poartă de cetate, cu două caturi masive de stejar ferecate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și alte localități de prin părțile noastre, în special cele care se află chiar pe graniță și au nimerit sub trăsătura de creion de tâmplărie a lui Stalin. Soarta altor sate a fost și mai grea. Unele, de exemplu, Frunza, Prisaca, Buci, Albovăț și I. G. Duca au fost șterse de pe fața pământului, din altele au fost ridicați și strămutați toți locuitorii, care, după zeci de ani, revenind la baștină, și-au refăcut vechea vatră. Despre rebotezarea satelor noastre în stil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a făcut-o Gheorghe Duca voievod la 12 martie 1679. Cu asemenea situații ne vom mai întâlni în drumurile noastre. Să-ți spun iubite prieten, una și mai și. În toate documentele care vorbesc despre împrejurimile Iașilor am întâlnit atâtea prisăci și locuri pentru stupărit încât mai că îți vine să crezi că albinăretul zbura atunci - să nu zic vorbă mare - ca muștele...Numai în actul din 12 ian.1658 este vorba, printre altele, de „o suta de matce bun(e
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
vreo 26 de documente...Ultimul document de întărire a stăpânirii satului de către Mitropolia Sucevei este cel al lui Alexandru Iliaș voievod, din 3 august 1666. În decursul timpului, au fost făcute și acte de vânzări sau danii privind vii, livezi, prisăci sau locuri de prisăci. Este de remarcat că aproape în toate actele de întărire a stăpânirii Mitropoliei Sucevei asupra Poienii Vlădicii se vorbește și de scutirea de dări a 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo, din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Ultimul document de întărire a stăpânirii satului de către Mitropolia Sucevei este cel al lui Alexandru Iliaș voievod, din 3 august 1666. În decursul timpului, au fost făcute și acte de vânzări sau danii privind vii, livezi, prisăci sau locuri de prisăci. Este de remarcat că aproape în toate actele de întărire a stăpânirii Mitropoliei Sucevei asupra Poienii Vlădicii se vorbește și de scutirea de dări a 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo, din al căror venit se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
n.n.) pe două sate, anume Ezărenii, cu iaz și cu loc de moară, și satul Găureni, ce sânt în ținutul Cârligătura, și cu loc de moară la Gălata și cu iazuri și cu locuri de mori la Socola, și de prisacă și de poieni de fânaț și de Braniște și pe întreg hotarul sfintei mănăstiri, pe care li l-a dat și întărit atunci Alexandru voievod, și pe drepții lor robi...ele l-au pierdut în zilele lui Ioan voievod când
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și Antimiia, și Magdalina, și Aftănasia preoteasa, și Varvara, și Cobuleanca și, de nime silite, nici asuprite, au vândut o poiană...care poiană se cheamă Vămășoaia...” În celelalte documente se vorbește despre vânzări cumpărări între mănăstirea Socolei și Cetățuia, despre prisăci și locuri de prisăci, de dreptul de stăpânire al mănăstirii asupra a 12 poslușnici, precum și de alegerea și stâlpirea - din nou, la 12 iulie 1708- a hotarului Mănăstirii Socola. Nu te-ai fi așteptat la așa o dârzenie din partea unor
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și Aftănasia preoteasa, și Varvara, și Cobuleanca și, de nime silite, nici asuprite, au vândut o poiană...care poiană se cheamă Vămășoaia...” În celelalte documente se vorbește despre vânzări cumpărări între mănăstirea Socolei și Cetățuia, despre prisăci și locuri de prisăci, de dreptul de stăpânire al mănăstirii asupra a 12 poslușnici, precum și de alegerea și stâlpirea - din nou, la 12 iulie 1708- a hotarului Mănăstirii Socola. Nu te-ai fi așteptat la așa o dârzenie din partea unor călugărițe, dar ele au
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
presupune că vechimea lui coboară cu mult în adâncul istoriei și cine știe, poate se afla acolo și pe vremea când apare prima atestare documentară a satului Socola. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare a întărit Mitropoliei Sucevei stăpânirea prisăcii Balica și domnul spune că „În afară de asta am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Buciumi”. Până la secularizarea averilor mănăstirești din 1863, hanul se afla sub oblăduirea Mănăstirii Socola. După secularizare, el a trecut în stăpânirea Primăriei
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Acești plopi provin cu siguranță din vestiții codri ai Iașilor, care coborau până la Bariera Socolei. Umblând după documente care să ateste existența acestor codri, am descoperit că se vorbește foarte mult despre case, prăvălii, crâșme, mănăstiri și biserici, ulițe, vii, prisăci, crame, livezi, mori, iazuri și heleștee, dar foarte puțin despre codrii Iașilor. Nicăieri despre vânzarea, moștenirea sau dăruirea unei bucățele cât de mici de pădure. Asta ar putea însemna că pădurea era averea țării și era strașnic păzită. Iubite prietene
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nime să taie pădurea pre acolea...” În actul din 18 ianuarie 1658, se vorbește despre o danie a Irinei, fata Negului sulițașul, care împreună cu Drăgana, sora sa, au dăruit Mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul n.n.) „în Codrul Iașilor” o moșie, o prisacă „cu pomeți, cu heleșteu”. Am să mai amintesc doar că Gheorghe Duca voievod a hotărât la 14 iunie 1659 ca Irimia și alții din Coposeni să-și stăpânească ocinile din Iepureni ținutul Iași pentru că și-au pierdut uricele „când au
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
chiar dintr-un hrisov al lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la 15 februarie 1469: „Noi Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium... Aceasta
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium... Aceasta să-i fie neschimbate și neclintite niciodată, în vecii vecilor...” Iubite prieten, îți mărturisesc că m-
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
vameșul, o bucată de loc domnesc din codru și alta dintre Valea lui Pătrașco și Tomești, indicând și hotarul acestora. Ei, acum vine dilema. La 2 august 1685, Constantin Cantemir voievod a întărit Mănăstirii Sf. Ioan Zlataust stăpânirea asupra moșiei Prisăci: „Adec(ă) domniia mea m-am milostivit de am dat șam întăritu la sv(â)nta măn(ă)stire la S(ven)ti Ioan ce iaste aicea , în târgu în Iași,...cu moșiile de la Prisăci...și cu viile de la Dealul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Ioan Zlataust stăpânirea asupra moșiei Prisăci: „Adec(ă) domniia mea m-am milostivit de am dat șam întăritu la sv(â)nta măn(ă)stire la S(ven)ti Ioan ce iaste aicea , în târgu în Iași,...cu moșiile de la Prisăci...și cu viile de la Dealul Brindzii și cu tot locul și cu tot vinitul... însă aceste moșii și vii mai denainte vreme le-au fostu dat Duca vod(ă) danii la măn(ă)stirea lui Păun care s-au răsipit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
numele Balica se trăgeau din neamul Buzeștilor munteni. Probabil că veniseră în Moldova de multă vreme, pentru că acest nume îl găsim și în vremea lui Ștefan cel Mare, care, la 15 februarie 1469, a întărit Mitropoliei din Suceava stăpânirea asupra prisăcii Balica din jos de târgul Iași. Iată însă că vremuri vitrege au făcut ca privilegiul de stăpânire a locului dat de Petru Șchiopu voievod să se distrugă. Și atunci, la 17 decembrie 1618, „ Io Radul (Mihnea) voievod, domn a toată
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]