471 matches
-
absolut de cazuri favorabile producerii evenimentului este mai mic și când acesta se produce, intervine suspiciunea, ceea ce - ne spun cognitiviștii- nu este rațional. Să observăm însă că, privind lucrurile într-un context social mai larg,dincolo de raportarea la un calcul probabilistic formal, o astfel de gândire are o întemeiere rațională. Dacă, bunăoară, la un concurs pentru un același gen de post, un individ, care și l-ar dori și se simte pregătit pentru a face față probelor, află că o instituție
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
neapărat - la schimbare de atitudini. Ea produce însă o serie de destructurări și restructurări cognitive, de justificări și raționalizări, dintre care ne vom opri asupra justificării prin exceptare. În domeniul socioumanului sunt extrem de puține legile de certitudine, dominante fiind cele probabilistice, cu caracter statistic. Indivizii au tendința de a legitima conduitele disonante cu o atitudine generală prin apelul la cazurile care nu confirmă regula, la excepții. Fumatul dăunează sănătății, un fumător inveterat știe asta - și poate avea o părere negativă despre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
frecvent, miilor de persoane; loturile supuse interviurilor cuprind, cel mai frecvent, câteva zeci de persoane sau chiar mai puține. Concluziile unei anchete se întemeiază pe legile statisticii matematice și ale teoriei probabilităților (chiar și atunci când eșantionul nu respectă întocmai cerințele probabilistice), în speță pe „legea numerelor mari”, ceea ce nu înseamnă altceva decât că trebuie să ne asigurăm că sunt destui indivizi în categoriile analizate pentru ca să se manifeste legitățile statistice. 5. Investigând direct un număr atât de mare de indivizi, urmează imediat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu pregătire sociologică, și nu o chestiune la îndemâna oricărui amator. Institutele specializate în realizarea sondajelor de opinie au personal cu diferite calificări, dar în nici un caz nu se pot dispensa de sociologi și/sau psihosociologi. A ști să construiești uneșantion probabilistic abstract sau a ști să studiezi prin sondaj calitatea mărfurilor ce ies de pe o bandă rulantă nu este suficient pentru a putea realiza și un sondaj de opinie. Ce deosebește totuși un „sondaj de opinie” de o „anchetă sociologică” propriu-zisă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sens trebuie să clasăm o greșeală a operatorului de anchetă de marcare a unui cod sau a celui care inversează două cifre la introducerea lor în calculator. Tot o eroare întâmplătoare este diferența dintre o valoare obținută pe un eșantion probabilistic și cea din populație. O eroare neîntâmplătoare va apărea, aproape sigur, atunci când unui salariat i se adresează întrebarea: „Câți bani ați câștigat, în ultima lună, în afara salariului înscris în statul de plată?”. Anumiți factori psihosociali acționează în așa fel încât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altfel, o bună parte a teoriei matematice a probabilităților este legată de problema erorilor; spre exemplu, curba normală, una dintre legile de distribuție aflate în centrul acestei teorii, mai este cunoscută și sub numele de curbă a erorilor.) Pentru eșantioanele probabilistice, este posibil să se calculeze, în cazul fiecărui indicator folosit, deci, în anchetă, în cazul fiecărei întrebări sau subîntrebări, o mărime numită eroare standard, care arată, pe mulțimea tuturor eșantioanelor posibile de mărime dată și obținute prin același procedeu, cât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
persoane, se prezintă, să zicem, opțiunile politice ale tuturor românilor pare ceva extrem de hazardat în ochii multor oameni - și nu numai dintre cei cu un nivel școlar sau cultural inferior. Din păcate, educația în spiritul raționării în termeni statistici sau probabilistici este încă deficitară - și nu numai la noi -, în școală elevii fiind învățați să judece aproape totul în termeni de da/nu sau adevărat/fals. Firește, oricine va accepta că gospodina nu are nevoie de mai mult de o linguriță
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că, prin prelevarea informației numai de la o parte a populației, nici o valoare calculată pe eșantion nu coincide cu valoarea „adevărată” din populație și că - așa cum se va arăta mai jos - această abatere (eroare) nu poate fi circumscrisă decât în termeni probabilistici (deci nu suntem niciodată siguri că ea se încadrează în limitele admise), pare straniu să se afirme că un studiu selectiv este superior, de multe ori, prin valoarea rezultatelor obținute, unuia complet. Și totuși, lucrurile stau în acest fel, iar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce merită încredere. Privitor la tehnicile de eșantionare, asupra cărora ne vom opri în paragraful ce urmează, vom spune doar două lucruri: • Strict vorbind, calculul reprezentativității unui eșantion este posibil numai pentru anumite procedee de alegere a eșantionului, aleatorii sau probabilistice. În practicăînsă, se obișnuiește să se efectueze un asemenea calcul și atunci când intervin anumite abateri, mai mici sau mai mari, de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. • Între tehnicile de eșantionare - chiar probabilistice - există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alegere a eșantionului, aleatorii sau probabilistice. În practicăînsă, se obișnuiește să se efectueze un asemenea calcul și atunci când intervin anumite abateri, mai mici sau mai mari, de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. • Între tehnicile de eșantionare - chiar probabilistice - există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității, deci nu toate au aceeași valoare de cunoaștere. Faptul că se aplică în practică și cele cu valențe de reprezentativitate mai reduse se explică prin avantajele materiale pe care le oferă asemenea proceduri. Sociologul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În paragraful următor vom oferi câteva exemple mai apropiate de practica procedurilor de eșantionare, observând și cum se îmbină, într-un același eșantion, elemente ale diferitelor tipuri „teoretice” schițate anterior. O distincție clasică, dar inevitabilă, este cea dintre eșantioane aleatorii (probabilistice) și nealeatorii (neprobabilistice). Intuitiv, sensul acestei dihotomii poate fi sugerat spunând că, în primul caz, alegerea se face de o manieră pur întâmplătoare, printr-un mecanism care elimină intervenția subiectivă a omului sau orice altă acțiune ce ar putea introduce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
destul de departe de ceea ce obișnuim, în limbajul curent, să desemnăm prin acest termen. Dacă ieșim la prânz în centrul orașului și vom alege „la întâmplare” 200 de oameni pe care dorim să-i chestionăm, aceștia nu vor forma un eșantion probabilistic pentru populația orașului, din cel puțin două motive. Mai întâi, la ora respectivă numai anumite categorii de oameni au șansa de a se afla pe stradă, în centrul orașului, fapt care exclude complet (sau aproape) chestionarea unei serii întregi de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ideea eșantionării aleatorii. De pildă, indivizii pot fi priviți ca elemente ale unor unități mai mari - și în număr mai redus -, unități care pot fi perfect identificate (de exemplu, există o listă clară a localităților unei țări) și deci alese probabilistic, urmând ca selecția indivizilor dintr-un număr redus de unități reținute să se facă prin diverse proceduri ce respectă (cel puțin parțial) cerințele alegerii probabilistice. Să mai repetăm că reprezentativitatea eșantionului se poate calcula numai pentru eșantioanele strict probabilistice și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
perfect identificate (de exemplu, există o listă clară a localităților unei țări) și deci alese probabilistic, urmând ca selecția indivizilor dintr-un număr redus de unități reținute să se facă prin diverse proceduri ce respectă (cel puțin parțial) cerințele alegerii probabilistice. Să mai repetăm că reprezentativitatea eșantionului se poate calcula numai pentru eșantioanele strict probabilistice și că fiecare tehnică de eșantionare aleatorie presupune formule specifice de estimare a erorii. Dacă în practică aceste principii se încalcă, este bine să fim conștienți
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alese probabilistic, urmând ca selecția indivizilor dintr-un număr redus de unități reținute să se facă prin diverse proceduri ce respectă (cel puțin parțial) cerințele alegerii probabilistice. Să mai repetăm că reprezentativitatea eșantionului se poate calcula numai pentru eșantioanele strict probabilistice și că fiecare tehnică de eșantionare aleatorie presupune formule specifice de estimare a erorii. Dacă în practică aceste principii se încalcă, este bine să fim conștienți de calitatea evaluărilor noastre și să nu supraestimăm precizia și siguranța rezultatelor obținute. Și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specifice de estimare a erorii. Dacă în practică aceste principii se încalcă, este bine să fim conștienți de calitatea evaluărilor noastre și să nu supraestimăm precizia și siguranța rezultatelor obținute. Și încă o remarcă. Chiar dacă procedura folosită nu este perfect probabilistică, tendința de a introduce elemente de selecție apropiate de tehnicile aleatorii are efecte benefice asupra cercetării, nu doar pentru că înlătură în bună măsură distorsiunile, inevitabile atunci când alegerea e total dependentă de subiectivitatea operatorilor, ci și pentru simplul fapt că acestea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
programe aflate la îndemâna oricui. Firește că atunci vafiposibil să se solicite chiar prin program generarea unor numere cu k cifre și care, eventual, să nu depășească valoarea N. 3.2. Eșantionarea prin stratificaretc "3.2. Eșantionarea prin stratificare" Această procedură probabilistică, în forma sa cea mai simplă, are la bază următoarea idee. Se pornește de la o diviziune a populației, să zicem, după un criteriu (o caracteristică) A, în s clase, de efective N1, N2, ..., Ns, cifre care prin însumare dau efectivul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiind extrem de des folosite în anchete și sondaje, pentru ameliorarea reprezentativității lor procedându-se aproape întotdeauna la îmbinarea cu eșantionarea stratificată, după modelul sugerat în exemplul cu județele. 3.4. Eșantionarea multifazicătc "3.4. Eșantionarea multifazică" Ideea acestei proceduri - tot probabilistice - are la bază constatarea că reprezentativitatea eșantionului este legată de caracteristica studiată, respectiv că nu este aceeași, la un volum dat, pentru orice item. Sau, invers, pentru a asigura eșantionului o aceeașireprezentativitate, pentru fiecare întrebare dintr-un chestionar, este practic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchetă la domiciliu. A doua rațiune pentru care se folosește selecția pe cote derivă din faptul că nu se dispune de un cadru de eșantionare suficient de bine pus la punct, care să nu deformeze structurile populației. Decât un eșantion probabilistic pe asemenea cadre de eșantionare distorsionate și distorsionante, mai bine unul pe cote, ales cu multă grijă și folosind o gamă largă de parametri de stratificare. Faptul că eșantionarea neprobabilistică nu permite - stricto sensu - calculul reprezentativității nu este un motiv
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sondajele de opinie - și cu deosebire cele politice, cu mare prizăla public, dar și sensibile prin aceea că, în preajma alegerilor, nu se poate ignora caracterul lor predictiv, fiind deci până la urmă supuse probei adevărului, care e rezultatul votului-, disputa sondaje probabilistice / sondaje pe cote nu este definitiv tranșată, în ciudafaptului că practica americană a sondajelor și chiar a anchetelor cu caracter științific impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
până la urmă supuse probei adevărului, care e rezultatul votului-, disputa sondaje probabilistice / sondaje pe cote nu este definitiv tranșată, în ciudafaptului că practica americană a sondajelor și chiar a anchetelor cu caracter științific impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane folosesc doar eșantioane aleatorii, dar și revistele de prestigiu cer, drept condiție pentru publicare, ca studiile empirice să uzeze de eșantionări probabilistice care să fie clar descrise, pentru ca să se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane folosesc doar eșantioane aleatorii, dar și revistele de prestigiu cer, drept condiție pentru publicare, ca studiile empirice să uzeze de eșantionări probabilistice care să fie clar descrise, pentru ca să se poată calcula în mod corect reprezentativitatea. Cu toate acestea, și eșantionarea pe cote își are adepții săi, chiar și în zilele noastre, după ce la începutul veacului XX, când s-a discutat mult despre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sens l-a avut programul „Barometrului de opinie” de la mijlocul anilor ’90, susținut și finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie a impus niște standarde institutelor de sondaj care au participat la licitație, inclusiv cel al eșantionului probabilistic. În același sens au mers și cerințele diverșilor beneficiari externi, pentru care firmele românești de sondaj au lucrat mult în ultima vreme. Procedura cotelor funcționează deosebit de eficient și în ancheta telefonică, tot mai des folosită azi, așa cum am mai spus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
suferit o modificare fundamentală” (p. 69). Noi credem, totuși, că lucrurile s-au modificat profund, în sensul apropierii a două metode, inițial despărțite prin statutul lor față de posibilitatea aplicării legilor teoriei probabilității: eșantionarea pe cote (neprobabilistică) și eșantionarea prin stratificare (probabilistică). 3.6. Eșantioane fixe (panel)tc "3.6. Eșantioane fixe (panel)" E vorba aici nu de o procedură specială de alegere a unui eșantion, ci de o modalitate deosebită de „exploatare” a unui eșantion odată ales, indiferent prin ce tip
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ori cercetătorul dispune de mijloace materiale pentru desfășurarea în bune condiții a tuturor operațiilor reclamate de o bună anchetă, dar nu are la îndemână un cadru de eșantionare demn de încredere pentru a putea alege un eșantion după toate regulile probabilistice. Așa se face că, în practica sondajelor, sunt foarte rare cazurile când se poate spune fără teama de a greși că eșantionul este aleator și deci când calculele de reprezentativitate au o întemeiere statistico-matematică riguroasă. Acest lucru nu împiedică însă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]