1,301 matches
-
Memoria Lumii conținea 120 de elemente de patrimoniu documentar care erau repartizate între 56 de state. În anul 1997 a fost definit și conceptul de Patrimoniu oral și imaterial al umanității, iar în anul 2001, atunci când a avut loc prima proclamație a capodoperelor culturale imateriale, s-a stabilit o listă prin care se completează lista patrimoniului material al umanității. Conform Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial ratificată la 20 iunie 2007 de peste 78 de state, patrimoniul cultural imaterial (PCI) sau patrimoniul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cercurile influente, la sfârșitul anilor ’70. Tom Gallagher, Democrație și naționalism În România 1989-1998, Editura GlobAll, București, 1999, p. 194. Sorina Soare, op. cit., pp. 118-119. Ibidem. Interviu cu Vasile Secăreș, realizat de Raluca Grosescu, București, 15 noiembrie 2005, arhivă personală. „Proclamația către Națiune” (document programatic al FSN), Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. Apud Andrei Stoiciu, Énigmes de la séduction politique. Les élites roumaines entre 1989 et 1999, Humanitas - Libra
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Editura Tehnică, București, 1995, p. 122. Comitetul de redacție, „Argument: De ce Democrația Socială?”, Democrația Socială, buletin informativ editat de Departamentul de Analiză Politică al PDSR, nr. 1/1999. Dionysius Fota, „Economia Socială de Piață”, Democrația Socială, nr. 3/1999. Ibidem. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Comunicat al PDSR, preluat de Jurnalul Național, 17 iulie 1999. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de România Liberă, 9 aprilie 1990. Interviu cu Ion Iliescu, realizat de Raluca Grosescu, București, 25 octombrie
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
2005, arhivă personală. Andrei Stoiciu, op. cit., p. 170. Ibidem. Nicolae Ivanciu, „Nevoia de doctrine”, Democrația Socială, nr. 3/1999. Discursul lui Ion Iliescu la Conferința Municipală a FSN, București 25 martie 1990, preluat de Dimineața, 27 martie 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune”, În Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Stan STOICA, Dicționarul partidelor politice din România 1989-2004, Editura Meronia, București, 2004, p. 29. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarație a lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Conferința Municipală a FSN, București 25 martie 1990, preluat de Dimineața, 27 martie 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune”, În Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Stan STOICA, Dicționarul partidelor politice din România 1989-2004, Editura Meronia, București, 2004, p. 29. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarație a lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Ibidem. Dimineața, 16 mai 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
aprilie 1990, p. 1. Stan STOICA, Dicționarul partidelor politice din România 1989-2004, Editura Meronia, București, 2004, p. 29. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarație a lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Ibidem. Dimineața, 16 mai 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. Declarația lui Alexandru Bârlădeanu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
p. 29. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarație a lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Ibidem. Dimineața, 16 mai 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. Declarația lui Alexandru Bârlădeanu, preluată de Dimineața, 2 iunie 1990, p. 3. Domnița Stefănescu, Cinci ani din istoria României, Editura
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Iorgovan. În poezia de astăzi a lui M. Beniuc apar trăsături noi caracteristice unui poet socialist. «Arta poetică» în care poetul cântă tot ceea ce «e dat omului să-i placă», «tot ceea ce-ți face traiul mai frumos», e o proclamație a bucuriilor omului, a luminozității sentimentelor în salutarea specifică a omului orânduirii noastre, a fenomenelor de viață celor mai ingenue și mai pure. De curând, închinând un «toast în cinstea tinerilor de la Festival» poetul reia veghea sa bahică, deschizându-și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
diferite, reeditând superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie verbală
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
catifea smulsă din tronul regelui Louis-Philippe. Se întoarce în țară în aprilie 1848. Împreună cu I. Ghica și Al. G. Golescu-Negru (Arăpilă), face parte dintr-o comisie executivă aleasă de comitetul revoluționar român. Colaborează la redactarea proiectului de constituție și a Proclamației, insistând, într-o dispută neîntreruptă cu mulți dintre conducătorii mișcării, pentru menținerea articolului 13 privitor la desființarea clăcii și împroprietărirea țăranilor. După izbânda revoluției, la 11 iunie 1848, este numit în fruntea Departamentului relațiilor externe, dar renunță repede și preferă
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
În tot timpul evenimentelor din 1848, el a reprezentat, în opoziție cu majoritatea noilor miniștri, atitudinea cea mai intransigentă, atât în relațiile cu puterile străine care amenințau cu invazia (Rusia și Turcia), cât și în aplicarea reformelor sociale anunțate în Proclamația de la Islaz. Este adeptul rezistenței armate în cazul unui atac străin, cere în ședințele Guvernului Provizoriu împroprietărirea țăranilor prin despăgubiri, eliberarea țiganilor robi, votul universal și direct. În același scop, colaborează la redactarea ziarelor „Învățătorul satului” și „Popolul suveran”. După
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
alarmă venit dinspre armata austriacă, mult mai bine înzestrată și instruită. Dar, abilul comandant s-a dovedit și un bun psiholog. Și tot atât de priceput în manevrarea sufletelor și mândriei ostașilor. Atunci, în acele condiții precare, el a dat o celebră Proclamație către armata din Italia, care avea să-i sporească nu numai prestigiul de comandant, ci și simpatia, poate chiar dragostea, în rândurile luptătorilor: „Soldați! V-ați bătut până acum pentru stânci sterpe, devenite celebre prin curajul vostru, dar inutile patriei
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
militare și civile în această provincie"328. Ulterior, o divizie a armatei române s-a pus în marș spre Brăila. Aici, la 14 noiembrie 1878, a fost trecută în revistă de către Carol I. Cu acest prilej, domnitorul a citit soldaților Proclamația către armata română, redactată cu ocazia unirii Dobrogei cu România 329. Tot din Brăila a fost lansată și o proclamație către locuitorii Dobrogei, aceasta fiind tipărită pe foi volante în limbile: română, bulgară, turcă, greacă și răspândită în toată Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Aici, la 14 noiembrie 1878, a fost trecută în revistă de către Carol I. Cu acest prilej, domnitorul a citit soldaților Proclamația către armata română, redactată cu ocazia unirii Dobrogei cu România 329. Tot din Brăila a fost lansată și o proclamație către locuitorii Dobrogei, aceasta fiind tipărită pe foi volante în limbile: română, bulgară, turcă, greacă și răspândită în toată Dobrogea 330. Prin textul acestei proclamații, domnitorul Carol I îi asigura pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu ocazia unirii Dobrogei cu România 329. Tot din Brăila a fost lansată și o proclamație către locuitorii Dobrogei, aceasta fiind tipărită pe foi volante în limbile: română, bulgară, turcă, greacă și răspândită în toată Dobrogea 330. Prin textul acestei proclamații, domnitorul Carol I îi asigura pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii Constituții; religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sper că peste câțiva ani să le aduc într-o stare înfloritoare. Populațiunea de acolo se simte foarte fericită să fie unită cu România și mi-a și trimis adrese numeroase (...) La luarea în stăpânire a Dobrogei voi da o proclamație și poate chiar la toamnă voi vizita această nouă țară. Orașele de la Dunăre le cunosc; acum câțiva ani am fost primit la Tulcea și la Sulina cu mari demonstrațiuni. Constanța este un port frumos, care, ca și calea ferată până la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
După acest moment, Carol a trecut în revistă trupele de operațiuni compuse din: regimentele 4, 5 și 7 de Infanterie, un regiment de artilerie și regimentul 2 Roșiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Anghelescu, după care a dat citire unei Proclamații către armată. După citirea proclamației de către Domnitorul Carol, episcopul Melchisedec al Dunării de Jos a celebrat un Te-Deum. Ulterior, Domnitorul Carol, aflat în fruntea trupelor se îndreaptă spre centrul orașului unde are loc defilarea în onoarea sa. Odată încheiată defilarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trecut în revistă trupele de operațiuni compuse din: regimentele 4, 5 și 7 de Infanterie, un regiment de artilerie și regimentul 2 Roșiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Anghelescu, după care a dat citire unei Proclamații către armată. După citirea proclamației de către Domnitorul Carol, episcopul Melchisedec al Dunării de Jos a celebrat un Te-Deum. Ulterior, Domnitorul Carol, aflat în fruntea trupelor se îndreaptă spre centrul orașului unde are loc defilarea în onoarea sa. Odată încheiată defilarea, trupele se îndreaptă spre portul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru primirea autorităților române începuseră cu câteva săptămâni înainte de 14 noiembrie 1878409. Marea majoritate a populației din Dobrogea nutrea sentimente de satisfacție față de unirea provinciei cu România. La 14 noiembrie 1878 Domnitorul Carol I dăduse citire la Brăila și unei Proclamații către dobrogeni. Acest document a fost multiplicat pe foi volante în limbile: română, turcă, greacă și bulgară și a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La 14 noiembrie 1878 Domnitorul Carol I dăduse citire la Brăila și unei Proclamații către dobrogeni. Acest document a fost multiplicat pe foi volante în limbile: română, turcă, greacă și bulgară și a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii constituții"411. Totodată, textul proclamației asigura că: "Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și bulgară și a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii constituții"411. Totodată, textul proclamației asigura că: "Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă"412. În această atmosferă de sărbătoare a fost organizat la Cernavodă un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vedere situația gravă în care se afla Dobrogea după războiul din 1877-1878, guvernul român a considerat necesară impunerea unui regim administrativ deosebit în Dobrogea 436. Primul document al statului român ce prevede unele măsuri administrative referitoare la Dobrogea a fost proclamația adresată locuitorilor Dobrogei de către Domnitorul Carol la 14 noiembrie 1878437. Scopul politicilor guvernamentale de integrare administrativă a Dobrogei a fost crearea posibilității "conviețuirii" diverselor naționalități din Dobrogea, ținând "în echilibru și în bună pace elementele cele mai diverse" din "Orientul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zi de sărbătoare națională a cetății Tulcea, spre amintirea realipirii Dobrogei la patria mamă în urma glorioaselor fapte ale armatei române sub înțeleapta și vitejeasca conducere a Majestății Sale Regele Carol I al României, zi în care M. S. Regele, prin proclamația sa, a dat acestei provincii legile țării care garantează libertatea, siguranța, egalitatea întregii populații a Dobrogei, se va sărbători printr-un Te Deum care se va oficia în biserica catedrală la orele 10 jumătate dimineața"2454. Într-un articol apărut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de stat, ca șef al insurecției regimentelor din Capitală. În manifestul adresat trupelor, el spune că trebuie să "triumfe opera începută, dîndu-i o stabilitate sigură și nimicind odată pentru totdeauna banda pestilențială a masonilor". În aceeași zi, Infantele dă o proclamație către Portughezi: "Sau murim în glorioasa luptă în care ne aflăm angajați sau tăiem de la rădăcină râul care ne doboară, nimicind odată pentru totdeauna infernala rasă masonică, înainte ca ea să ne nimicească pe noi". Dar "infernala rasă masonică", de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
popor să se proclame rege (1828). Manifestațiile care au dus la încoronarea lui au un vehement caracter antimasonic și xenofob. ,,Moarte tuturor englezilor care au prădat Portugalia! Moarte ambasadorului (Lamb) care protejează pe masoni! Trăiască Don Miguel I!..." scria o proclamație incendiară. Iar îndată după urcarea pe Tron a lui Don Miguel au început în țară rugăciuni, pentru ca "augustul și iubitul Suveran" să fie apărat de "infernala contaminare a sectei masonice". Un predicator strigă în prezența Regelui: "Eu văd masoni în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]