181,665 matches
-
mare număr de puncte deosebit de sensibile, capacitatea și eficacitatea serviciilor publice ar cunoaște o dezvoltare până acum cu neputință de realizat din pricina nemăsuratei creșteri a populației și a bunăstării sale, care înăbușeau toate eforturile. Pe de altă parte aceasta ar produce o abundență, care n-ar fi întru nimic dirijată sau conjuncturală ci, odată ce oferta ar depăși net cererea, am asista cu rapiditate la o masivă scădere a prețurilor, întovărășită de o nu mai puțin sigură și de dorit îmbunătățire a
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
Gheorghe Grigurcu Cărturar de aleasă fibră, dar și causeur atractiv, cu simțul cuvîntului adecvat în sînge, Constantin Călin își recunoaște, alături de "umilința de a produce "materiale scurte" (editoriale, cronici, recenzii, note, însemnări etc.)"și "orgoliul promptitudinii, al ubicuității, al curiozității mereu treze și fără de margini". Își situează cu bonomie eseurile sub egida lui Hermes, zeul care "se implică"în foarte multe: "își consumă energia și
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
cronicar, în sensul francez al termenului". Sperăm că din chiar aceste citate rezultă speța "demodată"(deși, în fapt, menită a supraviețui tuturor modelor metodologice!) căreia îi aparține autorul băcăuan, cunoscut mai cu seamă din coloanele revistei Ateneu. Speța care a produs floarea eseului nostru interbelic: Zarifopol, Ralea, Suchianu, M. Eliade, Petru Manoliu, Pandrea, dar și E. Lovinescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu (mai "specializați"ultimii în postura criticii aplicate, însă nu mai puțin dedați voluptăților "ubicuității"și "curiozității"pururi
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
remarcabil de bogată (în DEX se găsesc tehnic, tehnicește, tehnician, tehnicism, tehnicist, tehnicitate, a tehniciza, tehnicizare, ca și numeroase formații care conțin elementul tehno-: tehnocrat, tehnofobie etc.; evident, e vorba de împrumuturi mai vechi și mai noi, precum și de derivate produse de la ele). Sursa cuvîntului este substantivul englez tehnicality (format din tecnical și sufixul -ity), care în Oxford English Dictionary, ediția a II-a, 1989, apare cu două sensuri: 1) "calitate sau caracter tehnic; folosire a termenilor sau a metodelor tehnice
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
la adăpost față de toate vicisitudinile: șomaj, discursuri demagogice, alegeri, furturi la nivel înalt, spaime de viitor etc., dar și articole plicticoase, scrise de intelectualii autiști în altă limbă decât româna pe care o știu ei. Dragi confrați întru condei, folclorul produs de industria patriotismului îi aruncă pe consumatorii săi placizi în brațele patriotului Vadim Tudor. E prea complicat să vă explic prin ce mecanism, dar vă jur că așa e. Nu e de șagă. Vă provoc să reacționați: să-mi arătați
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
maghiară, care ar trebui să trezească multe reacții: Travers. O antologie a literaturii maghiare din Transilvania. De ce totuși Transilvania? Nu e vorba să fi fost operată o selecție din punct de vedere teritorial în corpusul literaturii maghiare, pentru că ea se produce prin excelență în Ardeal (nu pentru că în alte părți n-ar trăi unguri, însă numai marile comunități - transilvane în cazul acesta - pot crea climatul cultural propriu, necesar creării unei literaturi). De ce nu România? Căci prin forța lucrurilor literatura în limbile
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
descurajarea unor inițiative menite să schimbe datele esențiale ale problemelor noastre. Semnalez, la final, și o altă calitate a dezbaterilor de la Institutul Goethe: ele asigură, după cum s-a spus, "un dialog transnațional"; fapt cu atât mai binevenit, cu cât se produce în spațiul ex-comunist. Un atare merit transpare în carte și prin structura ei blingvă, a doua parte reprezentând o versiune germană a primeia. Împovărați de moștenirea Securității și Stasi. Răspunsuri germane, române și maghiare la o provocare istorică/ Die Èrblast
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
Saul Bellow, după o lungă perioadă de inactivitate ca romancier. O revenire neașteptată, dată fiind vârsta sa foarte înaintată, 85 de ani, dar și efectele paralizante, după cum s-a dovedit, ale nobelizării (deși în cazul lui Bellow aceasta s-a produs demult, în 1976). În atari condiții, Ravelstein a fost primit cu emoție și chiar cu entuziasm, fiind considerat în cronici "mai mult un miracol și mai puțin un roman". Bellow a fost asemănat, din acest motiv al longevității creatoare, cu
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
Fără providențiala înrîurire maioresciană e greu de presupus încotro s-ar fi îndreptat acest "stilist armonios", dar care, după spusele lui Lovinescu, deși avea, trupește, "linia apolonică", purta fatalmente "defectul întristător al unei dezarmonii sufletești". Ruptura de serenissimul magistru se produce în 1909, cînd proaspătul academician își citește discursul de recepție, cu un gros substrat polemic, intitulat Poporanismul în literatură. Aroganței i se răspunde cu răceală și dispreț. Oricum, în ciuda onorurilor de care se va bucura pînă la moarte, ca președinte
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
scriitorului la ziar, dar nu unul încrîncenat, nu unul care se plînge de ingratitudinea față de cultură, ci chiar dimpotrivă. Despre problemele importante se poate vorbi și relaxat: Unii m-au sfătuit insistent să nu ies din sfera doctă și să produc studii cît mai savante, alții, cînd încerc această formulă, îmi spun că se plictisesc. Așa s-a întîmplat, de pildă, cînd cu incursiunile mele pe piața de idei occidentală, pe urmele utopiilor occidentale, suportate de Național mai abitir decît de
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
azi. Vorbim de adevăr, dar în fond - e lucru știut - nici nu există un singur adevăr... Dacă mă refer numai la țara din care provin și pentru care realizez emisiuni radiofonice - România -, acolo, în urmă cu zece ani, s-a produs acea "revoluție televizată", iar termenul de "sindromul Timișoara" s-a impus și în mass-media din Occident. Opinia publică a fost bombardată cu imagini și informații de tot felul, care apoi au fost infirmate. Nici pînă astăzi "adevărul" nu a ieșit
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
o reacție mai înceată, dar acest lucru este necesar. D-nule Safranski, credeți că filozofia va supraviețui în sensul ei tradițional, într-o lume tot mai tehnologizată, mediatizată, și mondializată? Da, deoarece fiecare fenomen ce ține de așa-zisa "modernitate" produce cu necesitate și o contra-reacție. În gastronomie, de pildă, avem întregi lanțuri de localuri "fast food" și tocmai de aceea avem și restaurante minunate. Avem cotidianul în toată trivialitatea sa în programele canalelor de televiziune dar, pe de altă parte
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
o cosmicizare a crizei afective, la o viziune mai complexă care estompa experiența comună, stereotipă, a despărțirii individului de toposul originar. El revine în ultimii ani, odată cu "reoccidentalizarea" societății românești, cu participarea ei la așa-zisa globalizare. Numai că se produce o mult mai largă deschidere a compasului geografic. Termenii antitetici nu mai sînt cutare sat transilvan și Bucureștii, rolul metropolei autohtone fiind preluat de cele din Europa de Vest ori din Statele Unite. Centrifugarea e astfel mai dramatică. Un exponent caracteristic al acestui
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
drogurile și prostituția sunt imaginile existenței zilnice. Pizdeț e un strigăt împotriva acelei "realități care cenzurează tot", un roman care vorbește despre "durerea mai terapeutică decât bucuria" (vezi Fight club), despre căutarea acelor sentimente "pe care nu ți le poate produce viața asta de căcat", dar, mai ales, despre o imensă silă a vieții ("scârba care leagă mâinile") care s-a substituit până și urii împotriva sistemului. Realitatea în care trăiește Yo nu se poate exprima prin nimic, are nevoie de
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
-o în cîrcă deplina cîștigare a libertății. Dacă pînă mai ieri artistul plastic lucra direct doar cu statul și cu încă vreo doi-trei medici sau avocați, acum el și-a diversificat atît activitățile , cît și spațiul de atac. Cel care produce obișnuit, cu mijloace cunoscute și clasicizate, urmează un traseu absolut banal și garantat eficient: investește în materiale, lucrează la comandă sau fără, livrează la termen sau își organizează expozițiile care sînt simultan și forme de ofertă. Și oricît ar fi
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
explicite, aproape programatice, ale scrisului în Internet, editorii unei reviste on-line citați de Crystal introduc ireverența față de reguli și convenții și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de neologisme, simplificarea ortografiei, evitarea majusculelor, contopirea compuselor). Neologismele - în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de cuvinte-valiză sau "blends" (Internaut, netizen). Desigur, o descriere a situației din
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
lor, sau cifre care substituie secvența sonoră a numeralului respectiv: b4 (= "before"), cu (= "see you"), ruok (= "are you O.K.?"), 2l8 (= "too late") etc. Procedeul e la modă, din cîte știu, și în stilurile de chat în alte limbi, dar produce rezultatele cele mai complicate și mai spectaculoase în cazul ortografiilor etimologice. O altă trăsătură - grafică, nelegată de oralitate - e apariția majusculelor în interiorul cuvintelor compuse prin contopire, eventual din trunchiere: AltaVista, CompuServe - extinsă de la numele tehnice și comerciale la pseudonimele utilizatorilor
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
numele tehnice și comerciale la pseudonimele utilizatorilor. Analizînd mai multe schimburi de "replici", de mesaje scrise, David Crystal constată un fenomen semnificativ: în aceste situații se comunică puțin sub aspect informativ (mesajele sînt de obicei banale în conținut, repetitive; se produce o veritabilă confuzie a vocilor) dar cu atît mai mult limbajul devine esențial, ca mijloc de a fixa identități și de a permite competiții: într-o conversație ludică între anonimi, ierarhiile și victoriile se stabilesc doar prin abilități lingvistice.
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
de două ori pentru același "delict". Între altele, dacă această lege ar fi fost dusă pînă la capăt în Parlament și chiar promulgată, de-abia atunci presa ar fi devenit o forță reală în România. Căci dosare care astăzi nu produc mare impresie opiniei publice, deoarece politicienii și mass-media care le fac jocul pot susține că presa minte, ar deveni beton armat după apariția legii lui I.M. Pașcu. Însă orbiți de resentimentele lor față de presă, parlamentarii nu s-au gîndit la
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
gravul accident pe care l-ar fi suferit. Dar poate că la fel de interesant e că "victima" nu s-a grăbit să dezmintă știrea, ci a lăsat mass-media să fabuleze pe seama lui pînă tîrziu în noapte. * Acest fals accident s-a produs la o zi după ce presa anunțase că SOV se pregătește să fugă din țară. Vîntu n-a dezmințit în nici un fel această știre. Să ne reamintim însă că, de fiecare dată cînd mass-media l-au luat la ochi, el a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
a spus că s-ar fi ciocnit șalupa SOV, de vreme ce n-a fost nici o ciocnire. Cineva însă, dintre martorii vizuali posibili a pus știrea în mișcare, cu detalii. Dar cine ar fi putut vedea acest accident care nu s-a produs știind însă că totuși s-a întîmplat ceva? Și mai ales cine avea interes să-și bată joc de presă într-un asemenea hal? Dacă e cine bănuiește Cronicarul, acel cineva va deveni inamicul nr 1 nedeclarat al mass-media autohtone
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
cuvântului. Din nefericire cei patruzeci și cinci de ani par a fi lăsat urme mult mai adânci decât aș fi crezut. Vechiul sistem de a discuta numai în particular continuă pentru mult prea mulți. Iar consecințele nu întârzie să se producă: așa se face că în diferite poziții, nu numai politice, își refac apariția corifei ai fostului regim, că sunt aleși în chip democratic în funcții importante persoane care prin trecutul și mentalitatea lor n-ar mai avea ce căuta în
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
minore greșeli, cum ar fi omiterea semnelor citării, nemenționarea faptului că a fost preluat un studiu din 1960 al marelui arheolog și istoric Ion Nestor care apare sub un alt nume etc. etc. Asemenea "erori" nu aveau voie să se producă într-un tratat al Academiei Române. Dr. Alexandru Suceveanu s-a limitat în chestiunea tratatului să atragă atenția că persoana sub semnătura căreia a fost pus studiul lui Nestor, prof. dr. Lidia Bârzu, nu este vinovată și a cerut să se
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
Rodica Zafiu Tema relației dintre limbaj și Internet are deja o bibliografie considerabilă, aflată în continuă creștere (reflectînd, de fapt, chiar ritmul rapid în care se dezvoltă noile mijloace de comunicare electronice). în mulțimea cărților și articolelor produse în ultimii ani - din perspectiva sociologilor, a psihologilor, a lingviștilor, a antropologilor și, nu în ultimul rînd, chiar a informaticienior - apariția unui volum sub semnătura prestigioasă a lui David Crystal - Language and the Internet (Cambridge University Press, 2001) - e un
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
felul în care autorul reușește să păstreze măsura înțeleaptă a specialistului veritabil: să nu generalizeze, extinzînd asupra întregului domeniu trăsăturile unui segment al său, să evite profețiile (" Nu putem prezice schimbarea lingvistică, putem doar să o recunoaștem odată ce s-a produs", p. 22) și mai ales prescriptivismul deghizat în descriere. O singură previziune își face apariția pe parcurs - dar e deja o judecată întemeiată pe fapte prezente: că dezvoltarea Internetului va permite integrarea a tot mai multe dintre trăsăturile normale și
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]