1,274 matches
-
ce nu e închipuire în ele. Ele izvorăsc din ceva ce nu e idee. Puterea proprie de stimulație în producerea frumosului nu este ideea. Ideile lui Plato sunt typos. Din puterea tipică. Ideea este forma intuitivă. Să nu se schimbe productul și producentul. Nu ideea este primitivul, ci altceva mai adânc. // Jucăria cu ideile este între cei noi foarte dezvoltată. Dacă nu-i intuitivă, nu este nimică. Orce filozofie nu trebuie să se oprească la secundarul, ci la izvorul fantasiei. Afectele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
icoana reprodusă din ea. Nu este gata ca o fotografie, ci devine gata prin aceea că sunt puteri constructive în noi care să trezesc și cari din elementele apucate construiește icoana. Ce-i mai nalt - creatorul sau creațiunea? Spiritul e product. Ceea ce nu-i idee ci are puterea de-a produce idei. Este în natură ceva analog cu ceea ce în noi face posibilă fantazia - izvorul fantaziei. Izvorul în amândouă nu este ceea ce numim: intuițiune, închipuire, idee, ci altceva. Este fundamentul lipsit
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au ele între sine când se rapoartă cătră acel obiect pre care îl înfățoșăm și așa ni le închipuim cu această hotărâtă relație. Făcând aceasta ni zicem a judeca. Puterea sufletului prin care lucrează aceasta se numește puterea judecărei, iar productul acestei puteri județ. Daca am reprezentația Petru și conceptul învățătură, acum de aș hotărî eu cum se au acestea între sine raportîndu-se către obiectul pe care ni-l arată și cu această hotărâtă raportare mi le-aș înfățoșa într-acest
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Faraday, din care orice câmp electric este exclus, obosesc și se simt epuizate rapid. În plus, stilurile de viață urbane s-au îndepărtat atât de multe de căile naturii, încât există adevărate „câmpuri negative” care înconjură organismele urbane. Cotidianul american Product Engineering a definit astfel de câmpuri negative cu efecte de devitalizare (13 februarie 1967): Câmpurile negative: anumite spații formate din plastic, cum ar fi corpurile mașinilor, pot produce chiar câmpuri electrice negative (câmpuri care resping ionii negativi și atrag ionii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
segment, most often called ars poetica , represents the sign of a permanent diligence of the writer in directing the readers towards an appropriate reading, to steering their esthetic expectations. Not lastly, the journalistic discourse of the poet is a cultural product with a double finality, both esthetic and ethical, as we are trying to prove in this book. Also, through the extensive reading of the poet's journalistic texts, having as a source the original support, i.e. the periodical newspapers appeared
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
I., Iaponskaia modeli rosta: sberejenie, creditovanie, investirovanie, Mirovaia Ăkonomika i Mejdunarodnîie Otnoshenia, Nr. 6/2001 52. Vasilescu I., Eficiența economică a investițiilor, Editura Economică, București, 1995 53. Vasilescu I., Românu I., Investiții, Editura Economică, București, 2000 54. Vernon R., The Product Cycle Hypothesis in s New International Environment, Oxford Bulletin of Economics and Statistics, Vol. 41, No. 4, 1979 55. UNCTAD, Economic Reform Today No. 4/1995, Business Central Europe, May 1998 56. World Investment Report 2002, Transnational Corporations and Export
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
limbii grecești. „Coloniile comerciale grecești, stabilite în partea meridională a Italiei, numită Grecia mare, ή μεγάλή Έλλας, avură o influență dezastruoasă asupra limbii naționale a peninsulei. Acești comercianți greci, continuă Densusianu, răspândindu-se prin toate orașele Italiei, importară deodată cu productele industriale ale Orientului, limba și obiceiurile lor naționale. Limba orașelor din Italia adoptă repede un mare număr de cuvinte și forme grecești, apoi, la rândul său, această limbă a orașelor contribuie în măsură mare la descompunerea și alterarea limbii naționale
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a lui „tainică simțire”, îi dădea certitudinea că limba română nu s-a putut „nutri” în secolele XIII, XIV, XV cu două cincimi de elemente slave, o cincime maghiară și una turcică. Criticând traducerea din franceză și germană „a unor producte nesănătoase”, Eminescu se întreabă „Cui folosesc? Ele întăresc numai ideea falsă că poporul în două mii de ani n-a avut nici limbă și cugetare și că aceste două trebuiesc plăsmuite în mod meșteșugit de către o anume academie” (IX, 299, 5
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Băncilor Populare din anul 1904 de la Focșani.. La această conferință autorul a spus următoarele: " A produce nu este destul, drumul de la sat până la oraș este adeseori lung și mulți misiți se bagă între cumpărător, care va întrebuința grânele sau alte producte ale micului cultivator, și dânsul; mai sunt în câmpul săteanului și în gospodăria lui mărunțișuri care nu au nici un preț, fiindcă nu se găsește cine să le adune. Aici este locul pentru un alt soi de tovărășii, acelea pentru vânzarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în acele timpuri. El este un adept al lui Schulze Delitzsch și Lassalle. El adoptă clasificarea cooperativelor propusă de către Schulze Delitzsch în cooperative de distribuție și cooperative de producție, spunând în acest sens:" Scopul celor dintâi este de a petrece producte, de a le plasa, de a le vinde; pe când al celorlalte, a cooperativelor de producere, este de a produce, de a fabrica"60. Una dintre cele mai importante personalități ale cooperației românești din secolul al XIX-lea este Ion Ionescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Constitutional Frameworks and Democratic Consolidation: Parliamentarism versus Presidentialism", World Politics, 46, 1 (October), 1-22. Stokes, Susan C., 1996. "Public Opinion and Market Reforms", Comparative Political Studies, 29, 5, 499-520. Summers, R., and Heston, A., 1984. "Improved International Comparisons of Real Product and Its Composition, 1950-1980", Review of Income and Wealth, 30, 220-60. Szporluk, Roman, 1993. "The Soviet West or Far Eastern Europe", East European Politics and Society, 5, 3, 466-8. Taras, Ray, ed., 1997. Postcommunist Presidents. Cambridge: Cambridge University Press. Therborn
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
pe românește, pentru care treabă rogi pe un prieten si opul e gata. Bună glorie - și nu-i scumpă. Această precuvântare nu ni s-au părut de prisos pentru a ști în ce mediu intrăm când vom vorbi despre nouăle producte ale muzei d-lui Dame. 6 {EminescuOpX 7} Piesele amândouă au fost aplaudate de public și chiar nici nu ne îndoiam de aceasta. Dar cu ce preț oare? Visul Dochiei este o tarara lungă de declamații asupra lui Ștefan, Mircea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ai în mână și-l poți da iar, dar ea, când ți-a venit înapoi, te ține nu unul, ci 20 de franci. Cu ce-mplinești cusurul de la unul până la 20, de unde mai iai încă 19? Neapărat că din alte producte și nu din lână, deci din grâu. Dar grâul se produce cu osteneală multă și spor puțin. Spre a produce un fir de grâu [î]-ți trebuie o vară-ntreagă, și atunci încă atârnă de la ploaie și de la vânt de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
izvoarele producțiunii și nu samsarlâcul, căci la urma urmelor tot negoțul nu e decât un soi de samsarlâc între consumator și 30 {EminescuOpX 31} producător, un fel de manipulare care scumpește articolele. În această manipulare nația agricolă totdeauna pierde, pentru că productele ei sunt uniforme în privirea valorii și, dacă constituiesc o trebuință generală, nu e mai puțin adevărat că sunt cel mai general articol de producțiune, adică acela care se face pretutindenea. Pe când nația agricolă plătește atât transportul cât și vama
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care se face pretutindenea. Pe când nația agricolă plătește atât transportul cât și vama și câștigul comerciantului la cumpărătura unui articol industrial, tot in aceeași vreme vamă, transport și câștigul comerciantului se scad din prețul cu care nația agricolă își vinde productele, va să zică ea păgubește dublu în toate tranzacțiile ei, la vânzarea productelor ei, la cumpărătura celor străine. Apoi e cumplit de mare diferența între valori. Încărcând 500 de vagoane cu grâu capeți în schimb o jumătate de vagon de obiecte de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și vama și câștigul comerciantului la cumpărătura unui articol industrial, tot in aceeași vreme vamă, transport și câștigul comerciantului se scad din prețul cu care nația agricolă își vinde productele, va să zică ea păgubește dublu în toate tranzacțiile ei, la vânzarea productelor ei, la cumpărătura celor străine. Apoi e cumplit de mare diferența între valori. Încărcând 500 de vagoane cu grâu capeți în schimb o jumătate de vagon de obiecte de lux. C-un cuvânt nația agricolă e expusă de-a fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fi exploatată de vecinul industrial, ba de-a pierde pe zi ce merge clasele sale de manufacturieri, cari, neputând concura cu fabrica, devin proletare. Dovada cea mai buna pe continent e chiar popurul nostru. Samsarlâcul care mijlocește schimbul între productele noastre și cele străine încape pe zi ce merge în mînile străinătății. Oameni bătrâni n-ar avea decât să asemăneze fizionomia de azi a Bucureștilor cu aceea pe care o avea înainte de cincizeci de ani. Nu-i vorbă, nu erau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu va putea avea, sub titlu de proprietar în Moldova, nici pământ, nici casă, nici prăvălie. Art. 9 Negoțul Moldovei e deschis pentru toate națiile comerciante. Cu toate acestea turcii vor avea preferență înainte[a] celorlalte nații pentru cumpărarea de producte pe cari le vor tocmi în porturile Galați, Ismail și Chilia; dar ei nu vor pătrunde mai departe înlăuntrul țărei, fără autorizarea espresă a lui Vodă. Aceasta e cestiunea de drept. De jure s-au restituit Moldovei toate câte i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu toată greutatea ei, cu munca lesnicioasă a altora, sânt o dovadă demnă de plâns pentru tristele împrejurări ce se nasc când i se ia unei populații piața pe care să-și desfacă munca prin absoluta libertate de schimb între productele omenești. Atârnarea economică de altădată se schimbă din nefericire în veacul nostru în esterminarea economică a aceluia căruia locul unde muncește sau nivelul său de cultură nu-i dau aceleași avantage ca vecinului său mai fericit. Capătul pârghiei, care odată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
izbiri cu ciocanul, în imprimări în metal, în zbor de suveică, c-un cuvânt puterea individuală nu e mai nimic față cu această neadormită putere care n-are nevoie pentru hrana ei decât de cărbuni și de apă. Unde apare productul fabricei de postav sau de pânză, războiul postavarului și al pânzarului încetează. Ba Maiestatea Sa aburul și-a creat un anume popor în toate țările, o a patra clasă care, datorindu-și nașterea unei puteri oarbe și elementare, amenință c-o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
roșii noștri, ignoranți în toate și intervertind șirul cauzei și efectului, uită că noi n-avem brațe destule pentru. agricultură, chiar și că vom deprecia de la întîiul moment un mijloc de schimb prea numeros, ieftenind banul și scumpind munca, încît productele noastre vor deveni inexportabile prin scumpetea cu care se vor produce. Dar nici abecedarul economiei politice roșii nu-l știu. Ei nu-nvață nimic din exemplul trist al Austro-Ungariei, al Rusiei, al Turciei, ci vor să no fericească numaidecât cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
altora si mai mari. Curând va-ncepe a funcționa banca de fițuici care va împle țara cu caimele, va face să dispară numerariul, va scumpi munca prin înmulțirea unui mijloc de schimb prea numeros și fără valoare intrinsecă, va face productele noastre brute, cari prin natura lor nu sânt accesibile de o esențială sporire de preț, să devie inexportabile, și în fine tot d-nia lor vor ajunge să vânză moșiile statului cu toba la companii de cumpărători străini, încît tocmai societatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al acestui minister, însoțit de d. inspector financiar Danielopolu, la 22 iulie trecut, s-a constatat că arendașii moșiilor statului, în mare parte, nu erau urmăriți pentru sumele datorite de ei. Din corespondența urmată între casierie cu administrațiunea domenielor relativ la productele secuestrate domnului Coslopolo, fost arendaș al moșiei Segarcea, pentru sumele datorite din arenda acelei moșii pe anul 1876, se constată asemenea ca cea mai mare parte a productelor în cestiune se înstrăinaseră înainte de a se fi plătit sumele datorite, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
datorite de ei. Din corespondența urmată între casierie cu administrațiunea domenielor relativ la productele secuestrate domnului Coslopolo, fost arendaș al moșiei Segarcea, pentru sumele datorite din arenda acelei moșii pe anul 1876, se constată asemenea ca cea mai mare parte a productelor în cestiune se înstrăinaseră înainte de a se fi plătit sumele datorite, a căror răfuire a avut loc tocmai la 12 august 1878. La intrarea în funcțiune a actualului casier general, d. I. Lupașcu, rămășițele din toate dările către stat se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
arnăuți și palicari au ieșit din atelierile vlahilor. Asemenea mantalele cu glugă nepătrunse de ploaie și foarte bine cunoscute în toate orașele de portale Mării Mediterane sub denumirea de cappa, greco și marinero sânt în cea mai mare parte un product al industriei postăvarilor vlahi. Băcani și breslași vlahi se află în toate orașele Turciei europene, ba chiar și în Ungaria și în Austria îi duce iubirea de câștig. Că se pricep și la negustoria în mare o dovedește bogatul Sina
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]