564 matches
-
de o desconsiderare a tatălui temător să pătrundă într-un spațiu inofensiv. Comunicarea dintre instanța paternă și descendenți își atinge scopul ritual prin mecanisme inverse (nevoia oedipiană de înfrângere a tatălui catalizează psihologia inversă) iar tinerii pleacă pe rând dincolo de profan. O altă interdicție testamentară indică spațiul sacru montan, iar ascensiunea implicată conține sugestia morții inițiatice ce rezultă din pedeapsa rituală: „Vezi tu muntele acela de acolo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
infernal din care vine. Puterea gândului capătă valori motrice, el produce translarea instantanee a spațiilor și hybris-ul comis aici provoacă amestecul planurilor sacru și profan. Smulgerea miresei din tărâmul ei mitic trebuie răscumpărată cu drumul chinuitor al feciorului dinspre profan, și astfel bucla rituală se închide. Interdicțiile par a viza tocmai irealizabilul, ca garanție a parcurgerii etapelor inițiatice, iar coerciția verbală provoacă la nivel psihologic neofitul, pentru a-l conduce către pedeapsa cu valoare de recompensă. Chipul ascuns al mirelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apelativul cu care apare în textul popular: ficioru cel d ’i vădană. Absența figurii paterne și a modelului masculin în etapa copilăriei provoacă o dezvoltare incompletă a băiatului, marcat în exces de figura maternă. Personajele de basm sunt chemate în profan de dorul față de părinți, motivul aducerii lor, a mamei în special, în planul mitic fiind cu totul rar. Interdicția pe care trebuie să o respecte mama intrusă ține de amestecul nefast dintre comportamentul cotidian și cel sacru: „- Numa - zîci - mamâ
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Tot de la un tartor, dar fără să fie nevoie să- l înșele, Ardiu primește un ghid către palatul zânelor (XV,3). Ajuns pe celălalt tărâm, eroul își recuperează copilul, zâna îl urmează și criza se încheie (XIX) cu revenirea în profan (funcția XX). Integrată în totalitate în tipul Neraida al Ciclului Părăsirilor sau om - animal este balada Ciocârlanul I(30) antologată de Al. I. Amzulescu în Cântecul epic eroic. Pătru, aflat la balta zânelor (a cărei localizare o cunoaște de la mama
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
totalității. Gestul căutătorului este unul violent, de un dinamism extrem, căci el nu ia doar patru mere, câte i se cer (număr asociat punctelor cardinale, deci universului contingent), ci îl smulge cu totul pentru a-l aduce să rodească în profan. Ființele - gardian de pe celălalt tărâm nu sunt nici monștri, nici șerpi ori vidre, ci trei zâne. Lupta cu un principiu feminin agresiv de tipul ielelor (o altă prezență terifiantă din această categorie este Sâla - Samodiva, cu care se întrece BogdanDimian
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zile de mers încheie un nou ciclu inițiatic al călătoriei lungi de nouă zile (știm că ziua biblică e de fapt echivalentul unei ere istorice și prin prisma aceasta cele douăzeci și patru de ore ale zilei capătă o extindere temporală în profan) până la ghidul necesar pentru casa zânelor. Al doilea popas îl înzestrează pe erou, tot de la trei tartori, cu un fes care-l face invizibil, și tot printr-un furt. Deposedările de obiecte năzdrăvane sunt două, adică exact câte încercări nereușite
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din turta zânelor și are acum puteri egale cu ele. Fesul îl protejează de intențiile răzbunătoare ale zânelor și, la momentul potrivit, eroul își fură copilul printrun gest violent final care reinstaurează ordinea. Zâna este obligată să-l urmeze în profan și rămâne circumscrisă acestuia prin uniunea sacră a nunții. Victoria lui Ardiu este totală: mărul alimentează din nou lumea cu forțele sale magice iar revigorarea universului este dublă prin „îmblânzirea” și convertirea în social a elementului agresor, ce a zămislit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ci și viața cotidiană instaurată de gesturile din illo tempore. Deși Pătru poartă pălăria care îl face invizibil, zânele și copilul său îl recunosc imediat, căci sunt ființe inițiate, prin simpla lor apartenență la tărâmul celălalt. Cuplul reîntregit revine în profan, unde împăratul păsărilor le dăruiește „un căluț de argint”, mijloc de transport solar „de-mi lumina lumea toată”. Eroizarea lui Pătru este completă și primește în final împărăția păsărilor ca răsplată. Rege peste sufletele călătoare și căsătorit cu o zână
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bazează decât pe nerespectarea ritualului pregătitor de către fetele mai mari: „- Știu eu și unde mergi tu, răspunse bătrâna, dar du-te, du-te că penturnate, mergi tu!”. Ratarea demer¬sului inițiatic este categorică, fetelor nu li se permite ieșirea din profan și trebuie să se întoarcă, fiindcă le lipsește ajutorul magic al experienței paterne, înglobate de accesorii: „Eu, puiul mamei, știu și pe tatăl tău și te știu și pe tine unde mergi, dar întoarnă înapoi, că nu ești bine gătată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
relele”. Cunoașterea acumulată îl poartă pe neofit către următorul maestru inițiator, căci baba nu pătrunde niciodată în sacru, ea vine doar la frontiera lui, chemată de încercările de transgresare. Deși Dumnezeu și Sfântul Petru transgresează limitele uranice și pătrund în profan, mai ales în povești, funcția lor inițiatică se desfășoară în dimensiunea sacră. În planul uman, împăratul și baba de la capătul împărăției au funcție ritual-didactică. Împreună, cei doi refac perechea parentală și mijlocesc ieșirea din lume a tinerilor. Tărâmul de dincolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
peste poate, zăriră în depărtare un lup groaznic de mare și cu fruntea de aramă”. În plan stilistic, descrierea pădurii inițiatice pare tautologică, dar efectul creat de reluarea sensului prin alt determinat este hiperbolic, spațiul acționează ca o sită pentru profan și obligă neofitul să pătrundă prin efort în templul silvestru. „Precum lumina se naște din umbră și lupul iese din păduri. Apollo era fiu al tenebrelor. Pădurea sacră în mijlocul căreia se afla templul său atenian se numea lukaion, adică ‘tărâm
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
maestru în cazul sacrificiului reprezentat de propria ființe. Cuminecarea din ele devine o împărtășanie din trupul divin, așezată la temelia lumii. Leul îl învață pe flăcău modalitatea prin care poate supune haosul imanent, precum și dobândirea recunoașterii sociale, datorată contagiunii dintre profan și energiile sălbatice: „- Lasă-te tu de luptat/ Și pe mine de săgetat/ Și mă leagă de cureară/ Și mă du pe ulicioară,/ Pe ulița grecilor,/ În cinstea fetelor,/ În ciuda nevestelor./ Și cînd te-or vedea,/ Pe tine te-or
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de fapt, nici nu mai există un alt asemenea armăsar. A afla, a pomeni, a fi devin sinonime în plan mitic, căci definesc nivelul cognitiv al povestirii sacre, despre eroi arhetipali. Calul năzdrăvan are trăsături anatomice superioare omologilor săi din profan. Costăchel, din basmul denumit după numele său, are nevoie de un cal cu mai multe inimi pentru a scăpa de urmărirea fatală a zmeului, alteori calul eroului are opt picioare, ca metaforă a rapidității deplasării, sau 14 spline. Numărul aripilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
criză, „fiind inteligența călăuzitoare a voinicului” și dovedește capacități nelimitate de transformare și puteri stihiale. Alteori calul este închis de dușmanul arhetipal, numit în basm Tartacot, și se află în odaia interzisă. Calul de pe lumea cealaltă duce cuplul înapoi în profan, unde revine la o formă umană și îi cunună pe tineri. Întruparea în ipostaza umană regală întoarce traseul transformării și lasă să se întrevadă originea nobilă, parentală, a bidiviului cu puteri psihopompe, atestate în formă artistică de secole: „În Europa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dete soarele-n deseară/ Ieșirăm la drumu mare/ Și deterăm d-o urmă de fiară,/ Stătu toată oastea-n mirare!” (Transilvania). În colinda șarpelui, drumul pe care se întorcea grabnic flăcăul era pustiu, aici, urmând descendent traseul de la sacru în profan, urma miresei este „în lume”. Substituirea în fiară apare cel mai evident în colindele Ciutalinei unde fata care-l acuză de minciună îi cunoaște acțiunile aparent în mod inexplicabil: „În pozunar îl căta/ Odoarele că-i găsea;/ La degetu-i se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înțelese una în absența celeilalte, iar funcția șablon cu care se încheie basmele, nunta împărătească, întărește semnificația hierogamiei. Colinda dezvăluie o inițiere în sacru, personalizată, în timp ce orațiile se reîntorc în spațiul profan, printr-o reluare a gestului mitic creator în profan, cunoscut doar prin cei inițiați: fecioara și tânărul. Coordonate stilistice De-a lungul lucrării, funcția poetică a limbajului popular a fost reliefată printr-un raport continuu cu semnificațiile inițiatice. La nivel stilistic, sintagmele care se reiau neschimbate în cadrul aceleiași specii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
două niveluri se află instanța narativă, fie că este colindă¬torul, menestrelul sau povestitorul. Poziția lui are privilegiul panoramei totale asupra lumii, el pătrunde atât în contingent, cât și în sacru, odată cu neofitul, pentru a transmite receptorilor energia numinoasă. În profan găsim personaje precum frații mai mari ai voinicului, împăratul emitent al probelor, boierii și comunitatea sătească din colindele de fecior. Acțiunile lor nu depășesc granițele spațiului social ordonat: „Împăratu s-o gătat,/ În haine albe s-o-mbrăcat,/ La voinic și-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un timp etern, a cărui desfășurare este paralelă existenței umane ce nu poate intra în relație cu mitul decât prin mijlocire rituală. Atunci când apare și în acțiunile neofiților, perfectul compus creează reprezentarea cinematografică a pregătirilor rituale, care au loc în profan. În aceste fragmente densitatea verbelor este maximă. Dinamismul imaginii devine fundamental pentru portretul protagonistului, care are ca sarcină principală să imite și să reitereze faptele strămoșilor întemeietori. Descrierea, ca procedeu artistic ce dă penelul substantivelor și adjectivelor în crearea unei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
semnul sacralității, a cărei dimensiune se revarsă peste existențele actuale. În comparație cu prezentul indicativ, imperfectul implică o coborîre în timp, actele eroice ale strămoșilor sunt reluate de neofitul întors pe axa temporală. Cele două mișcări ale energiilor, dinspre sacru și dinspre profan, dezvăluie raportul de lumi comunicante, stabilit de limbajul poetic într-un timp magic aferent. O valoare diferită de imperfectul durativ au verbele în fragmentul următor: „Un buzdugan ș-alegea,/ D-o mie cincizeci de-oca,/ Toarta patruzeci venea.../ În mână
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al ochilor trăda o emoție și o sinceră nostalgie. Povestea deseori aventurile petrecute în timpul serviciului militar. Pe culoarele spitalului era fără egal, dar în antrenamentele militare s-a revelat un dezastru. Nu că ar fi fost un pisălog sau un profan al dispozițiilor disciplinare, ci un refractar al însușirii anumitor antrenamente. A povestit cu o mulțime de detalii o aventură care ar fi putut să-l coste foarte scump și, în schimb, din fericire pentru el, i-a schimbat situația în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ce anume. Probabil nu ar mai fi credibilă acuzarea, dacă informația ar fi fost completă. Ipocrizie și lipsă de obiectivitate domnilor. Demolarea Spitalului Brâncovenesc Să continuăm cu a doua povestioară a mea, despre demolările din București, văzute de mine, un profan neștiutor, care am acuzat cu toată asprimea, fără să știu realitatea situației din aceste zone,respectiv motivele reale al acestor acțiuni. Eram în București în luna ianuarie 1985 și întâmplător am trecut pe Splaiul Dâmboviței, prin zona Spitalului Brâncovenesc, unde
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
esențial 56. Eminescu asta a făcut în toată creația sa: a gândit, în chip esențial, locuirea la Ipotești ca locuire în cosmos. Jocul realitate-imaginar are darul de a-l scoate și pe povestitor și lumea povestită din timpul și spațiul profan 57. Presupunând că lumea care se vede este cea reală și că lumea povestită este o fantasmă, nu se știe dacă în "jocul" în care a fost prinsă omenirea de secole încoace realul este, într-adevăr, ceea ce oamenilor le pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
admiratori, cititori. În Statele Unite era controversat. Acasă avea mai mulți inamici decât Își poate dori un om normal, mai ales printre specialiștii În științe sociale și printre filozofi. Dar eu nu dețin decât cunoștințe limitate În aceste domenii, ca orice profan. Abe Ravelstein și cu mine eram prieteni intimi. Locuiam pe aceeași stradă și ne vedeam aproape zilnic. Mă invita adeseori să asist la seminariile lui și să discut literatură cu doctoranzii. Pe vremuri, În țara noastră exista Încă o considerabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
oraș, ca Axis Mundi (punct de întîlnire între Cer, Pămînt și Infern). Centrul este astfel zona a sacrului, a realității absolute. Drumul spre centru este un "drum dificil" (durohana hindus)104, o trecere prin labirint, un riț de trecere de la profan la sacru, prin care se dobîndește accesul la centru, ceea ce echivalează cu inițierea (accesul la real, durabil, eficace)105. Trecerea prin labirint este sugerată și de circumvoluțiunile templului, a căror importantă a fost subliniată de către Eliade. Durand traduce durohana prin
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fundamentul său45. După cum precizează Mircea Eliade, sacrul se manifestă întotdeauna ca o realitate de un cu totul alt ordin decât realitățile «naturale»... Omul ia cunoștință de sacru pentru că acesta se manifestă, se prezintă ca fiind ceva cu totul diferit de profan. Pentru a reda manifestarea sacrului Mircea Eliade propune termenul de hierofanie în sensul că, ceva sacru ni se arată. Cu alte cuvin‑ te, pentru cei care au o experiență religioasă natura se dezvăluie ca sacralitate - act prin care se manifestă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]