119,631 matches
-
am delectat copios urmărind cum Bloom tinde atât de șarmant, pe tot parcursul cărții sale, să se portretizeze pe sine - cu știință sau fără știință - drept un profet (post-)modern, ascuns sub înfățișarea umilă a unui critic literar nonconformist și profesor de literatură engleză. Ce-i drept, profetul nostru are avantajul crucial de a se afla deja înăuntrul Babilonului zilelor noastre. Căci cetatea coruptă, roasă până la oase de plăgi teribile precum feminismul, corectitudinea politică, marxismul, catolicismul ș.a., sălășluiește în principal în
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
fost aproape distruse de ciuma insidioasă atât de potrivit numită «corectitudine politică»". Lăsând gluma la o parte, e un pic aiuritor, dacă nu de-a dreptul incomprehensibil, să citești în cartea lui Harold Bloom - care se întâmplă să fie un profesor de literatură extrem de influent și de respectat, care predă la Yale și la New York University (odinioară la Harvard) - că: "În epoca noastră, faptul de a fi dat afară de la universitate e destul de probabil să fie un blazon de excelență." Poate
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
citi, de pildă, următoarea frază: "Dar vine, iată, dl. St. B. și afirmă rituos (subl. m. C. G.) că, după 1989, o dată cu impunerea postmodernismului, criticii foiletoniști de ieri nu mai au obiectul muncii". Articolul din care am citat poartă semnătura profesorului universitar Nicolae Manolescu. În alt număr al aceleiași reviste, 4 din 29 ianuarie 2003, pe ultima pagină, la "Revista revistelor" (semnată Cronicar) citim: În același număr al ziarului [...] dl. S. D. afirmă rituos (subl. m. C. G.) că este greșit și
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
Dan Shafran , unul dintre reprezentanții proeminenți ai literaturii suedeze contemporane, s-a născut la 19 februarie 1930 la Strömsund, în nordul Suediei. Fost profesor de literatură la Universitatea din Stockholm, Kjell Espmark este deopotrivă un talentat poet, romancier, eseist și critic literar. Din anul 1981 este membru al Academiei Suedeze, iar din 1988 este și președinte al Comitetului Nobel din cadrul aceleiași Academii. În această
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
este membru al Academiei Suedeze, iar din 1988 este și președinte al Comitetului Nobel din cadrul aceleiași Academii. În această calitate, el face parte din micul grup de elită care în fiecare an îl desemnează pe laureatul Premiului Nobel pentru literatură. Profesorul Espmark este expert în lirica modernă, scriind două lucrări de referință despre tradiția acesteia, precum și studii monografice asupra poeților suedezi Artur Lundkvist (1964), Harry Martinson (1970) și Tomas Tranströmer (1983). În 1986 publică o amplă lucrare despre istoria Premiului Nobel
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
mondiale." Ciudate sînt căile editoriale la COTIDIANUL. Redactorul-șef, Ioana Lupea, scrie că intervenția Statelor Unite în Irak e justificată. Directorul onorific al aceluiași ziar, Octavian Paler, crede că nu, punîndu-și chiar întrebarea dacă mai poate fi socotită America un veritabil profesor de democrație, dînd de înțeles că n-ar prea mai fi. Păreri și păreri, dar vorba unui cititor al ziarului citat - cine reprezintă linia Cotidianului, directorul onorific sau redactorul-șef?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
bugetul consumatorului obișnuit este firav iar apetitul său achizitiv pe măsură. În consecință, bunurile culturale rămân inaccesibile publicului larg, iar individualitatea creatoare nu poate aspira la o existență decentă deoarece nu se poate trăi cu aer. După Primul Război Mondial, profesorul Emile Boutroux spunea: "Problema pe care o ridică principiul naționalităților este aceea de a se ști dacă un grup de oameni constituie, cu adevărat, o națiune, o conștiință și o persoană morală. În acest mod privite lucrurile, dovada României este
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
nu încă, de dispariția competențelor și energiilor avem a ne plânge, ci de reaua, când nu iresponsabila, gestionare a fluxurilor financiare care se varsă în oceanul editorial actual. Știu, din păcate, dureros de precis, ce anume avea, din parte-i, Profesorul în minte atunci când deplângea agonia profesiei de editor. Noile generații de studenți, care ar trebui să preia ștafeta acestei îndeletniciri, nu manifestă nici cel mai mic interes în această direcție; nici o universitate din țară nu are o catedră de critica
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
și materialul gramatical organizate cu rigurozitate și competența științifică. La finalizarea manuscrisului Dicționarului suedez-român, care a apărut postum, și-au adus contribuția o serie de personalități academice suedeze: fîl. lic. Marianne Mellrad, fîl. lic. Medina Fodor de la Universitatea din Lund, Profesor dr. Ingmar Söhrman de la Universitatea din Göteborg, fîl. mag. Jan Landgren, fîl. dr. Ruth Nilsson și alții. Editarea Dicționarului suedez-român se datorează, nu în ultimul rand, eforturilor și devoțiunii doamnei dr. Sanda Munteanu care semnează Cuvîntul introductiv. Înscriindu-se în
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
devenite tradiționale): 1. Concursul de creație literară și de creație muzicală pe versuri de Lucian Blaga - deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai uniunilor de creație, ai Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Compozitorilor din județ și țară (scriitori, compozitori, muzicieni, profesori, studenți etc.), poeziile trimise la concurs vor fi dactilografiate la două rânduri. Compozițiile muzicale, de preferat, să fie însoțite de casete înregistrate. Lucrările vor purta un motto, același cu cel din plicul ce conține datele biografice ale autorului. Lucrările vor
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
principalelor universități din Europa Centrală și Orientală, și anume din România, Turcia, Mecedonia, Bulgaria, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Albania. Mai bine de două sute de cadre universitare din România și țările menționate vor fi prezente la manifestare, alături de sute de studenți și profesori ieșeni. Prevăzut a avea loc între 26 și 29 martie, forumul este structurat în conferințe pe diversele teme de actualitate ce privesc francofonia. Manifestarea va debuta miercuri, 26 martie 2003, orele 17.45, în aula Eminescu a Universității "Al.I.
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
era plină de interdicții dar cu bani și relații (eventual, sexuale) se putea obține aproape orice. În cultură se practica o anumită corectitudine politică (realismul socialist). Mediocritățile țineau prelegeri la televiziune, se bucurau de notorietate și respect în societate, precum profesorul doctor Sami Avădanei, ironizat de autor: "Figura lui era unanim cunoscută (și respectată) datorită prezenței sale insistente la emisiunile culturale ale televiziunii, ori de cîte ori se dezbăteau teme de interes cum ar fi ce e frumosul (s.a.) sau rolul
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
dublă omisiune în excelentul "Dicționar cinematografic" al lui Bujor T. Rîpeanu). Vedeți, sunt așadar un veteran "cinefil" încă din vremea "filmului mut"!!... - Din câte știu, n-ați rămas la cinematografie... - În 1928 am trecut de la cinematografie la teatru. Directorul liceului, profesorul de română St. V. Nanu a fost foarte omenos cu mine; atunci când a reorganizat revista "Vlăstarul" mi-a atribuit cronica teatrală, bucurându-mă și de o recomandare către Teatrul Național, având acces la toate spectacolele. Dinu Noica era redactorul-șef
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
pe Șaliapin? - Era cutremurător! De neuitat... Nu numai vocea lui uriașă, dar era însăși întruchiparea țarului rus, purtând și un costum imperial de adevărat suveran. Dumnezeu a vrut ca, mulți ani după aceea - într-o călătorie în Italia, datorată numai profesorului George Oprescu, de astă dată în calitate de istoric de artă, s-a nimerit s-o cunosc pe însăși fiica lui Șaliapin, Marina, care mi-a povestit nu numai despre succesele tatălui ei, dar și despre faimosul costum din "Boris Godunov", vândut
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
zăvorâsem ceva... Și a urmat tocmai în 1998 "Desferecarea" cu o frumoasă prefață a lui Lucian Boz. - Ați avut atracție pentru scriitori ca Sadoveanu, Iorga, Arghezi, Urmuz chiar... - L-ați uitat și pe Mateiu Caragiale... Ion Barbu mi-a fost profesor de matematică la Liceul Spiru Haret - eram clasa VIII-a modernă când s-a întâmplat să se îmbolnăvească titularul catedrei (care era un plicticos dascăl) și ne-am trezit cu domnul profesor Dan Barbilian interimar - care era la un nivel
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
pe Mateiu Caragiale... Ion Barbu mi-a fost profesor de matematică la Liceul Spiru Haret - eram clasa VIII-a modernă când s-a întâmplat să se îmbolnăvească titularul catedrei (care era un plicticos dascăl) și ne-am trezit cu domnul profesor Dan Barbilian interimar - care era la un nivel foarte, foarte înalt ca matematician. Ne-a pus niște întrebări uluitoare la care noi am rămas "bouche bée". Iar el înfuriat a părăsit clasa, trântind ușa și spunându-ne că suntem niște
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
mai degrabă filozof" - iar mie, pe textul dactilografiat mi-a scris câteva cuvinte - ceea ce iscusitul Șerban Cioculescu în cronica sa de la "Adevărul" a simțit și semnalat. - V-a "diagnosticat" exact, încă de pe atunci! Dar ați mai avut nume sonore între profesorii de la "Spiru Haret"? - Desigur, la istorie îl aveam pe Constantin Moisil, marele numismat, dar și un excelent profesor (tatăl lui Grigore Moisil) care a înființat la Academia Română Cabinetul numismatic, stupid transferat de comuniști în altă parte. Sper să fie readus
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
cronica sa de la "Adevărul" a simțit și semnalat. - V-a "diagnosticat" exact, încă de pe atunci! Dar ați mai avut nume sonore între profesorii de la "Spiru Haret"? - Desigur, la istorie îl aveam pe Constantin Moisil, marele numismat, dar și un excelent profesor (tatăl lui Grigore Moisil) care a înființat la Academia Română Cabinetul numismatic, stupid transferat de comuniști în altă parte. Sper să fie readus unde întemeietorul lui a vrut să fie. - Ați fost interesat și de personalitatea lui Enescu. L-ați cunoscut
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
aproape filiale, după moartea tatălui meu, pictorul fiind și pentru mine un binefăcător. Astfel, în primăvara anului l953 s-a hotărât să vorbească despre mine prietenului său, George Oprescu, întemeietorul Institutului de Istoria Artei pentru a mă lua pe lângă el. Profesorul Oprescu era hirsut, sever, dar demn, om de bun gust, pe nedrept luat în tărbacă de unii contemporani. Mi-a spus că vrea să înființeze o revistă -" Studii și cercetări de istorie a artei" și m-a întrebat dacă mă
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
artei Ion Frunzetti) m-am ocupat de acest desenator...Cristea, Nicolae Cristea îl chema!! Era talentat, de bună calitate și credință. Primul eseu a fost așadar o monografie a acestui Cristea care era interesant și ca personaj. În alt an, profesorul Oprescu mi-a dat sarcina ("sarcina" era un cuvânt din jargonul epocii) să mă ocup de Tonitza. Am făcut de astă dată cu bucurie prima monografie a lui N.N. Tonitza urmată de prima descoperire cu care mă fermecase - chiar țin
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
plecarea de acolo. - Am devenit neînchipuit de repede și m-am "recondiționat" în branșa istoricilor și a criticilor plastici, poate și fiindcă aveam neadăstata bucurie, odată numit cu "jumătate de normă" la Institutul de Istoria Artei al Academiei R.P.R. ca profesorul Oprescu să convoace ’colectivul’ o dată pe an "în plen" și să ne dea câte o temă. Am avut întâi tema Cristea, apoi Tonitza. În al treilea an, profesorul Oprescu a pus întrebarea "cine vrea să se ocupe de Brâncuși?". Această
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
jumătate de normă" la Institutul de Istoria Artei al Academiei R.P.R. ca profesorul Oprescu să convoace ’colectivul’ o dată pe an "în plen" și să ne dea câte o temă. Am avut întâi tema Cristea, apoi Tonitza. În al treilea an, profesorul Oprescu a pus întrebarea "cine vrea să se ocupe de Brâncuși?". Această temă a reprezentat pentru mine o adevărată fericire. - V-ați îndrăgostit de subiect! - Eram deja, îi cunoșteam faima, a fost nu numai un "coup de foudre" care molcom
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
majoritate a celor din distribuție a terminat U.N.A.T.C.-ul în 2002, la clasa Dem Rădulescu, George Ivașcu. Sînt absolvenți și din 1999, 2000, 2001, și din Iași, și de la Chișinău, și de la facultăți particulare, tineri care i-au avut profesori pe Olga Tudorache, Margareta Pogonat, Ion Cojar, Eusebiu Ștefănescu. Locuiesc împreună la patruzeci de kilometri de Tîrgoviște, stau în teatru de dimineața pînă seara, disciplinați, ca într-un fel de cantonament, își antrenează vocile, corpurile, rostirea. Toate acestea se văd
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
nu fac altceva decât să hoinăresc prin Buenos Aires, zăbovind uneori, în mod mecanic poate, ca să privesc arcada unui vestibul ori ușa unei marchize; știrile despre Borges îmi vin prin poștă; din când în când, îi zăresc numele printre ale câtorva profesori sau într-un dicționar biografic. Mie îmi plac ceasurile de nisip, hărțile, tipografia veacului al XVIII-lea, etimologiile, aroma cafelei și proza lui Stevenson; celălalt împărtășește aceste preferințe, însă într-o manieră plină de vanitate ce le preschimbă în atribute
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
Micaela Ghițescu José Augusto Seabra De la Paris - via "Jornal de Letras, Artes e Ideias" (nr. 844/5-18/II/2003), echivalentul bilunar al "României literare" - ne vine un semn doct și fervent de la José Augusto Seabra, poet, critic și istoric literar, profesor la Sorbona, fost ministru al Educației în Portugalia și, nu în ultimul rând, fost ambasador al țării sale la București. Doctorand al lui Roland Barthes sub îndrumarea căruia și-a elaborat teza despre Fernando Pessoa și poetodrama, Excelența Sa a vizitat
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]