11,065 matches
-
Anca Murgoci Rareș Bogdan a profitat de intervenția telefonică de luni seară a lui Victor Ponta în emisiunea "Jocuri de Putere" și i-a propus șefului Guvernului să vină în studio într-o ediție viitoare, invitație pe care Ponta a refuzat-o pe motiv că Realitatea
Rareș Bogdan: Victor Ponta a ales să mă înjure by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22167_a_23492]
-
ne aflăm la Accademia di Romania, invitați de Marian Papahagi, directorul acesteia. Și tot din întâmplare, o echipă a premierului de atunci vizita Italia. Cu acel prilej, formația ministerială a vizitat și venerabila instituție fondată de Pârvan. Marian Papahagi a profitat de ocazie pentru a prezenta un plan de restructurare a activității Accademiei, devenită o simplă anexă domestică a ambasadei. între altele, el propunea instituirea unor burse pentru studenți români, care urmau să petreacă în capitala Italiei, dar și la Veneția
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
în Austria contemporană nu există cenzură. Limbajul esopic (Joëlle Stolz dă și alte exemple în articolul ei din Le Monde) nu mai e rezultatul unei opreliști administrative, ci al uneia morale. Wolf Martin nu caută să mintă cenzura, ci să profite de absența ei: el știe că lumea civilizată nu acceptă antisemitismul și atunci i-l servește pe o cale ocolită. își va fi închipuind că a inventat o formulă magică. în fond, trivializează una la care au recurs disidenții din
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie - demonstrațiile sînt coerente, bogate în referințe culturale, convingătoare. De fapt, autorul sibian profită de generalitatea întrebărilor asupra mersului culturii pentru a aduce discuția în puncte uneori sensibile. Așa se întîmplă atunci cînd sînt analizate răspunsurile unor Constantin Noica sau Mircea Eliade, ale căror destine interbelice seamănă, după cum știm, destul de bine. Mircea Braga inventariază
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
A. Samaranch în fruntea mișcării olimpice. Catalanul s-a dovedit un extraordinar om de afaceri. în definitiv, el a salvat olimpiadele moderne de la derizoriul în care păreau să cadă la un moment dat, pierzîndu-se printre competițiile de mîna a doua. Profitînd și de scăderea influenței politicului, Samaranch a inventat olimpiada comercială. Edițiile de vară și de iarnă din anii '80 și '90 s-au numărat printre cele mai mari afaceri ale secolului. Sumele cheltuite și încasate s-au multiplicat de cîteva
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
scumpe mărci, făcute și ele de rușine de jeep-urile cu care, dacă nu cutreieri savana, te îndrepți către bar. În plină construcție de vile cu garaje multiple, peisajul național se modifică grabnic, în acea vie transformare capitalistă de pe urma căreia profităm cu toții, unii consumând, alții contemplând. Și cu toții mișcându-ne mai repede, între mai mulți decibeli și mai multe noxe, trecând furtunos pe lângă vitrinele de maxim lux ale unor magazine ce-și fac plinul cu câte trei clienți pe zi. Dar
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
Babu Ursu, în care se insistă pe ideea că revolta prietenului era provocată de transformarea idealului în care crezuse în contrariul lui: "Trăia într-un regim odios, care-i strivea și-i batjocorea credința (un regim de care n-a "profitat" niciodată, cum s-a insinuat de curînd, n-a avut funcții, n-avea bani, umbla prin Europa cu salamul în raniță...). E ciudat (sau poate că nu e ciudat) că indivizi care nu au crezut în nimic decît în propria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
individul îi aparține. Păcatul suprem al tribalismului este că el ne obligă să funcționăm (apelînd la strategii persuasive subliminale și extrem de eficiente) în virtutea unui set de valori arbitrare, care ulterior devin pentru noi norme cu aparența de absolut și universal. Profitînd de triumful relativiștilor în cîteva discipline contemporane importante (între care mai cu seamă sociologia și antropologia), Hill ridică o problemă logică și legitimă deopotrivă: dacă e adevărat că orice fel de cunoaștere e locală, înseamnă că orice set de valori
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
să pedepsească în cunoștință de cauză. Redus la teatralitatea sa elementară, celebrul text shakespearian devine o problemă personală, nu filozofică. Spectacolul coboară la rădăcina răului, acolo unde crima se petrece fără mijlocitori: cel care o înfăptuiește este și cel care profită de pe urma ei, cel care vrea să o pedepsească trebuie să o facă el însuși. Nu există determinări sociale, economice sau politice ale păcatului, sau, dacă există, ele sînt colaterale; răul este alături: crima are chipul unchiului, trădarea pe cel al
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
prezența zeilor în simpozioanele Contemporanului. Răbufnirile d-sale nu sînt deloc o "idee europeană" și denotă, mai degrabă, un anumit complex personal și provincial care nu-i face cinste. Ca să nu mai spunem că promptitudinea cu care a căutat să profite de dl. Reichmann spre a-și regla conturile cu unii confrați, vîrîndu-se ca musca-n lapte în polemica legată de antisemitism, nu ne poate duce cu gîndul decît la hrana nu chiar spirituală a avocatului neîntrebat din zicala populară. Neputințele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
Dar vrăjitoarea, vrînd să se debaraseze de soldat îl lasă să cadă în fundul fîntînii cu amnar cu tot, care este de fapt un gin care îl va ajuta. Ospitalitatea vrăjitoarei era interesată, ea avînd nevoie de ajutorul soldatului care va profita de consecințele pervertirii legilor de ospitalitate. Morala este desigur că ospitalitatea violată aduce pedeapsa asupra celui care o înfăptuiește. La fel se petrec lucrurile în numeroasele istorii în care gazda este un căpcăun (sau o căpcăună, după caz). Știm cum
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
doilea spuse: Îi vor cădea din gură galbeni de aur de cîte ori va vorbi. Iar al treilea spuse: "Un împărat va veni și o va lua de soție." Cunoaștem urmarea și faptul că sora sau surorile care vrură să profite de aceeași însușire dar refuzau să fie serviabile, refuzînd darul reciproc pe care li-l propuneau gazdele, vor scuipa broaște rîioase și vipere și vor sfîrși, ca și mama lor, foarte rău. Găsim în acest tip de povestire schema inversată
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
amatorism, ca un camion de mare tonaj într-o mlaștină. Jocul de-a clasificarea poeziei Volumul recent apărut, 5, cuprinde o revenire la prezentarea poeziei românești contemporane, căreia i se acordase oricum un spațiu larg în volumul 3, din 1987. Profitând de faptul că între timp s-a desființat cenzura, autorul își corectează multe dintre aprecierile pe care le făcuse inițial. în volumul 3, el îl elogia, de exemplu, pe Mihai Beniuc pentru aderarea sa declarată la cauza comunismului: "Mihai Beniuc
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
decât șeful absolut al unei mafii ce-a funcționat în subterană pe toată durata bolșevismului român) a fost și singura capabilă să se organizeze și să treacă la acțiune. Or, securitatea a făcut ceea ce știa să facă mai bine: să profite de munca altora, să învrăjbească și să spolieze cu nerușinare! Ceva-ceva mă pune, totuși, pe gânduri. Revelațiile privitoare la rolul securității în ruinarea Băncii internaționale a religiilor și a decavării F.N.I.-ului, ca și incredibilele filiații dezvăluite de cotidianul "Ziua
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
apăsat n.n.). Îmi dau perfect seama. Lipsă de energie, lipsă de hotărîre și infantilismul... Sînt departe de a crede că aș putea fi într-o zi un martir... Cred apoi că sînt lipsit din cauza asta de orice scrupule, fără să profit de starea asta imorală, nici măcar atît, să profit. Ca Julien Sorel, de exemplu. Aș vrea să parvin, dar n-am nici forță, nici perseverență, nici încrederea necesară unei astfel de ascensiuni. Mă voi baza probabil numai pe talent. Puțin, prea
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
Naționale că imagologia este o "ramură a sociopsihologiei care cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele"). O alta, din cea mai joasă rea-credință: teza îmbrățișată în unanimitate că românii n-au știut să profite de întâietățile lor. O, să nu vă imaginați că ar fi vorba de vreo mare descoperire științifică sau culturală! Nici vorbă! Ci de raporturile noastre originale în relația cu rușii. Luat de avântul protocronist, Adrian Păunescu uită că înainte de a
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
acest lucru." Iar titlul pe care îl dă Azi articolului din Le Figaro e unul care n-are nici o legătură cu cel apărut în ziarul citat. În Azi apare următorul titlu redacțional: "Le Figaro" din 13-14 mai se întreabă: Cine profită de pe urma crimei?". Or, titlul din cunoscutul cotidian francez era Nori negri deasupra candidaturii lui Ion Iliescu. Tot în Azi e publicat Istoricul legăturii dintre Emil Constantinescu și infractorul Adrian Costea în care Azi citește o complicitate în care n-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
chiar și în cazul reședințelor boierești. Abia din secolul al XVI-lea începe să fie folosită piatra. Casele țărănești obișnuite aveau o singură încăpere, destul de mică și aceasta, servind drept adăpost atît oamenilor, cît și, uneori, animalelor, de care oamenii profitau și spre a se încălzi. Clădirile-anexă (hambare, grajduri etc.) sînt caracteristice inițial doar reședințelor boierești. Din majoritatea caselor țărănești, mobilierul lipsea. Oamenii dormeau pe paie sau pe blănuri. Se mînca, stîndu-se pe jos. Lavițele, lăzile, mesele, scaunele se răspîndesc din
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
Nicolae Manolescu Profitînd de traducerea, în curs, la Editura Univers a romanelor lui José Saramago și de cîteva versiuni franțuzești (toate, din anii '80-'90, căci și francezii l-au descoperit tîrziu pe cel mai celebru scriitor portughez de după Pessoa), mi-am făcut
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
vechi reflex - de la televizor. În fapt, românul își închipuie că a transpus în viața reală fantasma revoltei care făcea altădată pereche consolatoare cu obediența - dar ce-i reușește mai mult este reactivarea ultimului termen. El își ia libertăți (își ia = profită subteran de o situație care nu pare să depindă de voința sa), dar nu-și asumă deschis libertatea. Cu cât primele se înmulțesc, iar regulile sunt nedeclarat încălcate (așadar cu oboseala repetiției fără perspectivă, a sfidării fără adresă și fără
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
crezut o clipă că Babu ar putea deveni un martir, l-ar fi lăsat în plata Domnului. Dar el știa foarte bine cu cine are de-a face. L-a eliminat ca pe o scârnăvie comunistă, care, după ce-a profitat cât a avut chef de regim, a început să joace (evident, cu convingere) pe dizidentul. Pentru Ceaușescu, Gheorghe Ursu n-a fost nici o clipă un opozant, ci un parvenit trădător". Vă imaginați stupoarea cu care am citit rândurile de mai
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
M. Danilevski nu poate fi considerată ca fiind expresia unei teorii individuale a unui om, himerele unui gînditor mai mult sau mai puțin fantezist, utopii destinate să rămînă în domeniul irealizabilului. Nu. Situația ocupată de autor, patronajul de care au profitat lucrările sale, cultul, pentru a ne exprima astfel, de care se bucură astăzi cartea sa, îi acordă un loc mult mai important". Eminescu știe să discearnă între accidental și sistem și, cum se vede, intuițiile sale asupra ponderii reale a
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
extinde și în teritoriile lor, mai gelos păzite decât sondele de petrol din țara dlui Arafat. Speculând cu binecunoscuta mârlănie de la noi momentul acesta nefericit, în care asupra islamismului se ridică un mare semn de întrebare, măcelarii de la Sănătate au profitat lovind scurt, satisfăcuți să înlăture un personj care de ani buni le creează coșmaruri. Sigur că e incomod să spui că există arabi care în loc să se izbească cu elicopterele de Casa Poporului se aventurează în crestele munților pentru a salva
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
apărute în ultimii ani e mare; unele cărți au fost reeditate la scurt timp după prima apariție, iar unele edituri au început publicarea seriilor de Opere complete ale lui Freud și Jung. De interesul pentru psihanaliză, editurile au știut să profite nu doar prin traduceri, ci și prin prețuri, din moment ce acestea sînt unele dintre cele mai scumpe cărți din librării. O reeditare mult așteptată ( și, evident, la un preț pe măsură ) a fost cea de anul acesta, a autobiografiei lui Jung
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
alternative. Eu știu că există mafie în România, dar mă tem că dl Stoiciu o caută unde n-are cum fi. Sau, mai exact, unde n-ar putea fi, dacă dna Andronescu nu venea cu fatidicul număr trei. Dl Stoiciu profită de un subiect care-i este străin ca să dea cuvîntul unei doamne profesoare, supărată foarte că manualul dsale n-a intrat printre cele trei. E regretabil, desigur, dar dl Stoiciu trebuie să știe că primii care au contestat public hotărîrea
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]