10,986 matches
-
Eugenia Vodă Fight Club e un exemplu, de o limpezime aproape didactică, a situației: "cum poți să strici un film care avea toate șansele să fie bun!" În magma cenușie și indigestă a peste două ore de proiecție descoperi idei strălucite și mostre de bravură regizorală, care ar fi meritat o soartă mai bună. Totul a fost conceput ca un pamflet cu o respirație agitată, de clip monstruos, al unei lumi - al unei civilizații, al unui mod de
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
35 ediție a "Zilelor Cinematografice de la Soleure" a propus - între 18 și 23 ianuarie a.c. - o privire retrospectivă asupra unui an deosebit de bogat din producția elvețiană - 230 de titluri, dintre care 120 au figurat pe afișul celor șapte săli de proiecție cu capacități diferite. Dacă tot suntem la cifre, să amintim că au fost prezenți peste 100 de invitați străini (realizatori, producători, scenariști, distribuitori, ziariști) veniți din mai bine de 25 de țări ale lumii, peste 700 de profesioniști elvețieni ai
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi În urmă cu vreun an am avut ocazia să vizionez, în sala de proiecții din Jilava a Arhivei Naționale de Filme, mai multe filme despre poetul național al românilor, ori inspirate de opera acestuia. Ceea ce înseamnă 5-6 pelicule, în majoritatea lor documentare. Prima dintre ele în ordine cronologică poartă titlul Blanca și este rodul
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
subtilă și mai reavănă a abundenței de resurse - biologice?). Am jenanta impresie că regizorul s-a plictisit încă de la primele două-trei minute de film și că a plecat de unul singur la o bere, abandonându-și invitații în sala de proiecții. Revin la o normalitate estetică și discursivă o dată cu documentarul Eminescu - Truda întru cuvânt de Anca și Laurențiu Damian, din care se pot desprinde unele sugestii de perspectivă și de tehnică a scenariului. Urmează apoi câteva fragmente din filmul artistic Un
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
dop de pluta într-un insectar, continuăm seară de seară să mă duc la spectacole." (Pag.362) Korotkov din Diavoliada e o altă natură labila, cedând sub presiunea unui real copleșit de irumperea fantasticului. Juxtapunerea gogoliană de elemente anodine și proiecții fabuloase minează coerentă interioară a funcționarului de la întreprinderea de produs chibrituri. Diavolul va apărea, deloc întâmplător, în ipostaza unui birocrat intransigent, Kalsoner, ce va proba o capacitate ieșită din comun de a-și schimba înfățișarea. Ritmul narațiunii e trepidant, existând
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
eul parazitează, ca atare, pe seama celuilalt: "eu locuiam în ochii cuiva". Dezolarea are ca rădăcina o astfel de inconsistenta a eului. Procesul de descompunere a eului e bivalent, deoarece se poate vorbi, cu egală îndreptățire, de o extensie, de o proiecție a subiectului asupra fantasmelor sale care ajung să trăiască în locul său, "reprezentativ", si de o "dezumanizare" a lui în contul acestora, în sensul în care sînt eliminate registrele "naturale" ale sentimentului (Ortega y Grasset: "Plăcerea estetică a artistului modern decurge
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
acest eșafodaj cu implicații dramatice pentru a susține că, dimpotrivă, întreaga poveste denotă intenții parodice, caricaturale, totală inaptitudine a romancierului în materie de tragic. Seduși de excepțională abilitate speculativa călinesciana, alți exegeți depistează premize de afirmare a originalității în temeiul proiecțiilor avansate chiar de scriitor: astfel, Nicolae Balotă muta accentele în funcție de cochetării afișate de Călinescu, în repetate rînduri, cu zonele barocului - în vreme ce Nicolae Manolescu, el însuși îmbibat de voluptățile livrescului, evidențiază viziunea estetizanta. Tabloul marchează predispoziții stilistice legitimate, de real efect
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
imposibilă 2, fanii acestui cinema au fost regalați cu prezența a vreo două duzini de vedete care au zîmbit, au dat autografe și s-au lăsat pozate în interiorul futurist al lui Teatro Nuovo Giovanni da Udine - unde au avut loc proiecțiile. Concluzia acestui "check-up" italian? Filmul asiatic este bine-mersi, sănătate pe care ne-o dorim și nouă! Pînă și Singaporele face mai multe filme pe an decît România, fiind loc și pentru satiră comercială. (Money No Enough, mare succes de casă
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
este același om care a văzut și căruia i s-a întîmplat, și nici nu este o prelungire a sa, ori umbră să, nici moștenitorul, nici uzurpatorul sau" (sublinierea mea). Vanitatea de la început, a autorului care își conține eroii că proiecții ale sale, este anulată brusc, transformată în extrema instabilitate a însuși acestui autor, el de fapt fiind o proiecție, o formă ce se poate umple cu diverse conținuturi, în funcție de experiențele sale. Discontinuitatea dintre "cel care povestește" și "cel căruia i
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
sa, ori umbră să, nici moștenitorul, nici uzurpatorul sau" (sublinierea mea). Vanitatea de la început, a autorului care își conține eroii că proiecții ale sale, este anulată brusc, transformată în extrema instabilitate a însuși acestui autor, el de fapt fiind o proiecție, o formă ce se poate umple cu diverse conținuturi, în funcție de experiențele sale. Discontinuitatea dintre "cel care povestește" și "cel căruia i s-a întîmplat" nu se cuvine redusă, cred eu, la simplă distincție dintre un individ așa cum era el înainte
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
oricăror constrîngeri mecanice. Lupta ei acerbă și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în cîmpul vag și imponderabil al unei lumi siderale. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție se constituie, asemenea deflagrațiilor galactice, suitele de imagini turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, si se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd la scară umană marele act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină care fisurează incomensurabila întindere nocturnă și în jurul lui își organizează întreaga viziune plastică
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
vieții. Ce vedeți? Să știi că mă gîndesc foarte mult la trecut. Și nu este doar o chestiune pe care vîrsta mea să o justifice. De cînd eram copil conta enorm ce-a fost și ce va fi. Se combinau proiecțiile. Aveam opt ani cînd a murit bunicul meu matern. M-a adorat și l-am adorat pe Giuseppe Barberis, italianul venit în România cu ingineria lui și rămas aici pe vecie, cu noua lui familie. Din momentul morții lui, timpul
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
măcar un investitor inspirat care să-și contruiască bunăstarea folosind metodele pieței libere, si nu sorbind cu paiul, că dintr-o oranjada, din mult-puținul monștrilor economici hrăniți de la bugetul de stat. Firmele-căpusă, despre care se vorbește din ce in ce mai mult, sunt doar proiecția în economic a ceea ce societatea românească trăiește la nivel politic. De la partide-S.R.L. (fază romantică a ticăloșiei, dacă se poate spune așa), am ajuns astăzi la partide-trust. Cocoțați pe buza muntelui, politicaștrii împinși la înaintare fie de Securitate, fie
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
în săli pe ușile laterale, evitînd busculada. În rest, regizor în competiție, critic acreditat sau simplu plătitor de bilet - toată lumea intra "în mod democratic"! Nu poți să crîcnești, e de prost gust. Iar dacă îți vine, cîteodată, să lași baltă proiecțiile filmelor în competiție încercînd secțiunile paralele - aici te așteaptă aceeași nebunie/democrație: se intră în ordinea sosirii, se iese din sală pentru proiecția următoare - chiț că, de multe ori, vrei să vezi alt program în aceeași sală! (Cînd dl. primar
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
democratic"! Nu poți să crîcnești, e de prost gust. Iar dacă îți vine, cîteodată, să lași baltă proiecțiile filmelor în competiție încercînd secțiunile paralele - aici te așteaptă aceeași nebunie/democrație: se intră în ordinea sosirii, se iese din sală pentru proiecția următoare - chiț că, de multe ori, vrei să vezi alt program în aceeași sală! (Cînd dl. primar al Clermont-ului s-a plîns, o dată, că n-are sens să mai iasă din sală pentru a reintră, a fost condus, politicos, afară
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
nu te-ntrebi cîți dintre aceștia sînt cinefili adevărați și cîți, ocupanți de scaune. Regulă de fier, care s-a calit timp de douăzeci de ani, mai spune că nu ai voie să te fîțîi cînd înăuntru, cînd înafara în timpul proiecțiilor, si clermontezii o respectă că pe Statul laic. Dar tot ei sînt aceia care rîd, nitam-nisam, la filme mai dificile, le huiduie copios cînd se aprind luminile sau, dimpotrivă, fluiera admirativ la pelicule suspecte - incluse-n program pentru a flata
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
aceia care rîd, nitam-nisam, la filme mai dificile, le huiduie copios cînd se aprind luminile sau, dimpotrivă, fluiera admirativ la pelicule suspecte - incluse-n program pentru a flata galeria... Dar îi vezi, totodată, cum își iau, conștiincioși, notițe la finele proiecțiilor, cum compară orare, verifică biletele rămase fac cozi! Și atunci lași capul jos - căci, evident, orice comparație cu "CineMAiubit" -ul de la noi e inutilă... Față de Clermont ^98, ediția ^99 n-a fost una grozavă. N-au fost evenimente - chiț că
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
să văd celălalt film al său prezentat la Clermont (în cadrul unei retrospective a universităților americane USC, NYU și Columbia), Blue City: același amestec, perfect stilizat, de banal și bizar, burlesc și bune sentimente. Or, Blue City - ne spune regizorul înaintea proiecției - este de fapt filmul său de absolventa!! De îndată ce va trece la lungmetraj (urmînd "calea bătătorită" Sundance-Hollywood), pariez că vom mai auzi de David Birdsell! Ca si, probabil, de cîțiva dintre colegii săi de facultate/generație: de un Meher Gourjian, de
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
de faptul că subiectul a noua nuvele din douăsprezece este, avuat, "din viața". Trucul e cu mult prea vechi și, oricum, nu are importanță. Ceea ce, într-adevăr, contează este lipsa aproape totală a distanței. În volumul amintit, nu mai constatăm proiecția pe un alt plan temporal sau existențial - acceptată, chiar și implicit, drept o condiție minimă a ficțiunii. Dacă, în plus, chiar si amănuntele altfel menite să augmenteze verosimilul sînt "rupte" din cotidian, care mai e diferența dintre relatarea unui fapt
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
34 de ani scurși s-a constituit un ăpoolă (rezervor, cartel) de cineaști care, pe baza faptului că lucrează în cinema în mod constant și profesionist, revendică dreptul de a avea un loc din oficiu în programul festivalului. Timpul de proiecție a restrîns tot mai mult posibilitatea revelării unor tinere talente sau a prezentării unor opere importante angajate în dezbaterea societății." Cînd știi cîte orgolii macină moară numită cinema - în Elveția că și aiurea -, nu poți decît să spui Jos pălăria
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
scîrțîieli de geamuri, coborîri precipitate pe scări de lemn. Cît mister, pe lîngă taină fiecărui text, autor, al inflexiunilor vocale! Am semnat atîtea regii, ascultînd teatrul radiofonic! Mi-am imaginat într-o mie de feluri studioul de înregistrări. Nici o singură proiecție nu seamănă cu ceea ce aveam să văd în realitate. Practică din anii studenției se făcea, de regulă, la Institutul Călinescu sau la cel de lingvistică, la Institutul de etnografie și folclor și desigur, în școli, unde erau și cele mai multe locuri
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
pălărie/ Și-apoi cine treaba are..."), decat împreună cu unul șters, chiar dacă e cel real. În plus, real nu e decât prezentul în clipa când devine trecut, trecutul, pe masura ce înaintează îndepărtându-se de noi, devine tot mai asemănător viitorului, adică proiectului, proiecției. Aș numi acest fenomen "dialectica trecutului", dacă n-ar fi vorba de un simplu fapt comercial, având ca scop vopsirea cine stie cărei ciori și vinderea ei că papagal, transformarea ei în marfă, adică. Ajunși la marfă, să observăm că
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
duce o viață de familie ireproșabila, în văzul lumii (una din multele invocații către Romulus Rusan sună: "Noua ni-e dat în schimbul tuturor/ Norocul de a fi pereche." - Pereche). A fost tîrîta de bîrfitori fără scrupule în aventuri obscene sordide, proiecții ale unei fantezii bolnave, de o crasa indecentă, un erotism de mahala care se adapă invariabil în spelunca sau în bordel. Și niciunui tribunal nu i se admite să astupe canalul insultelor și să depună după gratii pe mîzgălitorii de
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
nu fac decît să se îndrepte spre final, spre dizolvarea cuplului. Don Juan-ul, seducătorul, este cel ce știe prea bine acest lucru, cel ce căuta soluția efemerității iubirii în multiplicarea la infinit a momentului inițial. Aceasta este estetică seducătorului, o proiecție în infinit a momentanului, a idealului care își datorează condiția tocmai imposibilității sale de a se repetă. Iubirea e, de fapt, imposibilă în sens ontologic, ea nu poate exista, pentru că însăși condiția ei de existență îi prescrie să se consume
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
obiect cvasi-utilitar. Care ar fi, în acest caz, utilitatea? Aceea de a oferi un produs terapeutic, si melancolic și zburdalnic și, mai ales, reconfortant, despre... moarte! (specialitate tradițională a industriei de film americane). Filmul te convinge (dar numai pe durata proiecției!), că moartea nu e chiar așa ceva de speriat, de vreme ce poate avea mutrita de vulpița a lui Brad Pitt. Un fel de "nu credeam să-nvăt a muri vreodată", sub atentă îndrumare a lui Brad Pitt! Să fie primit! Sau privit. Întîlnire
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]