632 matches
-
Apoi vom pune accentul pe nevoia de susținere a programului arătând modalitatea greoaie de realizare a evidenței de până acum. Pentru a satisface auditoriul putem da exemplul altor servicii (să zicem financiar) care realizează acest lucru deosebit de eficient. În etapa proiectivă putem schița un model minim de program de acțiune în acest sens (dotare, instruire), iar în etapa acțiunii putem propune, pornind de la reglementările în vigoare, ce să se facă pentru a implementa programul respectiv. Urmând un asemenea demers, putem nutri
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
artei, ca și al tuturor produselor culturii fusese demonstrat înc din 1923 de filosoful neokantian E. Cassier, într-o carte epocal, Filosofia formelor simbolice, pe care Ralea nu putea s nu o aib, bineînțeles, în vedere. Distingând între o tehnic proiectiv, care prelungește calitțile naturale ale omului, și o tehnic artificialist, care gsește raporturi între fenomene și obiecte și le pune împreun într-un anumit mecanism, autorul român vede în cea din urm, opera pur a inteligenței și adaug: Instinctul nu
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
construcția artificial prsește scopul util și plsmuiește opere care nu intereseaz decât prin semnificația lor. Când asemenea opere se pot produce, arta apare. Sunt, așadar, dup Ralea, patru stri pe care le parcurge spiritul inventiv al omului: adaptare organic, instrumentație proiectiv, tehnic artificial bazat pe relațiile dintre fenomene și care duce la mașin; în sfârșit, construcție pentru construcție, adic art. Arta e oarecum o tehnic ce și-a uitat scopul. Numind art o construcție pentru construcție, Ralea introduce o diferenț sensibil
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
filosofie poate modifica acest limbaj: acest lucru ar afecta foarte puțin concluziile mele. Contrastul dintre matematica pură și matematica aplicată iese în evidență cel mai clar, poate, în geometrie. Există știința geometriei pure22, în care există mai multe geometrii: geometria proiectivă, geometria euclidiană, geometria ne-euclidiană, și așa mai departe. Fiecare dintre aceste geometrii este un model, un tipar de idei, și poate fi judecată prin interesul și frumusețea fiecărui tipar particular al său. Este o hartă sau o imagine, produsul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
părți ale matematicii sunt folositoare? Mai întâi, cea mai mare parte a matematicii, aritmeticii, algebrei elementare, geometriei euclidiene elementare, calculului integral și diferențial elementar din școală. Trebuie să exceptăm o parte din ceea ce se predă "specialistului", cum ar fi geometria proiectivă. În matematica aplicată, elementele mecanicii (electricitatea, așa cum se învață în școli, trebuie clasificată ca fiind fizică). Apoi, o parte echitabilă a matematicii din universități este, de asemenea, folositoare, acea parte care este cu adevărat o dezvoltare a matematicii din școală
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
din fericire, el a rămas în strânsă relație cu Serre, care a fost capabil să-i corecteze această omisiune. Nu există nicio distincție clară între exemplu și teorie. Multe din exemplele mele favorite vin din pregătirea mea timpurie în geometria proiectivă clasică: cubul răsucit, suprafață cuadratică sau reprezentarea lui Klein pentru linii în spațiul tridimensional. Nimic nu putea fi mai concret sau mai clasic, și toate puteau fi privite în mod algebric sau geometric, dar fiecare lămurește și este primul caz
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
s-au folosit următoarele teste de evaluare a creativității: completarea de povestiri; inventarea de probleme; percepția formelor ascunse; asocierea de cuvinte; identificarea utilizărilor multiple ale diferitelor obiecte. În plus, autorii au mai folosit teste de inteligență și chestionare și tehnici proiective ce vizau aspectele interpersonale. Experimentul a demonstrat că există o corelație relativ scăzută între cele două dimensiuni și că aprecierea copiiilor cu inteligență superioară era mai bună din partea profesorilor, decât a celor înalt creativi. Meritul acestui ultim experiment este acela
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
psihanalitică, prin S. Freud și apoi Ernest Dichter, prezintă motivele inconștiente ca forțele dinamizatoare ale comportamentului uman, implicit în actul de creație, au rolul de motive inconștiente. Motivația inconștientă a creatorilor poate fi cunoscută prin interviuri de profunzime și teste proiective care pot releva motivele profunde care determină decizia de a crea. Ch. Maouron și J. P. Weber, pornind de la acest tip de abordare, introduc noțiunea de psihobiografie, care ar reprezenta studiul interacțiunii dintre om și operă. - A. Maslow explică acțiunile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate sociomorală; echilibrul conduitei stimulative/punitive etc. 7.4. ȘCOALA, MEDIUL ORGANIZAȚIONAL ȘCOLAR: climat școlar responsabil, stimulativ, proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali; modele și practici curriculare moderne, echilibrate și stimulative pentru elevi. 7.5. GRUPUL DE ELEVI: sintalitate
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
psihică cu membrii unui public; apar ca fiind mai puternice și mai influente în timpul situațiilor de criză sau în timpul opozițiilor polemice. Războiul sau orice amenințare favorizează forța de "unificare" ("patria" în pericol);. se referă la entități abstracte care facilitează stările proiective sau de identificare ambiguă. Suscită mai ușor situații imaginare "de realizat" și accentuează exigența utopică, în detrimentul adaptării la cotidian; "sînt catalogate cu un termen unic care le exprimă în totalitate. În mod specific, acest termen nu are un echivalent care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
internet, telefon, mass media, talk-shows) TEXTUALE Analize ale discursului Analiza conținutului structurii unui text (arhive, ziare, cărți, decizii ale Curții de Apel, ale instituțiilor, organizațiilor...; dicționare, enciclopedii) Conversații naturale ICONOGRAFICE Figurative, reprezentate prin imagini, artistice Desen și hartă grafică Probă proiectivă Semiologia materialelor artistice sau publicitare COMPORTAMENTALE Grile de analiză a conduitelor simbolice, ritualuri sacre, cotidiene sau profane Observație participantă sau sistematică, monografică Camera subiectivă și diverse înregistrări Inspirat parțial după A.-S. De Rosa, "Le "réseau d'association" comme méthode
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele, denumirile, expresiile sau adjectivele care îi vin în minte în fața unui termen stimul sau inductor. Asocierile produse, sau termeni induși, sînt considerate spontane și elaborate reactiv. Ele ascund o dimensiune proiectivă, deoarece cuvîntul stimulator nu este o frază sau o întrebare precisă și poate fi interpretat de fiecare subiect în funcție de propriul său cadru de gîndire. Numărul de termeni care trebuie evocați este, în general, de la trei la șase. Unii specialiști îi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de înlănțuire sau de implicare între cuvîntul inductor (poziționat în centrul paginii) și termenii care îi vor fi asociați. Li se propune și conotarea diferitelor cuvinte induse de semnele (+) sau (-). Acest procedeu s-ar înrudi cu o formă de "tehnică proiectivă", pentru a repera "structurarea hărții semantice induse de cuvintele-stimul și a explicita componentele sale conotative" (De Rosa, 1995, p. 101). Mai multe cuvinte inductoare ale unui același ansamblu reprezentațional ("națiune", "limită", "state membre" pentru RS a Europei, de exemplu) pot
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
De Rosa, 1995, p. 101). Mai multe cuvinte inductoare ale unui același ansamblu reprezentațional ("națiune", "limită", "state membre" pentru RS a Europei, de exemplu) pot fi astfel testate, fie pe pagini diferite, fie pe aceeași pagină ("Est"/"Vest"). Aceste producții, proiective și asociative în același timp, fac apoi obiectul unor analize de date multidimensionale, pentru a pune în evidență cîmpul semantic și structura. Se analizează, de asemenea, ordinea de prezentare a cuvintelor, lanțurile asociate care formează clase ierarhice (clustere) direct construite
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la un rol (cel al profesionistului care își practică "meseria") și culturi ale muncii favorizează diferențierea gradelor de profesionalizare, între care se știe că medicul reprezintă figura centrală (Ferréol, 1995, pp. 202-208). Studiul meseriilor științifice este deci unul al strategiei proiective și identificatorii, al unei viziuni de sine și a vocației la subiecți în situații de școlarizare diferențiate, cu o cunoaștere ambiguă și incompletă despre ceea ce urmează să fie parcursul lor profesional. Rezultatele anchetelor reflectă o diferențiere efectivă între RS ale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de putere și de constrîngere socială; de puternica încărcătură afectivă investită într-o acțiune și de relațiile cu memoria colectivă, necesară pentru a menține sau a justifica identitatea, existența sau comportamentele unui grup. În primul caz, caracterul neconstrîngător, chiar ambiguu, proiectiv și complex al unui context este cel care favorizează apariția și predominanța unei RS și efectele sale asupra practicilor. În cel de-al doilea, reprezentările, discursurile și practicile, interconectate, formează o entitate semnificativă, cvasi-rituală, apropiată de noțiunea de credință, impregnată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
elementelor unei reprezentări, activată în timpul culegerii de date, prin aplicarea de teste asociative structurate în jurul unui cuvînt inductor susceptibil de a face să apară termeni induși ale căror centralitate (valență, conexitate), semantică și lexic se studiază. Caracterizarea în același timp proiectivă, afectivă și cognitivă a unui asemenea fenomen este confirmată. Atitudine: componentă a unei RS, ce descrie în principal orientarea afectivă, evaluativă față de obiect, structurat într-un ansamblu ierarhic de opinii, tipic pentru modul "propagare" de construire a unei reprezentări, și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
corpului orientată și verbalizată asociată ansamblului de senzații tectile și kinestezice interiorizate. Aceasta va servi ca punct de reper pentru axele de orientare la care este asociată pentru învățarea cititului și scrisului și pentru accesul la un spațiu euclidian și proiectiv. Spațiul orientat și învățarea lecturii Buna vizualizare a formelor și mai ales posibilitatea de a respecta succesiunea lor, implică stăpânirea cel puțin implicită a unei orientări fixe de care depinde ordinea temporală, a descifrării și în același timp a reproducerii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de la imaginea propriului corp, subiectul să poată prin reprezentarea mentală să o suprapună corpului celuilalt sau să se plaseze în spații diferite la momente diferite. Astfel, va putea rezolva ca problema de orientare relativă, să aibă acces la un univers proiectiv și să și creeze propria-i istorie. Noi situăm deci, acest concept de deconcentrare legat de evoluția schemei efective la intersecția psiho-motrică (afectiv, operativ, cognitiv). Este prima condiție de a intra în socializare de tip cooperativ. Sfârșitul copilăriei va fi
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
să le ia în seamă. Pornind de la aceste criterii, cărora le putem adăuga și altele, o tipologie generală a mincinosului poate fi definită în funcție de [Gorgos, 1989:433]: • factorii de personalitate: intelectuali (inteligență, flexibilitate, fluiditate, creativitate etc.); dinamic-energetici (temperament, afectivitate, motivație); proiectivi (trebuințe, tendințe, dorințe, aspirații, scopuri, idealuri); efectori / instrumentali (memorie, deprinderi, priceperi, capacitate, aptitudini); relaționali (caracter, legături interpersonale); etc. • factori de natură bio-psiho-socială: constituție biologică (stare de sănătate sau de boală), vîrstă, sex; constituție psihică (echilibrat/dezechilibrat, introvertit/extrovertit etc.); grup
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fie dezvăluită. Punct și contrapunct Și atunci veți vedea simplitatea cu care aceste concepte conduc la proprietăți deja cunoscute și la o infinitate de altele, până la care geometria obișnuită nu pare să ajungă cu ușurință. JEAN-VICTOR PONCELET Prima descoperire - geometria proiectivă - a luat naștere în vârtejul războiului. În anii 1700, între Franța, Anglia, Austria, Prusia, Spania, Olanda și alte țări exista o mare rivalitate, din cauza dorinței de supremație. Alianțele se formau și se destrămau în permanență; au apărut noi dispute teritoriale
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
bătălia de la Krasnoe, Poncelet a fost lăsat pe câmpul de bătălie, fiind crezut mort. Deoarece era încă în viață, a fost capturat de ruși și aruncat într-o închisoare rusească, unde, neavând ce face, a fondat o nouă disciplină: geometria proiectivă. Matematica lui Poncelet a reprezentat apogeul muncii începute de artiștii și arhitecții secolului al XV-lea, precum Filippo Brunelleschi și Leonardo da Vinci, care au descoperit cum să deseneze în mod realist - în perspectivă. Când într-o pictură „paralelele“ converg
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
odată, elipsa se deschide și se transformă într-o parabolă. Astfel, punctul de la infinit al lui Kepler a demonstrat că parabolele și elipsele sunt, de fapt, unul și același lucru. Acesta a fost începutul disciplinei cunoscută sub denumirea de geometrie proiectivă, în care matematicienii privesc umbrele și proiecțiile figurilor geometrice, pentru a descoperi adevărurile ascunse în ele, unele chiar mai puternice decât echivalența parabolelor și elipselor. Dar totul depindea de acceptarea unui punct aflat la infinit. Gérard Desargues, un arhitect din
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a descoperi adevărurile ascunse în ele, unele chiar mai puternice decât echivalența parabolelor și elipselor. Dar totul depindea de acceptarea unui punct aflat la infinit. Gérard Desargues, un arhitect din secolul al XVII lea, a fost unul dintre pionierii geometriei proiective. El a folosit punctul de la infinit pentru a demonstra câteva teoreme noi și foarte importante, însă colegii săi nu i-au putut înțelege terminologia și au ajuns la concluzia că Desargues era nebun. Deși unii matematicieni, puțini la număr, ca
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
război avea destul timp liber la dispoziție. El a profitat de perioada petrecută în închisoare pentru a reinventa conceptul de punct aflat la infinit și, combinându-l cu ideile lui Monge, a devenit primul matematician cu adevărat specialist în geometrie proiectivă. Când s-a întors din Rusia (aducând cu el un abac rusesc, considerat pe atunci o ciudățenie antică), a ridicat această disciplină la rang de artă. Dar Poncelet nu avea nici cea mai vagă idee că geometria proiectivă avea să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]