1,605 matches
-
0,6% din totalul gospodăriile agricole, dețineau peste 45% din suprafața de păm(nt productivă, (n timp ce gospodăriile țărănești, ce acopereau 99,4%, dețineau doar ceva mai puțin de jumătate (Mureșan, 1995: 151). La (nceputul secolului al XX-lea, proletariatul agrar cuprindea peste 150.000 de persoane, cresc(nd (n următorul deceniu cu peste 30%. Imposibilitatea forței de muncă din agricultură de a se plasa (n alte sectoare ale economiei genera fenomenul suprapopulației agrare. (n aceeași perioadă, ponderea populației rurale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o populație în imensa ei majoritate țărănească" (Gallagher, 1996: 207). De fapt nu a fost afectată doar cultura politică, ci totul. Elita politică provenind din elemente ambițioase și talentate având de asemenea un fundament țărănesc, solicita să conducă în numele acestui proletariat derivat din țărănime. În căutarea legitimității, s-au dovedit adepți ai manipulării simbolurilor naționale. Sub Ceaușescu, așa cum arată Vladimir Tismăneanu "The Quasi-Revolution and its Discontents: Emerging Political Pluralism in Post-Ceausescu Romania", East European Politics and Societies, 1993, vol. 7, p.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Orientarea sa marxistă, bazată pe o bună cunoaștere a operei lui Marx, (l făcea să scrie: Faptul că am rămas (n urmă, economicește vorbind, ș( că ne lipsește (n mare parte acea clasă care constituie cadrele principale ale socialismului, adică proletariatul industriei mari, acest fapt arată numai că revoluția socială desigur nu va porni de la noi, că transformarea socialistă se va impune la noi după ce se va realiza (nt(i (n Europa occidentală" (apud. Aderca, 1947: 35). Prin urmare, el promova
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
n fundal ideea (mburghezirii clasei mijlocii, fenomen care, coroborat cu celelalte măsuri ce au permis reformarea sistemului capitalist (socializarea capitalurilor prin (nființarea societăților pe acțiuni, dezvoltarea politicilor sociale ș.a.), au infirmat scenariul marxist al necesarei revoluții ce viza instaurarea dictaturii proletariatului. Desigur, pentru el, panaceul at(t de necesar tuturor problemelor care măcinau societatea rom(nească, (n general orice societate, era reprezentat de instaurarea regimului socialist (dezvoltare economică, pace, armonizarea relațiilor sociale etc.). El includea pe lista posibilelor modalități de acțiune
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Rom(nia a neutralității (n primul război mondial. El dezvoltă chiar o analiză (n care arată concordanța dintre măsurile preconizate de pe poziția social-democrată, pe de o parte, ș( interesele Rom(niei, pe de altă parte. Desigur, schimbarea atitudinii capitaliștilor față de proletariat era vizibilă (n epocă, Gherea (nsă refuz(nd să vadă (n ea (ca marxist convins) o altă soluție la problema de altfel bine pusă de către Marx. Amintind cele două soluții, cea revoluționară marxistă ș( cea capitalist reformatoare, el arăta: " Se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să-l elibereze și de dependența de moșierul local (Ornea, 1983: 404-408). Ilie Bădescu adaugă pe lângă acestea și alte trăsături caracteristice ale lumii rurale, rezultate prin reforma lui Cuza: existența marii categorii de proprietari absenți, concentrați în orașe și existența proletariatului agricol (Bădescu, 1981: 11) Un alt moment în istoria proprietății funciare românești este Reforma agrară din 1921, care produce schimbări semnificative, răsturnând proporțiile: prin această reformă proprietatea țărănească devine dominantă și marea proprietate scade de la 47,7% la 10,4
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din afară alți cetățeni”. A încerca, acum, să îndulcești impresia sinistră susținând că un dialog sau un altul dintre acestea sunt numai „indirect politice”, mi se pare o gravă eroare de perspectivă! Întreaga teorie a „terorii revoluționare” și a „dictaturii proletariatului” există, in nuce, la Platon, prin ideea „purificării în vederea binelui”. Tot de la Platon, din aceste pasaje din Republica mai ales, poate și din Legile 684d-e, foarte probabil prin intermediul unui pasaj din Viața lui Licurg a lui Plutarh, derivă și teza
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unor oameni care și-au uitat originea și natura reale. Trecutul apropiat este astfel discreditat nu numai moral și politic, dar și epistemologic. Trebuie să călătorești prin Egipt - așa cum o dată va trebui să colinzi pădurea Saint-Germain sau să observi munca proletariatului dintr-o filatură de bumbac din Anglia - pentru ca să ai șansa emancipării de prejudecățile acumulate de trecutul apropiat și purtătorii săi de cuvânt. c) Marele „interludiu” reprezentat de mitul demiurgiei universale expus de Timaios trebuie să aibă o legătură cu relatarea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de clasă. În perioada când Marx își scria opera, modul de producție era capitalist, clasele sociale aflate în conflict fiind burghezia - de pe poziția exploatatorilor - și proletariatul - de pe poziția exploataților. Marx deschide o tradiție intelectuală care presupune că la această luptă nu se poate asista pasiv, iar ordinea socială nedreaptă trebuie schimbată. Trebuie provocată căderea orânduirii capitaliste, pentru ca regimul comunist, unde proprietatea privată, cauza tuturor relelor, nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
formează uniuni monopoliste internaționale ale capitaliștilor, care împart între ele lumea; și 5) împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit (Lenin, 1970, p. 169). Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial nu mai poate fi presupusă doar pe baza apartenenței la aceeași clasă. Teoria dependenței Teoria dependenței
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial nu mai poate fi presupusă doar pe baza apartenenței la aceeași clasă. Teoria dependenței Teoria dependenței nu este o abordare unitară, fiind mai degrabă o dezbatere între gânditori de toate nuanțele, de la liberali la marxiști, ce încearcă să explice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
într-o a doua generație, Jürgen Habermas. Tema centrală a preocupărilor lor o constituie problema emancipării sociale. Școala de la Frankfurt are în vedere modul în care felurite instituții - de la familie la birocrație sau la cultura de masă - au erodat capacitatea proletariatului de a amenința sistemul capitalist, prin pierderea conștiinței de clasă și a potențialului revoluționar. Teoria critică este o abordare prin care se caută mijloacele de constituire a unei societăți mai democratice și mai umane. Indivizii au dreptul de a-și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poate spune că marxismul a eșuat, ca oricare altă încercare, în momentul în care a căutat să prezică evoluția socialului. Capitalismul nu s-a prăbușit ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu s-a produs, iar societatea comunistă nu a fost nicăieri proclamată. Dimensiunea sa deterministă a făcut marxismul incapabil să explice formidabila capacitate a societăților de a răspunde provocărilor. Prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est și, mai ales, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu este departe de aceste explicații nici abordarea marxist-leninistă, care vede statele capitaliste mai predispuse spre conflict în comparație cu cele socialiste. Una dintre premise ar fi inițierea războaielor împotriva țărilor socialiste pentru a preveni deteriorarea situației interne, caracterizată de conflictul dintre proletariat și deținătorii mijloacelor de producție (Levy, 1988, pp. 662-663). Tot la capitolul explicațiilor economice se referă și modelul grupurilor de interese intens folosit în perioada interbelică și în timpul „războiului rece”. Potrivit acestui model, producătorii de armament și cei care profită
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
socială au fost direct legate de dezvoltarea unor tehnologii. Drucker (1999) face legătura dintre aplicarea cunoștințelor din acele vremuri, diferite aspecte ale realității și efectele sociale rezultate: Cunoștințele aplicate uneltelor: revoluția industrială (1750-1850), al cărui efect principal a fost apariția proletariatului dependent de „mijlocul de producție deținut de capitalist” - nașterea unei ideologii care a cuprins multe din țările lumii, dezvoltarea orașelor și apariția civilizației globale; Cunoștințele aplicate muncii: revoluția productivității (1880-1945), în urma căreia proletariatul a câștigat o tot mai mare putere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al cărui efect principal a fost apariția proletariatului dependent de „mijlocul de producție deținut de capitalist” - nașterea unei ideologii care a cuprins multe din țările lumii, dezvoltarea orașelor și apariția civilizației globale; Cunoștințele aplicate muncii: revoluția productivității (1880-1945), în urma căreia proletariatul a câștigat o tot mai mare putere de cumpărare, societatea devenind una de consum; Cunoștințe aplicate cunoștințelor: revoluția managerială (1960-prezent) - apariția lucrătorilor cunoașterii dependenți de propriul lor mijloc de producție - cunoștințele, reducerea accentuată a celorlalte categorii sociale: fermieri, muncitori. Această
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de vedere, exprima o anumită mentalitate a celor care adoptaseră deja Lumea Nouă ca pe o patrie de neschimbat. „Vin mai toți de la țară - era Îngrijorarea generală - și se Îngrămădesc În orașele mari. Astfel se adună În America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de copii, care hoinăresc pe străzi neîngrijiți și făgăduiesc o prea frumoasă sporire a criminalității”. Americanizarea celor considerați „the New Americans” nu a fost, după o anumită dată, simplă și lăsată la voia Întîmplării. „New and
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Era și momentul să aibă loc o asemenea schimbare a numelui, mai ales că, așa cum notează scrupulos ambasadorul român la Budapesta, dintre delegații la congres „72% sînt intelectuali și numai 3,3% muncitori”. Analizînd dintr-o perspectivă leninistă, renunțarea la proletariat ca purtător al stindardului comunist Îi intrigă pe diplomații români, iar nemulțumirile membrilor de partid care nu doresc reforma sînt citate pe larg: la același congres PMSU, „mulți vorbitori s-au pronunțat Împotriva instaurării capitalismului liberal În Ungaria, arătînd că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
viața cotidiană, arhitectura urbană, conviețuirea etniilor brașovene, dar și conflictele dintre ele generate de naționalism), desfășurarea războiului cu urmările sale (lipsurile și economiile la care era supusă populația, luptele pe frontul de răsărit, prizonieratul În lagărele militare sovietice), instalarea dictaturii proletariatului și procesele care au Însoțit-o (naționalizarea, construirea noii economii, reamenajarea vieții și a valorilor, raționalizarea alimentelor și a hainelor prin cartele etc.). Societatea interbelică cu aspectele ei negative și pozițiile extreme este conturată prin două mărturii de sens contrar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
masă erau legi științifice, și nu construcții sociale. Cu doar o lună Înaintea revoluției din octombrie 1917, Lenin scria că „războiul, prin transformarea capitalismului monopolist Într-un capitalism monopolist de stat, a accelerat dezvoltarea capitalismului În așa măsură Încât nici proletariatul, nici democrații mic-burghezi revoluționari nu se pot Încadra În limitele capitalismului”. și el, și consilierii săi de specialitate se bazau În mod direct pe munca lui Rathenau și Mollendorf În elaborarea planurilor destinate economiei sovietice. Economia de război a Germaniei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
căreia perspectiva asupra istoriei și materialismul dialectic Îi permit să stabilească „scopurile de război” adecvate ale luptei de clasă. Autoritatea sa se bazează pe inteligența științifică. Lenin cita „frazele importante și profund adevărate ale lui Karl Kautsky”, care spunea că proletariatul nu poate aspira la „conștiința socialistă modernă” de unul singur, deoarece Îi lipsește „cunoașterea științifică temeinică” necesară: „Vectorul științei nu e proletariatul, ci intelighenția burgheză”. Iată esența pledoariei pe care o face Lenin Împotriva spontaneității. Există doar două ideologii: cea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bazează pe inteligența științifică. Lenin cita „frazele importante și profund adevărate ale lui Karl Kautsky”, care spunea că proletariatul nu poate aspira la „conștiința socialistă modernă” de unul singur, deoarece Îi lipsește „cunoașterea științifică temeinică” necesară: „Vectorul științei nu e proletariatul, ci intelighenția burgheză”. Iată esența pledoariei pe care o face Lenin Împotriva spontaneității. Există doar două ideologii: cea burgheză și cea socialistă. Dată fiind răspândirea și puterea istorică a celei dintâi, dezvoltarea spontană a clasei muncitoare va determina Întotdeauna succesul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sunt, În mod repetat, date drept exemplu și puse În contrast cu situația din Rusia. Însă principiul ce stătea la baza neliniștii lui Lenin era deasupra diferențelor naționale, avându-și sursa În rolurile funcționale clar definite pe care le jucau partidul și proletariatul. În ultimă instanță, conștiința de clasă este un adevăr obiectiv, deținut doar de acele persoanele luminate din punct de vedere ideologic care se află În fruntea partidului de avangardă. Deși contrară primei legi a mecanicii formulate de Newton, ideea centrală
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe care o folosește. Tâmplarul sau zidarul trebuie să cunoască foarte bine materialele inerte cu care lucrează pentru a-și face treaba. În cazul lui Lenin, relativa lipsă de dinamism a materialului modelat este sugerată de conotațiile termenilor „mase” și „proletariat”. O dată adoptate aceste cuvinte plate, diferențele enorme de istorie, experiență politică, aptitudini organizaționale și ideologie (ca să nu mai vorbim de cele religioase, etnice și lingvistice) din cadrul clasei muncitoare devin greu de analizat. Mai este și un alt posibil motiv, legat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]