604 matches
-
oficiale, ca un fel de deviaționist. Volumul său de comentarii pe teme de artă Iarba fiarelor (1959) a fost considerat prima culegere reprezentativă de eseuri în literatura basarabeană. A avut tăria de a-și nega întreaga producție literară datorată epocii proletcultiste, printr-un gest întrucâtva asemănător cu acela al lui A. E. Baconsky. Disc (1968), un roman construit pe structura unei povestiri retrospective, marchează împlinirea vârstei de 50 de ani ai scriitorului. Am impresia că destinul său public poate fi comparat
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
vară superbă. și ultima. Cine l-a găsit pe primul revoluționar?" Dincolo de calitățile sale literare, discutabile (cu sensul pozitiv că pot genera discuții), Cuvântul din cuvinte estre o carte document, o alternativă ingenioasă și demnă la festivismul pășunist al literaturii "proletcultiste" din anii '50 și o mărturie foarte credibilă despre potențialul literar al unei conștiințe a veacului încheiat, doamna Monica Lovinescu. Nu știu în ce măsură cititorul de azi va mai gusta țesătura foarte densă a acestui roman esopic scris la mijlocul deceniului șase
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
nevoi! Fie'n veci locuit De eroi! O! Doamne sfinte Ceresc părinte! Întinde-a ta mână Pe țeara română!" Cu toate acestea comuniștii, care în materie de propagandă și intoxicare erau ași, au procedat la înlocuire, inițial cu un surogat proletcultist ("Zdrobite cătușe"). La numai cinci ani după acest "erzaț" hibrid și-au dat seama că "imnul" lor nu impune solemnitatea cuvenită și au încercat o "nouă" substituire prin care nu a rezultat decât schimbarea unei stârpituri cu un "proaspăt" avorton
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
străbătute până în 1989, Lenau und Eminescu, Die Leistungsfaehigkeit eines Vergleichs, (în Mihai Eminescu 1889-1989 Nationale Werk-Internationale Geltung herausgegeben von Ion Constantinescu, Verlag Suedöstdeutsches Kulturwerk, München, 1992, pp. 157-167) are meritul de a atrage atenția asupra deformărilor ,,modelului Lenau" în perioada proletcultistă, ani în care s-a făcut abuz de ,,spiritul revoluționar" al operei sale. Nu mai puțin citabile sunt contribuțiile timișorenilor, angajați în fructuoase revendicări. 5) 3. Eminescu, Lenau, dar și Hölderlin În cartea sa consacrată raporturilor lui Eminescu cu romantismul
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
cotitură, cînd, probabil, se privește într-o oglindă, personajul hotărăște să renunțe a-și mai consuma din aurul ce i s-a dat în loc de creier. Se retrage la țară și trăiește muncind cu brațele. O alternativă cam maniheistă, de care proletcultiștii ar fi fost mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
1952, cănd Tudor Vianu lucra la Dicționarul limbii române în cadrul Institutului de lingvistică, Gh. Bulgar îl încunostiinta de obiecțiile aduse de cerberii politici: "prea multe citate bisericești, definiții false, chiar dușmănoase; colaboratorii urmează linia reacționara a vechii Academii". Împotriva dirijismului proletcultist și a cenzurii se pronunță, la fel de revoltat, bătrânul și uitatul poet Mihai Mosandrei, convins, firește, ca destinatarul îi împărtășește ideile, așa cum și era: "Ce trebuie să facă scriitorul, se întreba el, în opinia politrucilor: "Să creeze viața, dar nu ce
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
cap iarna o căciulă de miel și îmbrăcau poturi, pantaloni de postav, și un zăbun sau un cojocel. Prin anii 50 au început să se poarte șepcile, dar mai ales băștile bleumarin, iar în picioare încălțau teneși, după noua tradiție proletcultistă. Printre obiceiuri se numără o influență bulgărească pentru semnele afirmativ și negativ, cei din Covei dând invers din cap, stânga-dreapta pentru da și de sus în jos pentru nu. Dintre legendele locale îmi mai amintesc despre faraoane, care erau un
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
din contingent, rememorată în Manifestul de care ne ocupăm prin intermediul unei însemnări a lui André Gide, dintr-o scrisoare către Jules Renard: "L'oeuvre d'art ne doit rien prouver: ne peut prouver sans tricherie". Trecem mai ușor peste etapa proletcultistă, pe cît de vandalică în negația sa pe atît de grotescă în pretențiile-i "întemeietoare", deoarece a fost, pînă la un punct, dezavuată de chiar inițiatorii săi, "îndrumătorii" samavolnici ai culturii din domeniul conducerii de partid. Să ne oprim cîteva
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
asemenea lui Koestler, Orwell, Sperber sau Istrati" (99). Autorul documentarului reflexiv n-a uitat nici de Dan Deșliu, un disident rămas în România, într-un nonconformism tolerat de regimul Ceaușescu. Despre Deșliu nu se menționează că este și un fost proletcultist privilegiat în anii '50, într-o lume, binecunoscută de D. Schlesak, ca rămânând una a "minciunilor verosimile", cum o prezintă prozatoarea dictaturii din Est, Herta Müller. Întoarcerea exilatului transilvan nu devine sosire ori rămânere, ci o pură călătorie "acasă", încheiată
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
paragraf care sintetizează cel mai bine atitudinea lui Petru Dumitriu față de modernism: "De ce mai era nevoie de Ťmodernismť? Căci în realitate, literatura nouă, a epocii noi, va fi realistă și socialistă, oricâtă cenușă au turnat peste această concepție conformiștii, dogmaticii, proletcultiștii și oricât ar fi profitat de asta cripto-moderniștii și cosmopoliții, ca să discrediteze realismul socialist. ŤModernismulť e bătrân de aproape o sută de ani. Dacă artiștii occidentali nu sunt sătui de el și nu simt nevoia de ceva nou, îi privește
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
nou, îi privește. În țara asta suntem câțiva scriitori și critici care credem că trebuie isprăvit cu modernismul. Nu ni-l vom șterge pe Rimbaud din memorie, nici pe Kafka; conștiința noastră va purta urmele experienței modernismului: numai moderniștii și proletcultiștii cred că se poate face tabula rasa din trecut. Cunoaștem metodele lui Joyce și ale lui Faulkner, îl admirăm pe Proust și folosim și vom folosi toate mijloacele artistice folosite sau inventate de ei, în măsura în care ele servesc exprimarea mesajului nostru
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
au devenit, pentru ani buni, campanii de presă dirijate oficial. Abia în deceniul 7 s-a reluat tradiția adevărată și în materie de polemică. În ce-l privește, pamfletul n-a lipsit în nici una din aceste epoci, mai puțin aceea proletcultistă, fără să aibă neapărat legătură cu evenimentele literare majore. Dacă ne referim la deceniul și jumătate din România postcomunistă, remarcăm, pe lîngă vigoarea redobîndită prin încetarea cenzurii a filonului pamfletar, și cîteva mari polemici. Dar și o mulțime de pseudopolemici
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
comasare" (HG 85/02.02.2011) a IGH - concomitent cu înființarea unui institut cu profil similar în alt oraș - face ca această unitate sanitară de elită să devină un simbol întru nostalgică și furioasă amintire a valorilor distruse de incompetența proletcultistă cu sprijinul nepăsării noastre", a scris Răzvan Constantinescu. Medicul a vorbit și despre efectele "comasării" "Imediat după „comasare", consecințele prostiei mândre și ignorante nu au întârziat să apară: de la formalitățile pentru internare și până la consumabilele pentru laboratorul de endoscopie, inima
Sfârșitul TRAGIC al celui mai mare spital din România. Dezvăluiri despre un final trist by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62093_a_63418]
-
datorită acestor aplecări serioase asupra textelor, exact ceea ce intuiseră cei trei, Garabet, Bălăceanu și monsieur Landry. - Într-o perioadă care nu mai avea timp cu oamenii, într-o lume urâțită până la extrem, v-ați refugiat în literatură. - Am traversat epoca proletcultistă citind marii autori clasici și în sufletul meu au rodit cele trei grăunțe. Eu am făcut disidență mentală; o opoziție intrinsecă și structurantă. Eram total abstras, încât uneori, la editură, mă strigau: Țoiule, n-auzi? Ăsta e surd!, pentru că eu
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
poetice, rostogoliri grandilocvente de cuvinte și metafore), dar există și o evaluare concretă, cu nume, iar aceste nume, pe bună dreptate incriminate pentru lipsa valorii estetice a textelor, sînt, așa cum s-a văzut, cele ale poeților cu o însemnată carieră proletcultistă anterioară. (...) Exercițiul lui Matei Călinescu, constant, curajos în verdictele sale date din spatele unui scut teoretic, cu aspect de studiu academic, este unul dintre cele mai impresionante din această perioadă. Că i se oferea acest spațiu, că o protecție oarecare se
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5176_a_6501]
-
de altădată. El apără memoria dispăruților nedreptățiți cu o rară fervoare, având, totodată, conștiința nealterată. Transpare din textele memorialistice tentativa dramatică a generației lui de a se racorda, în fel și chip, la literatura antebelică. Neavând dispute solide, afară de inepțiile proletcultiste, ei se leagă, aproape orfelin, aș spune, de eficacitatea înaintașilor, interziși în epocă. Sau își fixează modele dintre ai lor, de unde extrag, adeseori, vitalitățile necesare. E cazul optimistului seducător, cum îl numește pe Nicolae Manolescu, a cărui cronică literară „a
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
mai exact îl supune unei șarje de amploare. Sub scutul unei laborioase mobilizări a tuturor factorilor în măsură a sluji demonstrația scontată și a unei scriituri expresive, ne întîmpină o contestare "în lege" a Maiorescului. Neputînd apela la scandaloasa panoplie proletcultistă și nefăcînd caz nici de linia iraționalist-autohtonistă a unor Hasdeu, Blaga sau Mircea Eliade, exegetul nostru optează pentru îmbrățișarea punctului de vedere al lui G.Călinescu. Portretul cvasidesființator semnat de Divin este reluat cu suficientă fidelitate, prin amănunțirea și îngroșarea
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
de a se moderniza, de a exploda pentru o mare cauză. S-a reeditat astfel, vehement, după 1989, o teorie și o imagine asupra românilor, care nu ține seamă de istoria lor". Așadar, din nou, o suprapunere abuziv-grotescă a schemei proletcultiste peste procesul de lichidare a moștenirii comuniste pe care îl conțin revizuirile. Un soi de vomă postideologică în poala preopinentului, murdărit cu dejecțiile totalitarismului intrat în agonie. (Va urma) Mihai Ungheanu: Holocaustul culturii române (1944-1989), Editura D.B.H. 1999, 476 pag
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
care, la o privire sagace, își poate revela o complexitate într-o anume măsură salutară. Precum în vechile credințe persane sau gnostice, Răul și Binele se amestecă în interiorul aceluiași principiu. Iată un comentariu fie și vag absolutoriu pe marginea prestației proletcultiste: ,La cei mai drastici și mai puri intelectuali din epocă (epoca proletcultistă - n.n.) observasem mai demult o anume tandrețe sumbră, o duioșie prefăcută, în contul unui ideal uman abstract. Ceva ca apucăturile unor domnișoare de pension citind numai aventuri nobile
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
anume măsură salutară. Precum în vechile credințe persane sau gnostice, Răul și Binele se amestecă în interiorul aceluiași principiu. Iată un comentariu fie și vag absolutoriu pe marginea prestației proletcultiste: ,La cei mai drastici și mai puri intelectuali din epocă (epoca proletcultistă - n.n.) observasem mai demult o anume tandrețe sumbră, o duioșie prefăcută, în contul unui ideal uman abstract. Ceva ca apucăturile unor domnișoare de pension citind numai aventuri nobile și curate din nemuritoarea Bibliotecă roz, cititoare speriate și fidele ale unei
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
-i dăm cuvântul lui Pericle Martinescu: "Jubileul lui Mircea Eliade, pregătit cu entuziasm și așteptat cu fervoare a căzut pe neașteptate în baltă. La un ucaz de sus toate zațurile au fost topite... Am auzit că un fanatic al regimului, proletcultistul Ștefan Voicu i-ar fi prezentat lui Ceaușescu o listă cu ceea ce s-a scris despre Mircea Eliade la 75 de ani (se scrisese într-adevăr mult în ajunul aniversării!) și cu ceea ce se scrisese cu prilejul celei de-a
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
ne referim doar la cele eminesciene (Vianu, Călinescu). Supralicitat nepermis, Gherea devine un promotor al esteticii ămetafiziceă precum Maiorescu (surprinzătoare conciliere ideologică!)". Ce să mai zicem? Ar fi un fel de exercițiu pre-ideologic, din cale afară de prudent, cînd încă "linia" proletcultista nu putea fi bine dibuita, ci doar presimțita! Paginile de Jurnal intim, din 1951, suferă, la rîndul lor, de un întristător impact dogmatic (eventual o timorare sau o disimulare!), iar încercările scriitorului de a se conforma cerințelor "literaturii noi" nu
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
salvează creatorul” (p.228-229), Marino vede în C. Noica sursa principală a majorității relelor postdecembriste 3. În aceeași ordine de idei, Radu Petrescu nu este altceva decât „un mărunt epigon călinescian” (p.91), Aurel Rău, „un nomenclaturist feroce, o mediocritate proletcultistă [...], un parvenit etern” (p.113), Marin Sorescu, „un oltean șmecher, care fură la cântarul literar” (p.281), Livius Ciocârlie, un „autor de interminabile pseudojurnale, afectate, sclifosite, fals literaturizate” (p.302), Octavian Paler, un „detestabil criptocomunist”, „născut, iar nu făcut” (p.
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
evident, una pe dos, a valorilor răsturnate. Oricum, venirea lui Mircea Arman la cârma Tribunei și războiul declarat de el unor repere culturale par un episod desprins din altă realitate istorică. Parcă ne-am fi întors în timp, în epoca proletcultistă, când lupta de clasă și epurările erau în toi. Neîndoios, e o secvență din alt film, nu din filmul zilelor noastre. Țara profundă Există canale tv unde România apare altfel decât la televiziunile comerciale, care ne asaltează, ne sufocă, ne
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3912_a_5237]
-
un val de prozatori poate existențialiști, poate mai apropiați de experiment, interesanți în orice caz, apți să ducă mai departe realizările prozei din perioada interbelică. Contextul politic sumbru a frânt însă ultima generație normală din literatura noastră făcând loc aberației proletcultiste. Al. Vona este, alături de Pavel Chihaia, singurul dintre acești prozatori care, deși a scris puțin, are ocazia să fie până la urmă contemporan cu receptarea reală a propriei opere scrisă și, după cum mărturisește, abandonată acum o jumătate de secol. Frunzele nu
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]