424 matches
-
bine decât marii noștri clasici, din moment ce își publică versurile cu mai mult aplomb decât ei. Titlul cărții care i-a apărut de curând, Încă nu (editură nemenționată, Deva, 2000), poate fi considerat un avertisment pe care i l-a trimis pronia cerească. Încă nu publica! Mai așteaptă! Poate ai să-ți dai seama că deocamdată nu ai ceva de spus contemporanilor tăi. Elena-Daniela Sgondea n-a ținut însă seama de acest îndemn. Încurajată și de complimentele lipsite de acoperire ale unui
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
bagajul lor de refugiați; ea, femeia de afaceri capabilă, dar pentru care totuși arta de orice fel avea ceva divin; ea, care-i vedea pe frații ei care pieriseră atât de timpuriu trăind mai departe în mine, fiul salvat datorită proniei, împărtășea pe de o parte rezervele soțului ei - dar cu toate astea a fost în stare să extragă, din închipuirea că într-o bună zi băiețașul ei avea să creeze ceva frumos, ceve trist-frumos, în orice caz ceva care, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
culcare. Se bănuia o toamnă scurtă. Dincolo de orizont, un alt anotimp se pregătea să ocupe teritoriile ca fiind îndrituit de legile naturii. Se potrivi însă, ca acea zi de duminică, stabilită pentru nunta lui Vișinel, să fie un dar al Proniei Cerești. Un soare darnic ținuse să îmbogățească podoabele toamnei, punându-i în valoare culorile naturii înconjurătoare, spre bucuria primei zile din viața noii familii. În jurul orei unsprezece, în prezența întregii șatre, începu desfășurarea nunții. Un alai vesel de tineri, cântând
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
podeaua din lemn, o Înăbuș la focul mic al liturghiei Îi scrijelesc cu gheara de cocoș hieroglifa secretă a lunii pe pîntece. Mercurul din termometru Își izbește coada grea de somon, iscînd vîrtejul Înaltei febre. Aud loviturile de topor ale proniei prin tratatele de medicină, În timp ce vena sihastrei tinereți se zbate pe tîmpla infirmierei ― mă răstoarnă, scoțîndu-mi argintul din oase și răstignindu-mă de-a-ndoaselea crucii, Într-un tîrziu... Nebunii Îmi bolborosesc numele, mă năpădesc răscrucile, În curtea cimitirului mormintele au intrat
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
al iluziei. Dezlegat cum stai și fără de Împotrivire, dezlegat de harul tatălui, Încercînd În genunchi, Încercînd zadarnic ghemuit pe țărm să spargi pîntecele peștelui, mînuind cazmaua ca cel mai desăvîrșit gropar Încercînd În zadar să frîngi cîntecul de lebădă al proniei. SÎngele e tot mai Înghețat, cazmaua din ce În ce mai tocită, țărmul tot mai departe, răspîntia care duce la cifra ta duhnește din ce În ce mai tare a moarte. Am să te arunc unui carnaval al scrîșnetului, am să-i organizez funeralii
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
de la Betleem, cu alai de copii nevinovați ce nechezau ca mânjii (O, niii-ho,ho!), le intră pe ușă, lăudând și cântând, după obicei creștin, binecuvântând casele oamenilor și bucatele dăruite de Tatăl Ceresc. Îngenunche, înălțând o rugă de mulțumire către Pronia divină, pentru marele dar al Sărbătorilor Crăciunului, intenționând să dedice Cerului strădania și jertfa neobișnuită și imensă a abstinenței sale. Pe drept cuvânt și cu temei neîndoielnic, toți se mirau că Vladimir nu se lăsa înfrânt nici de limpezimea, faima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aminte de tinerețea ei, În care avusese o iubire vinovată, aflase ceva Thomas, dar, cum spusele acesteia erau doar scurte izbucniri - mai mult un suspin, uneori -, amenințarea nu mai era de luat În seamă. Nu se putea trăi sub frică, pronia cerească nu avea decît să vină, pînă atunci viața trebuia trăită, Thomas nu pierdea vremea chiar degeaba. În dimineața aceea, după cele petrecute, era Încercat de tot felul de gînduri stînjenitoare. Se potolise În ultimii ani, dar mai mult dintr-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
clipă își amintește de scadențar. Se duce în vestibul, bifează căsuța marți, stinge lumina și se culcă. Capitolul 3 în care Liliane acționează, Gérard se mobilizează, Lionel se sinucide de două ori la rând, lâmâiul primește o nouă șansă, iar pronia cerească primește o zi liberă: duminică. E miercuri, 9 mai. Ceasul electronic al radioului de pe noptiera lui Lionel arată ora 6.00. Începe să țârâie strident, răzbunându-se pentru anii în care a fost redus la tăcere. Cu ochii încă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
umede și e pârlit pe mâini și pe sprâncene. Intră în biroul lui Clovis și raportează: — Domnule inspector, nu sunt Dumnezeu. Asta o știam, spune Clovis. Alte noutăți? — Nu mai rezist. Obiectivul s-a culcat. Dacă mai fac mult pe pronia cerească, sunt gata antrenat pentru Legiunea Străină. — Îți dau liber duminică. — Câtă mărinimie. De ce tocmai duminică? — Duminică moare oricum, spune Clovis sumbru. Capitolul 4 în care Lionel trăiește ca un nemuritor, apar trei ciungi de la răsărit, iar Robespierre se îmbată
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
noastre se legau spontan una de alta, alimentîndu-ne surprinzător conversația... Uneori Mihaela își mușca buzele să nu pufnească în râs. ― Ce fericiți trebuie să fie! Și mai ales Paul care se topea să aibă un băiat. ― Iar Marioara, o fată. Pronia cerească le-a împlinit dorințele și le-a dat doi gemeni, un băiat și o fată. Am izbucnit în râs. Nu mai era chip să-mi țin râsul. Mihaela, cu darul ei de improvizație, pusese vârf la toate cu chestia
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fost - am arătat -, iar viața este crudă întotdeauna și nu iartă niciodată; și doar mult prea arareori ea se îndură să-ți mai ofere o a doua șansă, însă, atunci când o face, să știi că poți s-o numești direct pronie cerească! Eu chiar nu știu dacă acest Silvestru este de compătimit ori nu, dar un lucru este limpede știut și să nu ne îndoim nicio clipă de el: aici, destinul nu a urmărit vindecarea păcătosului, ci condamnarea lui! ianuarie, 2013
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
atrage. Eu am început să primesc lucruri diferite în viață după ce am început să-mi schimb în primul rând modul de gândire. Legea funcționează așa 100% garantat pentru toți oamenii din lume. Singurele excepții care pot interveni sunt cele datorate Proniei Divine. Doar atunci când Bunul Dumnezeu vrea, îngăduie excepții de la această regulă. Așa că o altă modalitate de a primi ceva diferit în viață fără a schimba (prea multe) în viață ar fi rugăciunea. Făcută cu stăruință, suficient de mult timp așa cum
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
pentru a—mi regla respirația și să ies pe ușa de sticlă. Nu aveam nici un fel de bagaj, nimic care să-mi împiedice mișcările. Eram în al nouălea cer - eram la fel de transportabil ca aerul. Barul era închis, dar soarta sau pronia mi-a trimis un picolo, un copil al Domnului, care împingea o măsuță cu miniaturi și un frigider pe rotile - și am aruncat 6,75 pe trei B & F pline de căldură. Mă simțeam atât de puternic și mândru, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a fi fără prihană, Ar vrea să stea în capul mesei la pomană Catrene cu umbre Mărturisire Gândurile însumate-n „Flori târzii”* Sunt rodul nopților cu insomnii, Al anilor mulți de singurătate, Și al vremurilor bulversate. Șendriceni, 2003 Încă o dată Pronia ne-a ajutat, Și la Șendriceniul drag ne-am adunat. Cu Școala și copilăria să ne întâlnim Și pe colegii care nu mai sunt, să-i pomenim. Trecerea anilor În viața fericită din copilărie, Trecerea anilor era motiv de bucurie
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
al secției financiare trecu în contul pagubelor colaterale și fu înlocuit, fără multă tevatură, nu peste mult timp, cu un gard nou și solid, de beton armat. Destinul de funcționar și de stâlp de familie, hărăzit lui Virgil de milostiva pronie cerească, își continua cursul așa cum se putea... CAPITOLUL II 1 De când fusese dat afară de la radio, mutat chipurile în interesul serviciului, Sever trăia într-o stare de nemulțumire și de revoltă permanentă. Cu toate că trebuise formal să se conformeze deciziei luate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
învățase bine de la viață: că, dacă cineva vrea să supraviețuiască, trebuie să se adapteze. Pe când Grigore Gospodin, Fănel Trifu și chiar Virgil credeau cu nonșalanță că supraviețuirea era posibilă și fără adaptare. Ei își puneau speranța în propria istețime, în pronia cerească sau în minunile pământești. 2 Iarna acelui an îl pusese pe Stelian la grea încercare, dar cu chibzuința lui de bun gospodar, precum și cu ajutorul vecinilor și al secretarului Girolteanu, care-i trimisese în două-trei rânduri acasă lemne de foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se transformă în lup și cu laba începu a-l mângâia pe obraz, să se trezească. Andrei a revenit la împărat, scuze, la rege; îi povestit cele întâmplate cu frații săi și peripețiile din care scăpase cu fața curată grație proniei divine. Supărat, regele hotărî să-i pedepsească așa cum se cuvine unora cărora nu le mai ajunge agoniseala fără sudoare Ce poveste plicticoasă! zise nepoțelul... Greu e să fii bunic! continuă bătrânul... Enachi-Saviuc-Pavăl Oana, clasa: a VII-a Școala Gimnazială „Spiru
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
numai cu moartea celei dintâi. Dacă În devotamentul lui Katharine exista și altceva decât altruism pur, o investiție emoțională asemănătoare cu ceea ce el descrisese În Bostonienii, el nu era dispus nici să comenteze, nici să critice. Mulțumea În fiecare zi proniei că sora sa avea pe cineva atât de credincios să o Îngrijească, eliberându-l pe el de ceea ce, altminteri, ar fi fost o responsabilitate strivitoare. Îndatorirea lui era, În principal, de a o Înveseli pe Alice cu vești din lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pierderea lui Don Manuel II le-a fost fatală. Dimpotrivă, majoritatea monarhiștilor - în deosebi "legitimiștii", care au ținut vie timp de o sută de ani, amintirea lui Don Miguel, desțăratul - socoteau săvârșirea lui - Don Manuel II ca un semn al proniei cerești; căci, pe de o parte, unea taberele monarhiste în jurul aceluiași pretendent, iar pe de alta parte restaura adevărata, legitima ramură dinastică... O bună parte dintre monarhiști s-au încadrat treptat regimului salazarian, fără să renunțe totuși la idealul lor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Stuparu, 1848. Anarhia democratică · Ionel Zeana, Vulturii Pindului - Roman istoric · Florica Elena Laurențiu, Vânătoarea de simboluri · SCARA, revista de oceanografie ortodoxă, Treapta a VIII-a · Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxă și ecumenismul · Teodorit, Episcop al Kirului, Zece cuvinte despre dumnezeiasca Pronie · Florica Elena Laurențiu, Poveștile Cocostârcului Alb · Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii · Sfântul Ioan Damaschin, Logica (Dialectica) DIFUZARE S.C. SUPERGRAPH S.R.L tel. 336.79.13 e-mail: sophia@fx.ro
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un timp potrivit, al lor, deoarece „e bine să se facă toate la timpul lor”, însă, cu voia lui Dumnezeu, căci „toate stau doar în mâna lui Dumnezeu”, numai de voia Lui „depind toate”, de purtarea Sa de grijă, de pronia Sa. „Iertarea” - împlinește o paralelă în scop pedagogic, între maturi și copii. Modelul iertării este deținut de copii, care după supărare „iartă totul, fără să știe ceva despre iertare.” „Inima curată” a iertării atrage iertarea de păcate: „Pentru a putea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
fost - am arătat -, iar viața este crudă întotdeauna și nu iartă niciodată; și doar mult prea arareori ea se îndură să-ți mai ofere o a doua șansă, însă, atunci când o face, să știi că poți s-o numești direct pronie cerească! Eu chiar nu știu dacă acest Silvestru este de compătimit ori nu, dar un lucru este limpede știut și să nu ne îndoim nicio clipă de el: aici, destinul nu a urmărit vindecarea păcătosului, ci condamnarea lui! ianuarie, 2013
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dialectica ierbii, sursă, de asemenea, a creației, fiindcă preocuparea pentru definirea fenomenului artistic e constantă în volum: Vinu’ vărsat din Cetăți înierbate / edifică Arta, Enzima și Mustul; / acum e-o literă ce stă mai aparte / expusă oricui să și învolte pronia și Gustul. Îmbinând elemente de prozodie tradițională și modernă, versurile lui Valentin Predescu sunt confesiuni ale unui eu dezabuzat de o realitate percepută aproape mereu ca ostilă, dar la care cel care se simte persona non grata, mai abitir decât
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
exces din povestirile vieții noastre. Unii dintre frați s-au îndepărtat și s au dezlegat de legământul de Frate de Cruce. Costinel Popvici a rămas același, calm și încrezător. S-a căsătorit apoi, construindu-și o familie model, în spiritul Proniei Divine, și nu s-a înstrăinat de lumea și linia legionară. În anul 1948 a fost din nou întemnițat în cadrul vechii condamnări de 10 ani Temniță Grea. L-am întâlnit și după anul 1964, când s-au făcut marile eliberări
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
aduci alinare... ― Cât de frumos vorbești tu, tati! Mă simt mai motivată și mai hotărâtă să fiu cea pe care ai definit-o tu... Cum să nu te asculte și să nu te urmeze studenții și colegii tăi? Acum - grație Proniei Cerești - și ai mei. ― Mă bucur tare că gândești așa, Despi. ― Altfel nu se poate, tati. Dar nu mă Întrebi de ce am venit la tine? ― Nu. Dar un șef de salon - ca tine - are mereu probleme profesionale și uneori Își
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]