1,071 matches
-
într-o poziție care c-comandă obiectul direct (O). Singurul Caz structural disponibil pentru O este acuzativul, iar A și S sunt legitimate prin acord în Spec,IP. Ergativitatea este derivată în două feluri: (a) în limbile nonconfiguraționale cu argumente pronominale, argumentele pot fi realizate de două ori în aceeași propoziție, prin clitic (obligatoriu) și nume sau pronume independent (opțional); limbile cu clitice de tip nominativ−acuzativ pot avea orice tipar cazual de marcare a numelor și a pronumelor; dacă acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbului, acel argument care guvernează acordul verbului. Noțiunea de subiect astfel definit este strict sintactică. Pentru limbile fără acord, subiectul ar fi definit ca fiind singurul termen nominal (dacă există unul) a cărui prezență pe lângă predicat este necesară. Existența indicilor pronominali este o urmă a prezenței necesare a subiectului. Această definiție arată că noțiunea de subiect nu e universală și că subiectul lipsește din multe limbi considerate ca având subiect. 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic Dixon propune ca subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
coup réussit ' Cineva reușește lovitura'/'Lovitura reușește' L'aspirine passe le mal de tête/Le mal de tête passe avec l'aspirine ' Aspirina vindecă durerea de cap'/'Durerea de cap se vindecă cu aspirină'; (3) modificarea relațiilor sintactice, apariția formei pronominale (include aici și structurile reciproce): Il accompagnera sa réponse d'un sourire/Sa réponse s'accompagnera d'un sourire ' El și-a însoțit răspunsul cu un zâmbet'/' Răspunsul său a fost însoțit de un zâmbet' On y vend les fruits
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 2−4) prezintă tipurile de interpretări ale elementului se (argument sintactic vs morfem care reduce o valență) și problema statutului de argument intern vs argument extern al lui se. A. Se argument (a) În analiza tranzitivă/pronominală, susținută în studii precum D'Alessandro (2001)143, Dobrovie-Sorin (1998), Fontana, More (1992)144, Rizzi (1986), cliticul se este inserat ca un argument intern sau leagă un nominal vid, aflat în poziția de argument intern. DP nonclitic este inserat ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argument intern. DP nonclitic este inserat ca argument extern al predicatului tranzitiv; v atribuie Acuzativul, iar T atribuie Nominativul: TP 3 DPi1 T' 3 SE j1+TNOM vP 3 t i1 v' 3 vACC VP 3 V DPi1 Analiza tranzitivă/pronominală (Alboiu, Barrie, Frigeni 2004: 3) (b) Analiza inacuzativă (Kayne 1988145, McGinnis 1999146, Pesetsky 1995, Sportiche 1998147): cliticul se este un argument extern al unui predicat ușor (engl. light), v, lipsit de proprietatea de a atribui Caz. Constituentul DP nonclitic este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
suprimat lexical, care se poate exprima printr-un GPrep. Reflexivele inerente acceptă grupuri prepoziționale (lexicalizate sau nu): Studenții se abțin (de la comentarii) Los alunos lembraram-se (do exame). Propunerea autorilor este că acest grup prepozițional este un argument intern, iar verbele pronominale/reflexive romanice sunt structuri antipasive (vezi Capitolul 1, 6.3.). Această idee este compatibilă cu interpretarea lui Baker (1988), care arată că antipasivul presupune un argument încorporat, care poate fi exprimat ca un grup oblic opțional. 6.2.2. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Filmul îl emoționează pe copil/Copilul se emoționează. Cornilescu (1998: 318) își propune să demonstreze că se pasiv este diferit de se mediu și că structurile cu se mediu sunt tranzitive, nu ergative. Autoarea arată că se este un clitic pronominal de acuzativ, cu trăsături φ subspecificate − persoana 3, nu există gen sau număr, Cazul acuzativ −, deci trebuie să primească, nu să verifice trăsătura de număr (în poziția Spec,I sau Spec,T). Se este coindexat cu un nominal care (lexicalizat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
propuse mai multe teste de delimitare a clasei inacuzativelor, dintre care voi prezenta numai două: cliticizarea partitivă, pentru italiană și franceză, și posibilitatea apariției subiectului postverbal "nud", pentru spaniolă. Aceste teste sunt aplicate și în alte limbi. 6.1. Cliticele pronominale partitive În italiană și în franceză pentru delimitarea inacuzativelor funcționează testul cliticelor pronominale partitive: it. ne, fr. en, clitice care sunt acceptate pentru tranzitive și inacuzative, nu însă și pentru inergative: it. Ne arrivano molti (inacuzativ) * Ne telefonano molti (inergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numai două: cliticizarea partitivă, pentru italiană și franceză, și posibilitatea apariției subiectului postverbal "nud", pentru spaniolă. Aceste teste sunt aplicate și în alte limbi. 6.1. Cliticele pronominale partitive În italiană și în franceză pentru delimitarea inacuzativelor funcționează testul cliticelor pronominale partitive: it. ne, fr. en, clitice care sunt acceptate pentru tranzitive și inacuzative, nu însă și pentru inergative: it. Ne arrivano molti (inacuzativ) * Ne telefonano molti (inergativ) fr. Il en est arrivé trois (inacuzativ) *Il en a téléphoné trois (inergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vidă aflată în poziția obiectului. Grimshaw (1987: 245) arată că ne corespunde unei părți a unui NP și poate fi cliticizat în cazul subiectului de suprafață al inacuzativelor, nu și al inergativelor. Haegeman (1994: 323) arată că ne este clitic pronominal care trebuie să se asocieze cu un centru; extracția prin ne e posibilă numai pentru nominalele postverbale și numai pentru nominalele complemente ale V. Mackenzie (2006: 40−66) contestă validitatea acestui test, arătând că cliticizarea partitivă nu distinge sistematic între
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în limba română: ● româna a pierdut, pentru cele mai multe verbe, cu excepția celor de mișcare direcționată, posibilitatea de selecție a auxiliarului, așa cum s-a întâmplat și în spaniolă și cum este pe cale să se întâmple în franceză; ● în română, nu există clitice pronominale partitive, deci nici posibilitatea de a verifica tipul de extracție pe care acestea îl permit; ● în română, nu există constrângeri stricte cu privire la apariția numelor nude în poziția de subiect sau de obiect direct, care, aici, depinde de mai mulți factori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
gradare (cel mai/foarte inteligent, cel mai bun/foarte bun prieten); poate apărea într-o structură imperativă (Fii inteligent!); (b) propoziții de identificare (Cet homme est Alfredo Funoll 'Acest om este Alfredo Funoll'), care au, în mod prototipic, un subiect pronominal deictic și un nume predicativ realizat printr-un nume propriu, printr-o expresie nominală definită sau printr-un grup nominal nedefinit și care constituie răspunsuri potrivite la întrebarea Cine este el/ea/acesta/aceasta?; (c) propoziții de specificare (Le meilleur
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au marcare Ø. A și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul oblic are aceeași flexiune cu a ergativului. Topică SOV. CAGA − Vezi ENGA. CARIB(AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfologic și ergativă la nivel sintactic. De obicei, A primește cazul ergativ, S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. În cazul în care nominalele sunt exprimate prin pronume personale de persoanele 1 sau 2, acestea primesc cazul nominativ/acuzativ. Paradigma pronominală de tip acuzativ se poate explica prin ierarhia sintactică în care pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții sintactici, S și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și cazul absolutiv, cu realizare Ø, marchează nominalele S și O. GAVIĂO Limbă din familia MONDÉ, vorbită în statul brazilian Rondônia. 350 de vorbitori. Prefixul auxiliarului conține informații despre S și A, iar prefixul verbal, despre S și O. Afixele pronominale sunt folosite numai când grupurile nominale nu sunt lexicalizate. GAZALI Limbă australiană din sud-estul Queenslandului. Marcare diferită pentru S, A, O (indiferent de tipul de constituent nominal). GE − Vezi ĴE. GEORGIANĂ Limbă sud-caucaziană din familia KARTVELIAN, vorbită în Georgia (limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ști'. La aorist și la perfect există o scindare a subiectului intranzitiv: marcarea ergativă funcționează numai pentru A și Sa, dacă sunt nume sau pronume de persoana 3, nu și dacă sunt pronume de persoanele 1 și 2. Morfologia acordului pronominal urmează tiparul nominativ la orice timp−aspect. Nu are decât prefixe pentru persoanele 1 și 2. La persoana 3 (grupuri nominale și pronume), acordul se face sufixal, printr-un morfem sincretic conținând informațiile de timp și de număr. Mărcile de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apărea la preterit) și pasivul dinamic/de proces. Topică SVO. GUAJAJARA Limbă indigenă din familia TUPI-GUARANI, vorbită în nord-estul Braziliei. 13 000 de vorbitori. Combinație specială de trăsături morfologice și sintactice. Două tipuri de acord nominal: acuzativ, în cazul cliticelor pronominale atașate la sfârșitul propoziției, și o combinație de acuzativ și de ergativ, în cazul prefixelor pronominale atașate verbului. Există o combinație unică de partiții ergative, determinate de mai mulți factori: (in)dependența față de verb, entitatea-subiect dotată sau nu cu voință
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbită în nord-estul Braziliei. 13 000 de vorbitori. Combinație specială de trăsături morfologice și sintactice. Două tipuri de acord nominal: acuzativ, în cazul cliticelor pronominale atașate la sfârșitul propoziției, și o combinație de acuzativ și de ergativ, în cazul prefixelor pronominale atașate verbului. Există o combinație unică de partiții ergative, determinate de mai mulți factori: (in)dependența față de verb, entitatea-subiect dotată sau nu cu voință, subiectul verbului intranzitiv independent (nu) este același cu cel al verbului subordonat, verbul (nu) este precedat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
genuri: feminin (nemarcat) și masculin. Toate pronumele, indiferent de genul natural al referentului, impun verbului acord la feminin. Toate numele cu referent uman au genul natural. În anumite zone ale gramaticii există și distincția singular− dual−plural. Predicatul include referința pronominală la argumentele principale și poate constitui o propoziție completă. Aproape toate numele au gen inerent. Acesta nu este transparent în forma numelor, ci numai prin acord cu alți constituenți ai grupului nominal sau cu sufixul verbal. Există o clasă închisă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de tip ergativ. Cinci clase morfologice. Încadrarea într-o anumită clasă determină apariția sufixelor "posesive" sau a celor "relaționale". Există un singur set de mărci de persoană, care apar cu nume, cu verbe și cu postpoziții, fiind derivate de la forme pronominale libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de persoană, care apar cu nume, cu verbe și cu postpoziții, fiind derivate de la forme pronominale libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive sunt diferite de cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive. Topică VOS, centrul ocupând poziția inițială. MABUIAG Numele uneia dintre insulele în care este vorbită limba KALAW
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive sunt diferite de cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive. Topică VOS, centrul ocupând poziția inițială. MABUIAG Numele uneia dintre insulele în care este vorbită limba KALAW LAGAW YA. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive sunt diferite de cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive. Topică VOS, centrul ocupând poziția inițială. MABUIAG Numele uneia dintre insulele în care este vorbită limba KALAW LAGAW YA. Prin extindere, nume
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi "interogat". Pentru "interogarea" argumentului A, este nevoie de operația prealabilă de antipasivizare. MBYA-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. MẼBÊNGÔKRE Autodenumirea limbii unui popor din nordul Braziliei. 4 000 de vorbitori. Sistem scindat de mărci cazuale, dependent de flexiunea verbală și pronominală și de caracterul finit/nonfinit al verbului predicat. Flexiunea acuzativă se folosește numai pentru anumite verbe tranzitive și este identică cu cea absolutivă, cu excepția persoanei 3. Conform altei analize, este o limbă cu partiție ergativă determinată de aspect, ergativitatea manifestându
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]