9,981 matches
-
în anulare se poate analiza o eventuală greșită aplicare a legii de către completul de apel care, deși legal constituit raportat la calea de atac cu care era sesizat, nu a fost legal constituit din punctul de vedere al soluției pronunțate. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că, din perspectiva art. 3 alin (3) din Codul de procedură penală, fiecare judecător de la o instanță poate exercita funcții diferite, dar nu în aceeași cauză, cu excepțiile expres stabilite
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
drept garantat, dar nu este un drept absolut. În ceea ce privește condiția unui număr minim de membri pentru constituirea unui sindicat amintește că, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 62 din 22 ianuarie 2019, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, constatând constituționalitatea acestei reglementări. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, Tribunalul Olt - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
impune obligația tuturor subiecților de drept ca actele emise ulterior acesteia să se raporteze la realitatea de drept stabilită prin hotărârea judecătorească. Altminteri, ori de câte ori s-ar emite un nou act ce nu ține cont de hotărârea judecătorească pronunțată, aceasta din urmă ar fi susceptibilă să fie revizuită. Prin urmare, ar fi contrar, pe de o parte, autorității de lucru judecat ce caracterizează hotărârea judecătorească și, pe de altă parte, rațiunii căilor extraordinare de atac ca un înscris generat
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
și obiectiv, care să justifice suprimarea căii extraordinare de atac a recursului. Așadar, nu poate să primeze celeritatea soluționării cauzelor în fața accesului la justiție, întrucât aceasta ar însemna să se accepte, chiar și în abstract, ideea că o soluție pronunțată într-un termen scurt și potrivit unei proceduri simplificate ar fi de preferat în fața unei soluții pronunțate de un tribunal imparțial. ... 14. Prin urmare, soluționarea cererilor de recuzare formulate împotriva judecătorilor care pronunță hotărâri definitive, prin încheieri definitive, nu
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
lor, neputând exista cauze mai importante și mai puțin importante în funcție de acest criteriu. ... 33. Procedura analizată este cea structurată în funcție de valoarea cererii, și nu accesul în sine la calea de atac a recursului. Faptul că hotărârea pronunțată nu poate face obiectul recursului nu rezultă în mod direct din fixarea unei condiții valorice în acest sens, ci din faptul că însăși judecarea acestor cereri privește valori într-un anumit cuantum și se realizează într-o manieră simplificată. Nu
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
de Casație și Justiție. Noul Cod de procedură penală a revenit la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, astfel că în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea pronunțată corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având și un rol
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 45 din 4 februarie 2020. ... 19. Guvernul, în Dosarul Curții nr. 525D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale deja pronunțată, de exemplu, Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019. ... 20. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere
DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255867]
-
credite. ... 18. Or, Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, precitată, a avut în vedere doar ipoteza în care Ministerul Afacerilor Interne a fost chemat ca ordonator principal de credite, și nu ca angajator, instanța supremă nedezvoltând în considerentele deciziei pronunțate și această ipoteză, întrucât aceasta nu a constituit obiectul supus analizei sale. Prin urmare, Curtea a constatat că, în realitate, aspectele invocate de autorii excepției privesc probleme de aplicare a legii, care excedează controlului exercitat de instanța de contencios constituțional
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
activ, să împiedice, de exemplu, ca unii operatori economici să împiedice prin mijloace arbitrare ca alți actori economici să poată activa în anumite sectoare economice. Dar prevederile criticate au fost adoptate de către stat în implementarea unei politici cu un pronunțat caracter social și nu reprezintă o intervenție de natură economică și care, astfel, să pericliteze valorile ocrotite de art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție. ... 40. În continuare, în motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...] “ . ... 17. Curtea constată că, indiferent de soluția pronunțată - sub aspectul criticilor formulate referitor la lipsa unei căi ordinare de atac -, decizia sa nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 341 alin. (8) din
DECIZIA nr. 361 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258630]
-
lege criticate, din moment ce prevederile art. 341 alin. (6) și (7) din Codul de procedură penală reglementează soluțiile ce pot fi date de judecătorul de cameră preliminară plângerii împotriva ordonanțelor procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată. Astfel, indiferent de soluția pronunțată, judecătorul de cameră preliminară apreciază și cu privire la probele administrate în dosarul de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluția organului de cercetare penală. Admițând plângerea și desființând soluția atacată, instanța
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
de Casație și Justiție. Noul Cod de procedură penală a revenit la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, astfel că în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea pronunțată corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având și un rol
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
de natura aparte a îndatoririi cetățenilor de a achita contribuțiile financiare care, într-adevăr, poate fi apreciată ca exorbitantă. Într-adevăr, capitolul III referitor la îndatoririle fundamentale din titlul II al Constituției nu conține decât 3 astfel de îndatoriri cu un caracter pronunțat juridic, respectiv cea privind apărarea țării, cea privind achitarea contribuțiilor financiare și exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale și încă o astfel de îndatorire, cea referitoare la fidelitatea față de țară, cu un caracter juridic (mai) atenuat. Tocmai de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
compatibilitatea cu principiul constituțional al neretroactivității legii a dispozițiilor de lege care reglementează aplicarea în timp a prevederilor modificatoare ale regimului juridic al unor mandate, situație în care, exclusiv din perspectiva analizării art. 15 alin. (2) din Constituție, pentru soluția pronunțată, nu a fost determinantă consacrarea constituțională a instituțiilor respective, Curtea analizând, indiferent de tipul de mandat în discuție - constituțional sau legal -, dacă a fost respectat principiul neretroactivității legii. Cu referire expresă la aplicarea principiului neretroactivității în privința mandatelor legale, prin
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
multe faze procesuale și pe fondul anumitor interpretări și al unor soluții parțial diferite pronunțate de către instanțele judecătorești în ordinea căilor de atac pe rolul cărora s-a aflat și care s-au sprijinit pe anumite considerente în soluțiile pronunțate. În opinia instanței judecătorești care a invocat excepția de neconstituționalitate, din oficiu, aceste considerente au constituit un motiv de sesizare a Curții Constituționale. ... 16. Față de această împrejurare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum este formulată, în primul
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
fie defavorizată în raport cu cealaltă. La rândul său, art. 6 paragraful 1 din Convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că textul criticat reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
23. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a reținut că procedura reglementată la art. 335 alin. (4^1) din Codul de procedură penală asigură garanțiile specifice accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil, chiar și în ipoteza excluderii încheierii pronunțate, conform dispoziției procesual penale anterior menționate, din categoria hotărârilor împotriva cărora poate fi formulată calea de atac a contestației în anulare, conform art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. ... 24. Mai mult, ca urmare a redeschiderii urmăririi penale
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
la stabilirea unor relații de serviciu în sensul anterior descris. ... ... VI. Examenul jurisprudenței în materie VI.1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță, soluțiile pronunțate fiind în sensul că administratorul sau gestionarul de fapt poate fi subiect activ al infracțiunii de delapidare. ... VI.2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție VI.2.1. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată ca
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
pe rolul mai multor instanțe judecătorești, instanța de trimitere a apreciat că asupra chestiunii de drept nu au fost date dezlegări relevante pe cale jurisprudențială care să prezinte caracterul unei practici judiciare bine conturate și constante. ... 38. Deoarece majoritatea soluțiilor pronunțate nu fac referire la necesitatea respectării plafonului maximal al stabilirii indemnizației de încadrare reglementat pentru anul 2022, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru a preîntâmpina ivirea unei jurisprudențe neunitare la nivelul curților de
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
lipsită de relevanță din perspectiva analizei de față, soluțiile pronunțate astfel fiind influențate de conturarea cadrului procesual în fiecare cauză, ca urmare a pretențiilor și apărărilor concrete ale părților, fără ca în faza de executare eficacitatea hotărârilor, indiferent de soluția pronunțată, să fie diferită. În acest sens s-au transmis, spre exemplu, Decizia civilă nr. 3.541 din 16 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Decizia civilă nr. 1.145 din 9 decembrie
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
în jurul Capitalei. Orașele mai mari din România se confruntă cu lipsa locuințelor și prețuri în creștere și provocări privind accesul la locuințe pentru anumite grupuri sociale. În schimb, orașele mijlocii înregistrează locuințe neocupate tot mai numeroase din cauza migrației pronunțate și declinului demografic. În timp ce creșterea economică a fost concentrată într-o serie de zone urbane, noua ofertă de locuințe a fost mai mare în părțile de vest ale țării și mai mică în părțile de sud și de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
are un fond de locuințe învechit, a cărui degradare este accentuată de întreținerea deficitară și de riscurile naturale. România este o țară expusă riscurilor multiple, care se confruntă totodată cu presiunile determinate de schimbările climatice. În același timp, declinul demografic pronunțat afectează dinamica piețelor imobiliare, atât în zonele urbane în declin, 41 „Sectorul locuințelor în România, Către o Strategie Națională în materie de Locuire”, Banca Mondială, 2015. 42 Potrivit Legii Funciare nr. 18/1991. 43 Ibid 44 „Sectorul locuințelor în România, Către
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
mari din România se confruntă cu provocări privind accesul la locuințe pentru anumite grupuri sociale, determinate de lipsa locuințelor și de prețurile în creștere. În schimb, în orașele mici și mijlocii există locuințe neocupate tot mai numeroase din cauza migrației pronunțate și a declinului demografic. În contextul provocărilor demografice și sociale actuale, localitățile urbane, în special cele mici foste mono- industriale dețin un stoc semnificativ de locuințe vacant, depreciat din punct de vedere al prețului de piață. Astfel, spre deosebire de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
instanța de tutelă, contravine dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, prin faptul că nu există un control judecătoresc asupra deciziei organului administrativ. În consecință, constatând neconstituționalitatea art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, sub aspectul efectelor deciziei pronunțate, Curtea a stabilit că, până la organizarea prin legea privind organizarea judiciară a instanței de tutelă, atribuțiile speciale ale acesteia referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
odată rezolvată de către procuror, în condițiile art. 327 din Codul de procedură penală, va putea fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, ocazie cu care partea interesată va putea critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția pronunțată. ... 16. Astfel, atunci când procurorul va emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, cauza va ajunge în faza camerei preliminare, fază în care, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va verifica legalitatea administrării
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]