792 matches
-
sugruma din fașă orice urmă de împotrivire din partea cuiva. O altă măsură a fost aceea a neparticipării pe liste proprii, în acest sens înființând o altă făcătură numită FDP (frontul democrației populare). Cum au lucrat cu sârg evreii vasluieni la propășirea „dictaturii proletariatului” din România, am aflat dintr-un „Raport de activitate a CDE Vaslui pe luna Martie 1948”, ce, din fericire, s-a păstrat în arhive, la fel ca multe alte documente profund compromițătoare scrise chiar de către subiecții studiului nostru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sensibil de cea apărută în alte periodice de orientare tradițională („Familia”, „Gând românesc” ș.a.), în timp ce doctrina posedă accente individualizante puternice, caracterele g. se cer stabilite îndeosebi în temeiul ideologiei publicației prin care s-a propagat. Asemenea altor reviste de directivă („Propășirea”, „Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „Viața românească”), „Gândirea” s-a străduit să exercite un rol orientativ nu doar în literatură, ci în toate sferele culturii, să îndrume întreaga spiritualitate românească, să influențeze chiar și politica de stat. În eseuri și articole ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
înmatriculat la Liceul „Gh. Lazăr”. În decembrie, ca elev, vorbește alături de episcopul Miron Cristea, I. G. Duca - ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice - în Piața Universității, în fața delegației Marii Adunării de la Alba Iulia. Începe să se afirme în societățile culturale școlare (Propășirea, Înfrățirea Românească) cu lucrări și conferințe despre filosofia existenței, cunoaștere și recunoaștere, mecanismul psihologic al recunoașterii, conștiința națională la români. Nu ignora nici creația literară: compune acum poemul Spânzurătoarea. Își prepară studiile tot în particular, în 1920 promovând clasele a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Țara Românescă și “Albina românească” în Moldova.Apariția lor a produs, apreciază, cu adevăr, M. Kogălniceanu, o adevărată revoluție între români.Ele le-au deschis o lume nouă, punându-i în contact cu celelalte popoare mai civilizate,arătându-le faptele, propășirile și, mai ales, drepturile.Starea de mijloc este starea burgheziei. Creându-și mijloace de emancipare , burghezia românească, în lupta tot mai hotărâtă pentru libertate națională și eliberare social în care se angajează, consideră publicațiile periodice apărute drept “instrumente de difuzare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de V. Alecsandri, precum și studii dedicate poeziei, muzicii și dansului popular, etnografiei etc. Completând, din punct de vedere cultural și literar, acțiunea politică a "Gazetei de Transilvania", "Foaie pentru minte, inimă și literatură" a militat, concomitent cu "Dacia literară" sau "Propășirea", pentru crearea unei literaturi originale, inspirată din tradițiile populare și istorice ale românilor. Totodată, revista a susținut consecvent ideea luminării prin cultură, a trezit interesul pentru lectură și pentru creația literară, a făcut cunoscută beletristica autohtonă și poezia populară. FOAIE
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
naționale. Deși rubrica de Critică a revistei nu apucase a viza direct chestiuni literare, deși Kogălniceanu n-a scris promisul articol despre critică, totuși pe baza celor spuse în Introducție, în articolele ulterioare din revistele continuatoare ale spiritului "Daciei literare" ("Propășirea", "România literară", "Steaua Dunării") și în cele tangențiale la literatura din această revistă, putem deduce programul lui Kogălniceanu în respectivul domeniu. O oarecare culoare și relief în plus capătă acesta și atunci când avem în vedere "Telegraful Daciei" (unde se fixează
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
aborda opera de artă din punctul de vedere al raportului organic dintre conținut și formă.În Moldova desțelenind pământul în multe domenii ale culturii naționale, Asachi nu-și rezervase timp pentru analiza biruințelor și eșecurilor literaturii, deși înțelege devreme că propășirea acesteia are nevoie de o critică luminoasă și nepărtinită atât de folositoare pentru dezvoltarea literaturii naționale pe o cale clasică.În Transilvania, G. Barițiu îl secondează pe Eliade Rădulescu în împrejurări și mai puțin înlesnitoare, în activitatea de îndrumător, de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
literaturii, o rubrică nouă, intitulată “Critica”, Kogălniceanu consemnează “Mărimea foaiei noastre nu iartă să vorbim îndestul de toate cărțile ce ies azi în România”. O asemenea perspectivă o descoperim în judecățile critice din cuprinsul revistei “Dacia literară”. Adăugate celor din “Propășirea” și” România literară”, ele înlesnesc, prin acumulare, saltul pe care abia deceniul al șaptelea îl va înscrie în istoria ideii românești de teorie și critică literară.Preferința pentru poezie, pentru compunerea ei, și pentru teoria și critica acesteia este mai
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în raport cu obiectivele pe care și le înscrie în programul inițial.” Dacia literară” și-a fixat misiunea primordială în susținerea unei concepții unitare despre literatură, prin gruparea în jurul ei a unor forțe scriitoricești, legate prin afinități spirituale, hotărâte să lucreze pentru propășirea țării și înălțarea scrisului românesc.Publicând „compunerile originale ale conlucrătorilor”, într-o rubrică întinsă, consacrată literaturii, o adevărată demonstrație de fidelitate față de programul afișat, revista litarară din 1840 nu s-a rupt de celelalte probleme de interes național și social
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dispară odată cu periodicul care i-a dat viață și vigoare.Ideile care au susținut platforma ideologică a revistei s-au perpetuat în programele nenumăratelor publicații care se ivesc după 1840, până către 1860, atât în Moldova, cât și peste hotare. „Propășirea”(1844),” Magazin istoric pentru Dacia”(1845),” România viitoare” (Paris 1855), „Zimbrul” (1850), „Junimea română” (1851), „România literară” (1855), „Steaua Dunării” (1855), „Buciumul” (1857), „Revista Carpaților„ (1860) etc. Adună în jurul lor scriitori din toate provinciile românești, hotărâți să realizeze o literatură
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
publicație, care să-i continue programul, stăruie în cugetele mpldovenilor și ale muntenilor, deopotrivă. Astfel, în 1842 apare sub îndrumarea lui I. Ghica revista „Album literar”, mai târziu purtând titlul de „Album științific și literar”. La 20 ianuarie 1844, apare „Propășirea” , fiind publicația care va duce mai departe, temerar, mesajul „Daciei literare”.Ceva mai târziu, la 1 iunie 1865, apare la Budapesta ca „foaie enciclopedică și beletristică cu ilustrațiuni”, revista „Familia”. Redactorii „Familiei”, deși nu au publicat un articol-program, au încercat
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
evenimente, au acționat pentru ” înaintirea” națiunii și culturii române, aflate în plin proces de afirmare.Pe terenul pregătit de acești „campioni ai civilizației „ și cu concursul altor mulți factori, s-a ivit „Dacia literară” , revistă literară care a militat pentru propășirea literaturii românești, pentru că, prin literatură se întărește naționalitatea unui popor. Fundamentând programatic năzuințele spiritualității românești, „Dacia literară” a așezat cultura și aspirațiile ei pe temeliile solide ale naționalității și democrației, urmărind să integreze poporul român în geografia spirituală a Europei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de piatră, în interiorul turnului. Lizzie m-a urmat și dintr-o dată ne-am găsit împreună în lumina verzuie, cu ochiul rotund, albicios, al cerului deasupra capetelor noastre, și iarba răcoroasă încercuindu-ne gleznele. Atmosfera umedă din interiorul acestuia a prilejuit propășirea unei vegetații diferite, o iarbă mai înaltă și mai luxuriantă, presărată cu păpădii și cu scaieți albi, gata să dea în floare. Lizzie purta o rochie de pânză subțire albă, dreaptă ca o cămașă de noapte, își ținea poșeta strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se va întâmpla..!”, fură risipite de glasul tremurat al Părintelui Director, care continuă... „... Luminează, Doamne, calea omenirii și fă ca învățăturile Tale să fie ascultate și de cei care au uitat că numai iubirea de oameni e calea firească a propășirii...” Tăcu o clipă, își șterse ochii din dosul ochelarilor rotunzi ca două rotițe, și reluă... glasul îi deveni mai grav și mai coborât. „... Dragi elevi!.. începând de astăzi, cursurile școlii se întrerup până după refugiu.. Trebuie să ne părăsim școala
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cei care s-au jertfit pentru apărarea acestui pământ, lăsându-și oasele neidentificate până în Siberia și până în inima Europei, dar găsindu-le și numele încrustat pe placa de marmură a monumentului din mijlocul satului. Personal, nu am nici un merit în propășirea satului, dar, cine va avea răbdare să citească și capitolele următoare, se va convinge că destinul m-a condus în viață și nu preferințele mele. Aș fi fost un bun agricultor căci, fiind cel mai mare băiat în familie, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la necesitățile practice, a început mai vizibil încă din etapa anterioară prin tonul dat de o serie de membri ai acelei generații care continuă să activeze și în actuala etapă, alături de purtătorii de cuvânt ai geografiei sistemic-ecologiste pusă în serviciul propășirii sociale, în frunte cu Const.Rusu, (regretatul) Gh.Lupașcu, Ion Ioniță, Eugen Rusu, Gh.Romanescu, Octavian Groza, I.Muntele, C.Iațu și mulți alții, generație căreia îi revine sarcina de a cârmui geografia ieșeană în dificila, dar onoranta epocă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o instanță exterioară să-l asiste legitim, dacă nu poate ajunge la ea singur; pe de altă parte, ca fiecare individ să poată acționa legitim în vederea binelui tuturor și să nu poată utiliza exclusiv energia sa în serviciul propriei sale propășiri". Societatea civilă și statul nu luptă una împotriva altuia. Fiecare însă încearcă să acapareze competența, în domeniile care le sunt comune. Limitele ingerinței nu sunt niciodată aceleași, această incertitudine fiind tocmai garanția libertății. Principiul subsidiarității stabilește că "instanța publică vine
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
acuzații, printre care și Borcea, care a primit 25 de ani de muncă silnică. Inițial, inculpații au fost condamnați pe baza dispozițiilor Decretului nr. 199/1950 pentru sancționarea unor infracțiuni care primejduiesc securitatea statului, dotarea forțelor armate ale RPR și propășirea economiei naționale. Ulterior, În 1956, câtorva dintre ei li s-a schimbat Încadrarea, faptele lor fiind Încadrate la „crimă de omor”, menținându-se durata pedepselor date inițial. Pe baza memoriilor Înaintate de cei În cauză, În 1957, Alexandru Drăghici, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
acest prototip la Paris, chiar la insistențele acestora. Este interesant de remarcat că foarte multe scrisori adresate Anei Pauker solicită repatrierea unor români aflați În străinătate, care Își oferă serviciile, dorind În mod real să-și aducă o contribuție la propășirea regimului și crezând sincer În beneficiile pe care acesta le va aduce „clasei muncitoare” și țării, În general. Revenind la cazul lui Vuia, Calafeteanu a cercetat În arhive istoria raporturilor sale cu regimul de la București În ultimii ani ai vieții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
În ochii noștri, Aristotel, cu al său „planta stă pe loc, iar animalul se mișcă“, animalul numit „anemonă de mare“ fiind considerat plantă... Implicit Îmi exprim părerea că omul e doar o unealtă a Naturii, creată chiar de ea, pentru propășirea propriei sale evoluții, chiar dacă asta ne poate părea, uneori, involuție sau degradare. Dar putem oare ghici cum are să fie fața viitoare a Naturii? Și mă refer la evoluția globală, care include nu numai bioticul, dar și abioticul. Un singur argument
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe lumânări, a parizienilor... Sau ca să vi se atrofieze picioarele, umblând cu fotoliu cu tot, În fel de fel de vehicule, ca și brațele, punând la muncă mașini; compensând cu creșterea burții... Măcar de-ați folosi răgazul căpătat astfel Întru propășirea esenței speciei voastre, anume producția și, desigur, schimbul și consumul de cultură. Dar nu faceți altceva decât să consumați altă energie, de astă dată prin televizor, cel mai adesea Întru Îndobitocire... Vă critic, dar știu eu ce știu... Ca, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în vedere unificarea diferitelor naționalități" ce conviețuiau în provincie 927. Totodată, Ștefan Sturdza aprecia că "mari sunt avantagiele care se pot obține prin o bună organizare, dar cu atât mai mari și mai folositoare pentru întreaga România, prin desvălirea și propășirea ce vom ști să sădim la gurele Dunărei, acestu debușeu atât de prețios țărei noastre"928. Într-un raport datat 20 iulie 1880 și adresat ministrului de Interne de la acea dată929, referindu-se la necesitatea dezvoltării comerțului la Sulina, Ștefan
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
referiri la textul dării de seamă prezentată, în ianuarie 1881, Consiliului Județean Constanța de către Remus Opreanu, prefectul județului 1343. În cuprinsul articolului jurnaliștii menționau că "am rămas uimiți de solicitudinea constantă și preveditore a prefectului de Constanța pentru binele și propășirea norodului pus sub administrația sa"1344. În opinia redacției publicației menționate "toate interesele generale a județului sunt discutate; apoi toate interesele plășilor în parte și a fie-căreia comune"1345. Se aprecia, de asemenea, faptul că în documentul prezentat de către prefectul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fie-căreia comune"1345. Se aprecia, de asemenea, faptul că în documentul prezentat de către prefectul județului "poți trece în revistă cele mai mici neajunsuri, cele mai mici detalii a întinsei și complicatei țesături care compune mașina publică destinată a aduce propășirea unui popor"1346. La 29 martie 1881 săptămânalul Farul Constanței publica un articol referitor la situația satului Docuzaci, situat "pe linia frontierii" cu principatul autonom bulgar 1347. În cuprinsul articolului se preciza faptul că satul Docuzaci "nu făcea parte, sub
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în școlile din aceste localități se pot număra pe degete"1718. În opinia autorilor articolului menționat, "o școală secundară românească în Constanța, de orice fel ar fi ea deocamdată; comercială, de meserii ori reală e o trebuință mult simțită pentru propășirea culturei naționale"1719. În numărul din data de 27 septembrie 1892, săptămânalul Constanța avea să publice un articol referitor la catedrala ortodoxă din Constanța, edificiu aflat la acea dată în construcție. Încă din primele rânduri ale acestuia se remarca faptul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]