382 matches
-
la nivelul vârfului veziculelor seminale); de aceea veziculele seminale reprezintă intraoperator reperul pentru identificarea plexurilor (1, 58). De asemenea nervii cavernoși pot fi identificați posterolateral de prostată și anterolateral de rect prin asocierea lor constantă cu arterele și venele capsulare prostatice, cu care formează un mănunchi vasculo-nervos (58). Fascia parietală endopelvină acoperă pereții și planșeul pelvin și se continuă pe viscerele pelvine, ca fascii viscerale. La nivelul rectului formează teaca proprie a rectului sau fascia perirectală. Această fascie a fost menționată
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
iar o treime cu dezvoltare mai agresivă și mai rapidă. Mulți factori, printre care cele genetice și de nutriție sunt implicate în dezvoltarea cancerului de prostată. Prezența cancerului de prostată poate fi indicată de simptome, examinare fizică, de antigenul specific prostatic (PSA), sau de biopsie. Testul PSA îmbunătățește detectarea cancerului de prostată, dar nu reduce mortalitatea. Cancerul de prostată în faza precoce de obicei nu provoacă simptome. Uneori, cu toate acestea, cancerul de prostată are simptome similare cu cele ale altor
Cancer de prostată () [Corola-website/Science/326299_a_327628]
-
de amorțeala la nivelul pelvisului; - durere în regiunea lombară și toracală; - pierderea în greutate și a poftei de mâncare; - oboseală continuă și aparent, fără motiv; - greață și vărsături. Cancerul de prostată este asociată cu disfuncții urinare deoarece prostata înconjoară uretra prostatică. Prin urmare, modificările în interiorul glandei afectează în mod direct funcția urinară. Deoarece" ductul deferent" transportă lichidul seminal în uretră și secrețiile glandei prostice de asemenea fiind incluse în conținutul lichidului seminal, cancerul de prostată poate provoca, de asemenea, probleme la
Cancer de prostată () [Corola-website/Science/326299_a_327628]
-
mai mare de seleniu în sânge a fost asociat cu un risc mai mic de cancer de prostată, cu toate acestea, suplimentarea nu a demonstrat beneficii. Folosirea steroizilor în exces. După stabilirea diagnosticului de cancer al prostatei (prin puncție biopsie prostatică sau rezecție endoscopică) se stadializează boala în funcție de anumiți parametri (cum ar fi dimensiunea tumorală, starea ganglionilor limfatici regionali, eventualele metastaze la distanță). Alegerea metodei de tratament aparține medicului urolog, în colaborare cu medicul oncolog și cu radioterapeutul. De obicei, în
Cancer de prostată () [Corola-website/Science/326299_a_327628]
-
tratamentul cancerului de prostată constă în a combina radioterapia cu intervenția chirurgicală. Fiind o metodă de tratament mai puțin invazivă, radioterapia este indicată la pacienții cu speranța de viață sub zece ani și care au contraindicații pentru chirurgie. Pentru cancerul prostatic în stadiu mediu și avansat, tratamentul presupune o combinție între cele trei tratamente: radioterapie, intervenție chirurgicală și “managementul de așteptare” (supravegherea permanentă a bolnavului). Există și un al patrulea tratament: terapia hormonală, mai ales pentru bărbații în varstă sau cu
Cancer de prostată () [Corola-website/Science/326299_a_327628]
-
în zona iradiată. • Diaree, crampe abdominale. • Pierderea apetitului. • Iritație rectală (scaune frecvente, rar cu sânge) sau a vezicii urinare (urinare frecventă sau dureroasă, urinare cu sânge). • Incontinență urinară - rar. • Impotența - este un efect secundar posibil în urma oricărui tratament în cancerul prostatic, nu numai în urma radioterapiei; din fericire, la mulți pacienți care sunt tratați prin radioterapie nu apar modificări ale potenței sau ele sunt minime;
Cancer de prostată () [Corola-website/Science/326299_a_327628]
-
nebacteriene este de obicei individual și în funcție de simptome se administrează ceaiuri, antibiotice și/sau diverse metode de relaxare musculară și psihică. Există de asemenea opinia că această formă de prostatită are drept cauză bacterii care însă sunt închise în glandele prostatice(acini)și astfel inaccesibile pentru antibiotice. De aceea, în unele cazuri, ceaiurile care conțin arbutină, cum ar fi de frunze de merișor, strugurii ursului, au un efect pozitiv. Arbutina este transformată de către bacteriile din vezica urinară în Hidrochinonă, care este
Prostatită () [Corola-website/Science/329266_a_330595]