1,011 matches
-
Podu Turcului, Bârlad și București (1906-1916) și urmează Conservatorul de Artă Dramatică din Iași (1918-1921), avându-l profesor pe State Dragomir. Stagiară a Naționalului ieșean din 1918, va deveni societară a Teatrului Național din București (1926-1949). E prima interpretă a protagonistei din piesa Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu (1927) și se afirmă cu roluri ca Amalia (Hoții de Schiller), Hilda (Constructorul Solness de Henrik Ibsen), Anca (Năpasta de I. L. Caragiale), Tofana (Patima roșie de Mihail Sorbul) sau Alta (Act venețian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
un punct de plecare pentru televiziunea britanică mai devreme decât era așteptat, șocând pe mulți dintre telespectatorii obișnuiți cu seriale mai temperate. O altă creație importantă a lui Jane Austen, dramă romantică Mândrie și prejudecată, din 1995, o are ca protagonistă pe Elizabeth Bennett, una dintre cele cinci surori care trăiesc într-o zonă rurală britanică în anii 1800 un timp și spațiu dedicate convingerilor că mariajul este obiectivul logic în viață al unei femei. Românul se bazează pe stilul de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
abuelita, el de la inocencia que formă contraste con el infanticidio que ha cometido la pareja. En el Cementerio de automóviles es el proprio Emanu el que relata șu nacimiento [...]. Poniendo aparte el antropomorfismo, lo que llama atención es que el protagonista hable en primera persona, lo cual nos permite claramente identificar a Emanu. El tono infantil viene a ser el mismo que en Oración, ya que este nuevo Cristo hace el bien y mal con la misma inocencia." (Luce Moreau-Arrabal, Los
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
simplă florăreasă se poate ivi o vorbitoare și o lady de cea mai înaltă calitate. Și asta datorită reprezentărilor din exterior care o stimulează și o ridică din punct de vedere comportamental și cultural, dar și datorită progreselor evidente ale protagonistei, generate tocmai de aceste așteptări. În fond, se acreditează ideea că felul cum este tratat un subiect este foarte important pentru evoluția sa. Simpla credință că o persoană este capabilă de lucruri mărețe are darul de a instaura la acea
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
este Gone With The Wind (1939). Filmul, premiat cu opt Oscar-uri, urmărește povestea vieții unei femei în timpul uneia din cele mai tumultoase perioade din istoria Americii: Războiul Civil și Reconstruirea. Frumusețea filmului stă în determinarea de a răzbi a protagonistei, care este târâtă de circumstanțe de la o extremă la alta: de la zilele lipsite de griji pe plantația tatălui său la străzile știrbite de bătălie; de la cel mai înalt lux la sărăcie și foamete; de la inocență și superficialitate la imaginea matură
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
15 mai 1915 - e un prezent posterior, unde personajele descind dintr-un „mai târziu” care a reușit să o ia înaintea lui „este”: „Și mai târziu, când mai târziu?, a da! atunci când se va fi terminat acest război...”, „își amintește” protagonista, Lucia Zărnescu, „ce va fi cândva”. Într-un articol programatic publicat în 1988, în revista „Amfiteatru”, A. pledează pentru o gramatică a imaginației sui-generis: „Adevăratul mister al facerii textului - explică el - este refacerea existenței înseși, cu ajutorul unei gramatici eliberate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
americane - printre care și ea însăși - ce aveau o carieră în domeniul artistic. Cartea sa nu poate fi considerată doar o simplă „cercetare”, iar scopul nu a fost acela de a formula niște concluzii sistematice pe marginea vieții fiecăreia dintre protagoniste. Cartea este, în schimb, o fascinantă operă literară care combină povestiri, discuții și impresiile autoarei ce încearcă să găsească similitudini și diferențe între viețile femeilor pe care le-a intervievat. Subiectele centrale ale povestirilor sunt feminitatea, angajarea într-o relație
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nici nu răspunse cu numele de familie, cum făcea de obicei; spuse numai "Da?", iar aceasta sună ca și cum ar fi așteptat. (Ralf Rothmann, Rehe am Meer [Căprioare la mare], "Willst du Nudeln?" ["Vrei paste?"]; 2008: 128) Sîntem confruntați cu perspectiva protagonistei numele personajului care săvîrșește acțiunea va fi abia mai tîrziu dezvăluit ca fiind Andrea. Nu se spune despre ce fel de coordonate spațiale este vorba (vezi articolele hotărîte fără relaționare în limba germană ans Fenster [în fereastră], an den Scheiben
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai reduse au fost întotdeauna nevoite să se apere de tendința către scrisul auctorial eseistic. Această tendință este deja evidentă în romanul Moll Flanders, a cărui retrospecție moralistă este mai frecvent reprezentată prin vocea lui Defoe decît prin aceea a protagonistei penitente 29. Iar această tendință mai poate fi găsită și în romanele de mai tîrziu. Astfel, la un autor precum George Orwell, un personaj care inițial este diferit de autor se transformă brusc într-un purtător de cuvînt nedeghizat al
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de implicare în timpul istoric. Proza anterioară instaurării regimului republican, îndeosebi romanele, se înscriu în perimetrul naturalismului prin interesul pentru ceea ce este ieșit din normalitate, pentru „cazuri” înfățișând vieți sfărâmate sau măcar traumatizate, suflete „desfigurate”. O caracterizare, gândită de Ada Udrescu, protagonista romanului Desfigurații (1935), se aplică tuturor personajelor reprezentative ale romancierei: „Unde sunt sufletele noastre drepte de odinioară? Suntem desfigurați, desfigurați pentru tot restul vieții.” Fascinată în copilărie de Ludovic al Bavariei, descoperit într-un album, Ada Udrescu iubește în adolescență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
ciobani din Măgura Tarcăului. Acești locuitori de sub brad, care stau în fața soarelui cu o inimă ca din el ruptă, sunt caracterizați printr o inteligență nativă, prin tărie de caracter, forță morală, dârzenie și mândrie. Toate aceste însușiri sunt atribuite și protagonistei. Caracterul arhetipal al eroinei este subliniat prin portretul fizic esențializat - construit din perspectiva naratorului - și prin portretul moral care se alcătuiește prin însumarea mai multor ipostaze. Ca personaj reprezentativ pentru femeia de la munte, Vitoria este definită prin hărnicia și priceperea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1918, bolșevismul provoacă apariția mai multor timpuri de anticomunism. Primul este cel al „Albilor”, bazat pe reacția ofițerilor țariști, amenințați direct cu exterminarea care, în numele Ordinii, a Proprietății, a Patriei și a Bisericii, creează o armată de voluntari - una din protagonistele războiului civil din Rusia - și care, după înfrângere, nu-și mai difuzează anticomunismul în țara de exil. și unele forțe socialiste, revoluționare chiar, se pronunță împotriva bolșevismului, în numele unui socialism democratic și al unui marxism* determinist: așa au fost corespondentul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care sprijină noua putere, se aliniază tematicii realismului socialist și îi ilustrează schemele ideologice în prozele din Biruința (1953), Rătăcire (1955), Prețul tăcerii (1957) și în romanul O fată din cele multe (1958). De pildă, însărcinată, părăsită de iubitul ei, protagonista romanului alege să își crească singură copilul, integrându-se „vieții noi” create de procesul de industrializare a orașului. Ulterior Ș. este interesat de literatura pentru copii și adolescenți, în general maniheistă și moralizatoare. Povestirile prezintă modele de comportament și fapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
pe bărbatul infidel cu ajutorul vrăjilor, închipuind o păpușă de ceară și arzând-o în timp ce dansează goală în jurul focului aprins într-o zonă năpădită de buruieni din spatele casei. „Narațiunea” se încheagă, împotriva retorismului și a convenționalismului, ca înlănțuire de închipuiri ale protagonistei - scene de iubire brutală petrecute în trecut sau fantezii întunecate izvorâte din spaima de a fi înșelată, din îndoieli și anxietăți, risipite în final prin decodare ironică. Experimentală este și Cravata de cânepă, prelucrare parodică în cheie urmuziană a relației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
neelucidate. Textul din La ce folosește Parisul? e o convorbire cu Mioara Cremene, în care partenerele se definesc, în cele mai multe cazuri, ca participante egale la discuție. O calitate esențială a cărții vine din aceea că intervievata a fost martora sau protagonista multor evenimente. Stabilindu-se în Franța la sfârșitul anilor ’60 ai secolului trecut, Mioara Cremene a avut șansa ca până la plecarea din țară să cunoască îndeaproape scriitori de marcă ai epocii, pe care S. o stimulează cu pricepere să îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
naturalizat” în ambianță socialistă. Raționalismul, nevoia de a problematiza, plăcerea analitică, știința construirii suspansului marchează și celelalte romane semnate de S., centrate de obicei pe tema dragostei sau pe aceea a căutării adevărului, aproape toate cu final deschis. Existența unor protagoniste complicate sufletește, chiar ambigue, este urmărită în circumstanțe care favorizează rememorările și bilanțurile: privegherea și înmormântarea tatălui în Regula paralelogramului (1983), momentul dinaintea consimțământului în fața ofițerului de stare civilă în Nevinovații (1987) ori o călătorie cu mașina în compania fostului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
voievod, cu o trestie sau căprioară. Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca florăreasă înjunghiată; Rada, stăpânită de un senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi fierbinți"). Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de gâlceavă și bufonerie, un "puternic miros argotic" (G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și puritatea ei poate fi un personaj de tragedie. Mara Mara e un roman tradițional care evidențiază interesul pentru social, istorie, natură, datini, folclor și are un narator omniscient. Este un roman social și psihologic un bildungsroman. Titlul indică numele protagonistei romanului, iar tema o reprezintă viața târgului transilvănean. La începutul romanului sunt câteva informații despre Mara: "A rămas Mara, săraca văduvă cu cei doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică". Protagonista câștiga bani din taxa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
bildungsroman. Titlul indică numele protagonistei romanului, iar tema o reprezintă viața târgului transilvănean. La începutul romanului sunt câteva informații despre Mara: "A rămas Mara, săraca văduvă cu cei doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică". Protagonista câștiga bani din taxa de trecere pe podul de la Mureș, din negustorie în târguri transilvane și își împărțea "averea" în trei ciorapi: unul pentru casă și ceilalți doi pentru copii. Persida a fost primită la mănăstirea din Lipova, iar Trică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
manieră poantilistă, din detalii ce caracterizează bine, dar în fugă, personajele și decorul citadin modern, într-un „scris sobru, poate prea schematic și într-un ritm cam sacadat” (Pompiliu Constantinescu). Romanul Joc de oglinzi ilustrează credința, pusă deja în gura protagonistei din Fapt divers, în darul și pedeapsa femeii „de a fi mereu atât de mult alta”. Eroina, Alma Voinea, apare mai întâi în ipostaza de cercetătoare foarte dotată, autoare a unei descoperiri epocale, performanță anulată însă de faptul că altcineva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
reciprocă a celor două femei, în cursul unei călătorii Paris - București. Cum renunță și la dorința de a demonstra cvasididactic teza referitoare la condiția femeii, câștigul în verosimilitate este cert. Din păcate, scriitoarea cedează din nou presiunilor ideologice, complicând situația protagonistei, devenită fără să vrea „transfug”, „trădătoare” de țară, și făcând din Nora Păun un personaj ostentativ și totalmente „pozitiv”. SCRIERI: Fapt divers, cu gravuri de Ion Anestin, București, 1937; Joc de oglinzi, București, 1943; Balaurul mărilor, București, 1957; Cântecul Lebedei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
liric („Marta”), un fel de modellino liric supus deformărilor ciclotimice („Moare în Marta zi de zi o femeie”), pe orbita căruia gravitează câțiva bărbați fantomatici (Maestrul de Vânătoare, principele Pierre), atinși uneori, prin ricoșeu, de dozele de sarcasm pe care protagonista și le administrează regulat: „Ora de logică:/ camera ginșii bărbatul de-o noapte/ maieutica (Maestrul de Vânătoare/ e adept al lui Socrate)// Ora de fapte:/ Marta s-a tuns/ Marta-și visează un trup de argint/ copiază teze despre măsură// Apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Brânzilă, posedat de pulsiunile sale de voaiorist și onanist în fața casetelor cu filme porno, o confundă pe Fabiana (de care Cristiano era îndrăgostit, fără să-i fi dat cel mai mic semn, din orgoliul acela inuman al adolescentului, firește) cu protagonista filmului său preferat, Ramona, o urmărește pe motoretă și în tentativa de a o poseda conform obsesiilor aferente, o omoară. În amalgamul de retardare și misticism din capul său, ajunge la concluzia că blondina Ramona, alias Fabiana era tocmai personajul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și calicie din Paris. Georges, meșter lissier, este artizanul ce nu se bizuie prea mult pe proiectele artistului, deși, în chip cu totul excepțional, înțelege frumusețea spirituală a picturilor lui Nicolas, în special portretul lui Claude sau "doamna și licornul". Protagonista acestui nucleu narativ este Aliénor, fata oarbă și senzitivă, amintind de biblica Marta, cea menită să fie de folos celorlalți. Văzând cu degetele, ea lucrează zi și noapte pentru ca termenul de predare a tapiseriilor să fie respectat, în joc fiind
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
schimba datele realității, se simt învingătoare în sensul răzvrătirii față de un destin al umilirii nesfârșite, al stagnării în recluziune și neputință, față de un spațiu circumscris unei morți iminente. Rezistența personajelor, atunci când nu este acțiune conspirativă (comunistul Michel, tatăl lui Esther, protagonista romanului Steaua rătăcitoare (Univers, 1998, 220 p.) la care ne vom referi în special, se manifestă fie prin tăcere, fie prin fugă, fie prin povestea începuturilor lumii. Există două tipologii distincte în romanele scriitorului francez: cea care pleacă, autoexilându-se într-
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]