678 matches
-
răului radical, teorie potrivit căreia natura este în întregime alterată, harul substituindu-se faptelor pentru a asigura mântuirea umană. În concepția protestantă, nu se discută despre transfigurare, întrucât "faptele sunt ale harului și nu ale făpturii transfigurate". În plus, la protestantism, este vorba de mântuirea individuală, în timp ce în Ortodoxie este vorba de mântuirea colectivă. În prelungirea aceleiași disocieri occidentale între natură și har, protestantismul consideră harul "ca ceva esențialmente exterior naturii umane ce se mântuiește; și nu se mai vede bine
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se discută despre transfigurare, întrucât "faptele sunt ale harului și nu ale făpturii transfigurate". În plus, la protestantism, este vorba de mântuirea individuală, în timp ce în Ortodoxie este vorba de mântuirea colectivă. În prelungirea aceleiași disocieri occidentale între natură și har, protestantismul consideră harul "ca ceva esențialmente exterior naturii umane ce se mântuiește; și nu se mai vede bine cine se mântuiește, dacă ceea ce e căzut nu se mântuiește". În Ortodoxie, ideea transfigurării interne nu reprezintă decât o anticipare a transfigurării cosmice
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să-și apropie în grădina teologiei pe acești intelectuali creștini a căror forță restauratoare în Ecclesia va fi una considerabilă. Biserica are încă multe de făcut în această privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a unei națiuni și a unei culturi la o anume formulă a vieții religioase duce, inevitabil, la o desprindere de acea religie. Există posibilitatea de a încerca să se refacă învățătura religioasă respectivă, asemenea protestanților, prin revenirea la origini 7. Protestantismul nu a făcut decât să ignore faptul că învățătura lui Hristos nu este ceea ce stă scris în Sf. Scripturi, ci Evanghelia așa cum este prezentată de Ecclesia, adică de Sf. Părinți și de Sinoadele ecumenice. Este vorba despre Evanghelia trăită și
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă... Prin transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel, ea e pentru noi ceea ce e protestantismul pentru germani. Tot așa, catolicismul e ideal pentru francezi, fiindcă le contrazice individualismul și fiindcă le afirmă raționalismul. Înclin să cred că orice valoare mare e mare pentru cineva - popor sau individ - fiindcă e pentru el totodată și necesar, o
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cuvintele lui Fichte, "o viață care să trăiască din ea însăși"51. De aceea "misiunea națională" a jucat un rol atât de important în spațiul public românesc. Națiunea a făcut pentru noile culturi emergente în secolul al XIX-lea ceea ce protestantismul a făcut pentru culturile occidentale trei secole mai devreme: a pus viața la dispoziția indivizilor. Ea a fondat posibilitatea existențelor orientate, în care toate aspectele trăirii să fie puse sub semnul totalizant al unei chemări. Într-un fel a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
gânditor romantic de confesiune catolică, Franz von Baader. Mai mult decât din discuțiile idealist-romantice, Baader preia conceptul de nihilism din cultura franceză, mai cu seamă de la Joseph de Maistre, și îl folosește în două scrieri: în articolul Despre catolicism și protestantism (Über Katholicismus und Protestantismus, 1824) și în prelegerea academică inaugurală intitulată Despre libertatea inteligenței (Über die Freiheit der Intelligenz, 1826). În primul text Baader susține că protestantismul ar fi stat la originea, pe de o parte, "unui nihilism științific, distructiv
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de Maistre, și îl folosește în două scrieri: în articolul Despre catolicism și protestantism (Über Katholicismus und Protestantismus, 1824) și în prelegerea academică inaugurală intitulată Despre libertatea inteligenței (Über die Freiheit der Intelligenz, 1826). În primul text Baader susține că protestantismul ar fi stat la originea, pe de o parte, "unui nihilism științific, distructiv" și, pe de alta, unui "pietism (misticism) neștiințific, separatist". Sarcina catolicismului este să combată ambele tendințe, mai ales pe prima, reintroducând conceptul de autoritate în sens ecleziastic
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
al său Discurs asupra istoriei universale, reproduce grila celor trei mari ere apostolice. O altă lucrare a sa, deși intitulată Istoria variațiilor, nu aduce o schimbare de viziune, autorul limitîndu-se la o prezentare a listei modificărilor de interpretare în viziunea protestantismului, fără a trage concluziile necesare. Totuși, o reprezentare ciclică a fenomenului economic, inclusiv a celui monetar, găsim la fiziocrați, în principal în Tabloul economic al lui Francois Quesnay, ce formalizează în mod inteligent principalele interdependențe dintre actorii vieții economice, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
bărbaților, pregătirea necesară în viață. În zonele din nordul Europei dominate de protestanți au fost înființate Consilii Școlare (Schulordnung) care au trecut școlile în subordinea statelor, adică a consiliilor locale sau a prinților. Sistemul școlar din aria de dominație a protestantismului cuprindea școli elementare, pentru dobândirea deprinderilor de scriere și citire, un nivel mai înalt în care se însușea latina, deasupra celor două situându-se școli secundare înalte, care constituiau nivelul pregătitor pentru universități. Curriculumul transmis în aceste școli era similar
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
autoritate pentru cunoașterea revelației. De aici rezultă o serie de dificultăți cu privire la lucrurile indiferente, "nici ordonate, nici interzise de excelența superiorului"81, despre care Dumnezeu nu a spus nimic. Dificultățile de acest tip au generat o serie de erezii în cadrul protestantismului și au provocat reacții dure ale calviniștilor, în special ale puritanilor (prezbiterieni și independenți). Astfel, arminianismul susținea că sursa obligației morale se află în rațiune și în armonia lucrurilor, precum și în utilitatea virtuții, în timp ce arianismul vedea sursa obligației în natura
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
numai în Anglia, dar și în Scoția și în Irlanda"97. Așa s-a născut o amplă mișcare socială destinată să apere țara de amenințarea reală sau imaginară a catolicismului sau a tiraniei, căutând să introducă măsuri de apărare a protestantismului și să garanteze libertățile engleze. Pentru tory, dinamica mișcării whig semăna prea mult cu evenimentele din timpul războiului civil. Dar pentru bravii whigi, atât monarhiști cât și republicani, necesitatea imediată era să fie eliminată amenințarea papistă - să fie securizată religia
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
proporții între percepția personajului cu privire la propria persoană și realitate] platoșa de luptă, să prind cu mâinile mele firave [s.n.] sulița și ghioaga pentru a ocroti pe supușii mei izbiți de urgie". Din Cartea a patra, acolo unde lupta catolicismului cu protestantismul e deghizată sub chipul bătăliei duse de Quaresmeprenant împotriva Caltaboșilor de pe insula Farouche, transpare o parodie a războiului troian. "Cum a pregătit fratele Ioan scroafa și despre vitejii bucătari care au intrat în burta ei" descrie amănunțit ingeniosul mod în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
câteva mișcări maoiste de gherilă sunt în continuare active: Sentero Luminoso, în Peru, și PC din Filipine. KARL MARX șI FRIEDRICH ENGELS Karl Marx s-a născut în 1818 la Trier, în Renania, în familia unui funcționar evreu convertit la protestantism și profesând idei apropiate de Iluminism. După studii de drept și filosofie și o viață studențească destul de agitată - are o fire rebelă și bătăioasă -, Marx aderă la teoriile lui Hegel și-și susține teza de doctorat. Dar, nereușind să obțină
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și se trăgeau dintr-o îndelungată familie de rabini. Trăiau în perioada unui intens antisemitism, în care această apartenență etnică și de credință prilejuia greutăți. Pentru a putea exercita meseria de avocat tatăl său a decis convertirea întregii familii la protestantism, deși cei mai mulți locuitori din zonă erau catolici. De asemenea, el a schimbat propriul prenume, din Hirschel în Heinrich. Între anii 1830-1835, Karl își realizează educația la școala Friedrich-Wilhelms-Gymnasiums din orașul natal, unde, în 1835 obține bacalaureatul. S-a dovedit un
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
modernitatea, civilizație a prafului și a pietrei, cea islamică. Au fost cu atît mai valoroase în context eforturile extraordinare ale acestui părinte extraordinar, fostul papă Ioan-Paul al II-lea, de a deschide în spirit ecumenic biserica catolică spre ortodoxie, spre protestantism, spre iudaism, spre islam, spre budism, într-o încercare temerară de a ne spune că Dumnezeu e Unul și că trebuie să-l căutăm împreună. Lumea arabă dă impresia de încremenire în trecut, un trecut e adevărat glorios, cînd toleranța
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
bazele societății sale, așa cum au fost ele așezate prin pactul semnat în 1744 între Mohamed Ibn Saud, fondatorul dinastiei, și reformatorul religios Mohamal Ibn Abdel Wahhab, autorul unei variante foarte rigoriste a islamismului sunit. S-a spus că wahhabismul reprezintă protestantismul în variantă musulmană. Pactul prevedea o separare a puterii civile de cea religioasă, separare care acum tinde să fie încălcată. Lucrurile au început să se degradeze încă din anii '60, cînd, pentru a se opune progresismului lui Nasser, saudiții i-
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
că autorul nu este întotdeauna cel mai bun interpret al operei sale). Tradiția, înțeleasă ca rețea de semnificații, este minimalizată în favoarea unui individualism aleatoriu. Când Schleiermacher recurge la conceptul „intuiției” și al „geniului”, el compensează de fapt absența din sânul protestantismului a unei teologii a medierii (o pneumatologie și o angelologie). Inspirația asigurată odinioară de înger se transformă într-o difuză exaltare a genialității: genial fiind autorul unui text, atunci genial trebuie să îi fie și interpretul. Emul al lui Leopold
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
formală a lumii de aici și politeismul resurgent care se aplică domeniului valorilor private”2. Ideea evocă, în substrat, deplina convingere a lui Max Weber despre funcționalitatea strict socială și juridică a instituției Bisericii în perioada antică și medievală, căreia protestantismul avea să-i răspundă prin eliberarea „harismatică” a individului din mecanismele „rutinizării”. Că nu este deloc așa, o poate arăta cu prisosință analiza genezei și evoluției istorice a monahismului creștin: figurile sale fondatoare - e.g. Antonie cel Mare, Pahomie, Vasile cel
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
schimbare radicală în domeniu. De asemenea, există invenția culturală, care este un set inovativ de comportamente sociale practice adoptate de oameni și transmise mai departe 23. Arcul și săgeata, automobilul și televiziunea sunt exemple de invenții, la fel ca și protestantismul sau democrația. Teoria adoptării unei inovații În științele sociale, o inovație este, cum am mai spus, orice apare nou într-o cultură, indiferent dacă a fost adoptat sau nu (acceptat sau nu). Teoria adoptării (sau a non-adaptării) unei inovații, cunoscută
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
lingvistică a Transilvaniei între graiul ardelenesc din nord, mai apropiat de cel moldovenesc, și graiul ardelenesc din sud care se confundă cu cel muntenesc. În Ardeal, al cărui pământ fusese cotropit de diverse puteri convertite la catolicism sau, mai târziu, protestantism, ortodoxia a avut statutul de religie tolerată. Considerați schismatici, românii au ajuns să fie persecutați pentru credința lor și au fost supuși unui proces de asimilare confesională sau unor măsuri ce au vizat preluarea controlului politic asupra lor. Să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cele trei țări. Fiecare Mitropolie avea dreptul de a înființa episcopate. În Transilvania, autoritățile maghiare și apoi cele austriece, au impus adeseori adoptarea credinței catolice și greco-catolice ca mijloc de renunțare la identitatea națională, în condițiile în care pătrunsese aici protestantismul în diferite forme. S-au creat astfel tulburări confesionale. Cu toate acestea, românii și-au păstrat în majoritate credința ortodoxă. Pentru a fi protejați pe plan internațional, Mitropoliile din Moldova și Țara Românească au intrat sub protecția Patriarhiei Ecumenice de la
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
de partea Antantei pentru desăvârșirea statului național unitar România, deoarele unele teritorii se aflau sub stăpânire străină (vezi Unirea Mare, Conferința de Pace de la Paris (Versailles), 1919-1920). Principatele Dunărene - nume dat pe plan internațional Moldovei și Țării Românești între 1774-1859. protestantism - mișcare de contestare, apărută în interiorul Bisericii Catolice (vezi Biserica Catolică), în secolul al XVI-lea, ca urmare a Reformei (vezi Reformă, Contrareforma). Din Biserica Catolică s-au desprins mai multe religii protestante (vezi religii protestante). provincie romană - parte a Imperiului
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
promovate de Dublin și Londra și de Uniunea Europeană. În ciuda dorinței Irlandei de a construi structuri viabile Nord-Sud, un segment radical al comunității protestante din Ulster ar dori distrugerea oricăror legături cu Sudul, văzut ca un dușman clasic al unionismului și protestantismului ulsterian. 2. Poziția principalelor partide nord-irlandeze față de Comunitatea Europeană 2.1. Partidul Social-Democrat Laburist (Social-Democrat and Labour Party SDLP) Acest partid a fost înființat în anul 1970 de către mai mulți lideri ai Citizen's Civil Rights Association din Derry, o
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a Europei și sugerînd numele afacerilor ce se desfățura în aceste centre menționate." Tatăl lui Leopold Bloom era un evreu din Ungaria, Rudolf Virag. Stabilindu-se în Irlanda, și-a schimbat numele în Bloom și și-a convertit fiul la protestantism. Leopold Bloom a trecut apoi la catolicism pentru a se putea căsători cu Molly, o altă dovadă a indiferentei religioase a lui Joyce, care în mod evident nu acordă nici o importanță apartenenței religioase. Bloom este evreu și pentru că anterior scrierii
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]