621 matches
-
plev (sticlă și tablă)"", toate acestea ținându-se în stare bună. Pe teritoriul parohiei se aflau două "răstigniri", amândouă fără fundație de susținere dar în stare bună, înconjurate cu un mic gard de protecție. Parohia, care făcea parte tot din protopopiatul Ip, era administrată de către preotul Ioan Bruchental. În anul 1941 este finalizată noua biserică de zid a satului, cu același hram ca și a vechii biserici de lemn. După construirea acestei biserici, vechea biserică de lemn de pe deal și-a
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Vicariatului Ucrainean. Pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost înființat un Vicariat cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Preoții greco-catolici ruteni din Bucovina au cerut protecția Episcopiei romano-catolice de Iași, dar, prin adresa nr. 4502 din 21 februarie 1955, aceasta a comunicat Guvernului României că "„preoții Maniu Nicolae, Rogojinschi Emil, Toniuc Isidor și Vorobchievici
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
au fost din familiile Hartfig, Vitman, Ghembeschi, Ioncu, Șuler etc. La început, sătul Barcani a aparținut din punct de vedere administrativ de comună Zagon. În 1856, Barcani, numit atunci Barcan, era cătun al satului Zagon. Din "Tabella Naturom" întocmită de Protopopiatul Ortodox Treiscaune în 1843, rezultă că în acel an în " Zagoni-Bodza" s-au nascut 46 de copii (25 băieți și 21 fete) și au murit 32 de suflete. Interesant pentru istoria comunei este următorul anunț din Gazeta Transilvaniei, publicat la
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
află cimitirul localității. Lângă peretele nordic al bisericii, înspre conac, sunt mormintele familiei boierești Miclescu și ale altor boieri înrudiți cu Micleștii. Acolo sunt înmormântați următorii: În prezent, Parohia „Sf. Nicolae” din Călinești-Bucecea aparține din punct de vedere canonic de Protopopiatul Dorohoi.
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
dintre cele mai valoroase realizări ale picturii românești din Transilvania acelei perioade, icoana face trimitere la stilul picturilor murale de la biserica ”Sfântul Nicolae Domnesc” de la Curtea de Argeș, constituind, astfel, expresia elocventă a legăturilor ecleziastice existente între scaunul mitropolitan al Ungrovalahiei și protopopiatul din Ostrov. și, cum această icoană se integrează în mai largul context al picturii hațegane specifice secolului al XV-lea, detaliile stilistice, prezente și în cazul ansamblului pictural de la Densuș, permit atribuirea ei meșterului Ștefan. Din păcate, doar atât a
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
o pisanie în limba slavonă. Lăcașul de cult a suferit unele refaceri în anul 1807. Printre preoții care au slujit aici este de menționat preotul Mihai Mocanu (1938-2009), care a funcționat ca paroh al acestei biserici (1980-2004) și protopop al Protopopiatului Pașcani (1976-1990). Biserica „Sf. Voievozi” din Pașcani are plan trilobat, cu absidele laterale mici, având alipit pe latura sudică a pronaosului un exonartex supraînălțat de un turn-clopotniță.
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
Noi a fost păstorită începând din 1791 de pastorul Ștefan Daniel Wilhelm Hübel din Frătăuții Vechi. Deoarece acesta fusese transferat în 1792 la Milișăuți, în 1795 a sosit pastorul Andreas Schwarz din Dumitrița (Transilvania). În anul 1859 a fost înființat Protopopiatul Evanghelic din Ilișești, condus de pastorul Franz Samuel Traugott Gorgon, care a slujit și la Ițcanii Noi până la moartea sa din 1900. Au urmat apoi ca pastori ai comunității Joseph Folwartschny (octombrie 1901 - iunie 1907) și Immanuel Gorgon, fiul primului
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
În același an, recensământul populației menționează în sat 2 preoți. 1786: Numele celor doi preoți greco-catolici apar intr-un act al familiei Hossu: Nemeșul Butian popa Urs și Crișan popa Alexa. Răstociul ortodox era filie a parohiei Perii-Vadului. Și aparținea protopopiatului Buciumi. Numărul caselor (de fapt, al familiilor) ortodocșilor după conscripția forurilor comitatului - 32. Parohul în funcție, popa Ioan Nan, cu reședința în Perii-Vadului. 1788: Convertirea completă a răstocenilor la greco-catolici. Actul care confirmă acest lucru este redactat în imba latină
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
de acum încolo nu vor mai încerca să desfacă de credința greco-catolică. Așa a rămas. Concluzie: Parohul i-a sfințit pe preotul convertit și pe locuitori; la cererea lor, le-a fost confirmat și instalat preot". 1811: Parohia Răstoci aparține protopopiatului Ciocmani. Capi de familii - 75 cu 566 (?) suflete. Slujesc: popa Toader (?), cantorul Dumitru (Hossu) și clopotarul Petru (Hossu), învățător nu este. 1818: În Tabela de impunere a satului Răstoci apar: cantorul Dumitru Hossu și cîrstnicul și clopotarul Petru Hossu, scutiți
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
sate, care se bucurau din vrermuri vechi de anumite privilegii recunoscute de către Episcopia Romano-Catolică Oradea, de care depindeau din punct de vedere administrativ. Istoria bisericească a românilor din Bihor arată că până în secolul al XVI-lea, în Seghiste era sediul protopopiatului ortodox, care mai tarziu s-a mutat la Beiuș. Raporturile feudale de pe aceste locuri sunt reconstituite după circumscripțiile urbariale din 1589 și de la 1 august 1600. Acest urbariu arată că aceste locuri se găsesc într-o zonă primejdioasa, expusă incursiunilor
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
Universitar din Sibiu (1972-1976). În 1976 a obținut licența în Teologie, cu lucrarea: "Probleme sociale în scrierile Părinților Capadocieni", la catedra de Bizantinologie, sub îndrumarea profesorului Teodor Bodogae. În 27 noiembrie 1976 a fost hirotonit preot celib pe seama parohiei Tureni, protopopiatul Turda, de către episcopul vicar Iustinian Chira. La 1 ianuarie 1977 a fost numit preot slujitor în Cluj, la parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din cartierul Grigorescu. În august 1977 a fost numit preot slujitor la parohia „Sfinții Apostoli Petru
Vasile Flueraș () [Corola-website/Science/308649_a_309978]
-
ortografiat "Suk" ("Locus unitus purus valachicus") trăiau un numar de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzați "Popa Stephanus" alias "Glis Vicarius", "Popa György Archidiaconus" și "Popa Gligor". Localitatea Jucu era sediu de "Protopopiat" și al "Vicariatului general greco-catolic" ("Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis"). Funcționa o biserică și există o casă parohiala. Pământul Bisericii ("Terrae ad Ecclesiam") era destul de întins. Aflăm, de exemplu, ca de pe fâneața aparținătoare Bisericii se puteau strânge" 25 de
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicție canonica asupra diasporei ortodoxe române din răsărit (fosta Uniune Sovietică și diaspora Republicii Moldova). Potrivit propriilor date, Mitropolia Basarabiei numără 4 episcopii istorice sufragane, 15 protopopiate, 278 parohii și 10 schituri sau mănăstiri. În calitate de Exarhat al Plaiurilor (extrateritorial), Mitropolia Basarabiei include mai multe comunități din Federația Rusă, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, precum și două parohii și o mănăstire de călugări în SUA. Potrivit primului articol al Statutului
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
19 în administrația publică, 69 alte activități. Biserica este declarată monument de arhitectură și este înscris pe lista monumentelor istorice cu codul CJ II m-B-07694. Pe lista completă a locașurilor de cult din România are codul 34854-1. Parohia este arondată Protopopiatului Călata din Eparhia Reformată a Ardealului. Pastorii actuali sunt Váncza Enikö-Erzsébet și Váncza Lajos. Cunoaștem un act emis în anul 1675, de către principele Transilvaniei, Mihail Apafi, (o diplomă în limba latină) prin care dijmele pe care le plăteau locuitorii satului
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
anul 1733, la conscripția efectuată de episcopul unit Ioan-Inochentie Micu în Szaszlona erau doar 16 capi de familie români neuniți și nu aveau preot. În anul 1795 au fost introduse matricolele, completate cu caractere chirilice până în 1873. Parohia este arondată Protopopiatului Cluj I. Preotul paroh este Vasile Bonda.
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Proilaviei. În sfârșit, teritoriul Bugeacului, Benderului, (Tighina), Tomarovului (Reni), „satelor hănești” și a „celor două ceasuri” erau gestionate direct de mitropolitul Proilav. Protopopul avea trei îndatoriri principale (conform propunerii mitropolitului Ioachim de la 16 iunie 1776): Din toate acestea rezultă că protopopiatul a fost o instituție administrativă, iar protopopul o persoană executivă. Această organizare este reflectată și în denumirile pe care și le atribuie mitropoliții Proilavi, în gramatele emise în această perioadă. Astfel Daniil se intitulează la 1769 "„Mitropolitul Proilaviei, al Tomarovei
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
protopopul Ioan din Hunedoara, în locul lui Nicolae, decedat, pe pagina 2 găsim ordinul de numire redactat în ungurește și semnat de superintendentul Istvan Veszprémi “episcop ardelean reformat maghiar și român”, care însărcinează pe același “popă Ioan” cu conducerea provizorie a protopopiatului până se va întruni sinodul calvinesc care-l va așeza definitiv și-i va lua jurământul. Acțiunea pentru Unirea cu Roma continuă însă. La 10 iunie 1697, alți 12 protopopi români au semnat declarația de Unire. Biserica ortodoxă nu stă
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
maghiară. Începând cu acest an, apar și acte în limba română; primul este o chitanță de mână. Tot el folosește pentru prima dată ștampilarea actelor, începând cu anul 1890. Până în acel an, actele trimise prin poștă, chiar cele venite de la protopopiat, nu erau ștampilate, ci pecetluite cu ceară roșie, pe care se aplica un sigiliu. Începând cu 1890 apare pe acte, lângă semnătura parohului, și ștampila parohiei. Tot din 1890 ni s-a păstrat și un act care vorbește de o
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
unei acoperiri cu zugrăveală albastră. În aceeași perioadă a avut loc și schimbarea acoperișului de „"șindilă"”. O parte din obiectele folosite în vechea bisericuță le regăsim la biserica nouă. Cele două clopote, despre care avem informații din Conspectul organizat de protopopiatul Oarței sunt „"cel mai nou este turnat în anul 1853, cel mai vechi nu se știe, cel mare este de 20 chilograme cel mic este de 16 chilograme. Sunt vechi și credincioșii nu știu prețul lor"”. Inscripția de pe clopotul mare
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
Sibiu (1953-1955), studii de doctorat specialitatea Dogmatica - la lnstitutul Teologic din București (1964 - 1968), cu examenul de doctorat în 1974 (teza: "Sfanțul Duh în Ortodoxie și în preocupările ecumeniste contemporane"). A fost inginer agronom (1953 - 1955), preot paroh în Lisa - protopopiatul Făgăraș( 1955 - 1970) și Daneș - protopoiatul Sighișoara (1970 - 1976), spiritual ÎI (asistent) în febr.- sept. 1976, apoi spiritual I (conferențiar) la institutul Teologic Universitar din București (1976- 1983), suplinitor al catedrei de Teologie Dogmatica și Simbolică (1980-1983) la acelasi Institut
Ilie Moldovan () [Corola-website/Science/308451_a_309780]
-
rromi, după confesiune: 201 ortodocși, 1 reformat, 19 baptiști. Din actul publicat de cu anchetele întreprinse în comitatul Cojocnei (Clujului) în 29 ianuarie 1699, la Gilău rezultă că românii din Stolna ca și cei din alte 25 de sate din Protopopiatul Călata, precum: Aghireșu, Dâncu, Berindu, Sumurducu, Bologa, Valea Drăganului, Cornești, Hodiș și Ticu resping categoric unirea papistă, dându-și votul ca și cei din Agârbiciu: "Vrem să rămânem în vechea noastră lege, voința noastră este să fim uniți acolo unde
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Micu (1729-1743) în Stolna, sat pur românesc, erau 12 familii uniți, iar preotul lor se numea Ioan. Erau 60 de suflete, aveau biserică și casă parohială, ½ iugăr de teren arabil și fânaț de 3 care. În 1750 parohia Stolna aparținea protopopiatului Jucu (Archidiaconatus Suchiensis), din dieceza Făgărașului, erau 178 de locuitori, o biserică, un preot, un cantor, un paracliser, o casă parohială, pământ arabil de 3 găleți de sămânță și fânețe de 3 care de nutreț. În 1755 este menționat preotul
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
agris cub și 3 foeneta." (3 câble teren arabil și fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește în Stolna 144 de suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de fân. În Contribuțiune la istoria bisericească din Ardeal, Pr. Matei Voileanu
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Ardeal, Pr. Matei Voileanu enumeră Stolna între cele 304 comune bisericești trecute la uniație în timpul episcopului Vasile Moga . Nu este însă precizat anul trecerii. Informația nu se confirmă. În timpul celui de-al doilea război mondial între 1940-1944 parohia a aparținut protopopiatului Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român din Alba-Iulia, iar între 1944-1948 protopopiatului Cluj. La cererea credincioșilor, din 1 aprilie 2000 a fost înființată parohia Stolna, în cadrul protopopiatului Cluj II. Registrele matricole au fost introduse în anul 1851. Biserica veche din satul
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
trecute la uniație în timpul episcopului Vasile Moga . Nu este însă precizat anul trecerii. Informația nu se confirmă. În timpul celui de-al doilea război mondial între 1940-1944 parohia a aparținut protopopiatului Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român din Alba-Iulia, iar între 1944-1948 protopopiatului Cluj. La cererea credincioșilor, din 1 aprilie 2000 a fost înființată parohia Stolna, în cadrul protopopiatului Cluj II. Registrele matricole au fost introduse în anul 1851. Biserica veche din satul Stolna este construită din lemn de stejar, pe o fundație din
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]