KorAP: Find »[drukola/base=provă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...53 >

1,318 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată cu catran. Ă Cară-te! Ce tot bați capul? Fă un colac de salvare din coșciug și gata! Domnule Stubb și domnule Flask, veniți cu mine la prova! Ă Pleacă supărat foc. E-n stare să rabde totul, dar cînd vine vorba de amănunte, își iese din fire. Mie, treaba asta nu-mi place de fel. îi fac un picior căpitanului Ahab, iar dumnealui îl poartă ca un

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
căscă sub ambarcațiune ca poarta unui mormînt de marmură; printr-o lovitură dată pieziș cu vîsla-cîrmă, Ahab viră, pentru a se feri din calea acestei năluci înfricoșătoare. Apoi, poruncindu-i lui Fedallah să schimbe locul cu al lui, merse la prova și, apucînd harponul făurit de Perth, le spuse oamenilor să apuce ramele și să stea pregătiți, cu ochii spre pupa. Datorită faptului că virase la timp pe axul ei, prova ambarcațiunii urma să ajungă drept în fața capului balenei, cît aceasta

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
lui Fedallah să schimbe locul cu al lui, merse la prova și, apucînd harponul făurit de Perth, le spuse oamenilor să apuce ramele și să stea pregătiți, cu ochii spre pupa. Datorită faptului că virase la timp pe axul ei, prova ambarcațiunii urma să ajungă drept în fața capului balenei, cît aceasta mai era încă sub apă. Dar, ca și cum ar fi mirosit stratagema lui Ahab, Moby Dick își schimbă fulgerător poziția, vîrîndu-și capul pieziș sub ambarcațiune, printr-o mișcare ce-i vădea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
schimbă fulgerător poziția, vîrîndu-și capul pieziș sub ambarcațiune, printr-o mișcare ce-i vădea inteligența perfidă. Toate scîndurile și crivacele ambarcațiunii vibrară o clipă, în timp ce balena, culcată pieziș pe spate, aidoma unui rechin care mușcă, îi apuca încet și sigur prova între fălcile-i desfăcute, falca de jos, îngustă și lungă, descriind un cerc în văzduh. Unul din colții monstrului se agăță însă într-un strapazan. Albeața vineție, de mărgăritar, a interiorului acestei fălci era acum la vreo șase degete de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
peste alții spre colțul cel mai depărtat al pupei. Deodată, în vreme ce ambele copastii se îndoiau, elastice, înăuntru și în afară, trase de balena care se juca astfel cu ambarcațiunea osîndită îbalena, fiind scufundată, nu putea fi atinsă cu harponul de la prova, căci prova se afla chiar în botul ei) și în vreme ce celelalte ambarcațiuni se opriseră fără voia lor, ca în așteptarea unui deznodămînt cu neputință de evitat - în clipa aceea, Ahab, scos din minți de apropierea dușmanului său de moarte, între

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
spre colțul cel mai depărtat al pupei. Deodată, în vreme ce ambele copastii se îndoiau, elastice, înăuntru și în afară, trase de balena care se juca astfel cu ambarcațiunea osîndită îbalena, fiind scufundată, nu putea fi atinsă cu harponul de la prova, căci prova se afla chiar în botul ei) și în vreme ce celelalte ambarcațiuni se opriseră fără voia lor, ca în așteptarea unui deznodămînt cu neputință de evitat - în clipa aceea, Ahab, scos din minți de apropierea dușmanului său de moarte, între fălcile căruia

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
în clipa aceea, un talaz venind dinspre Moby Dick, se abătu asupra căpitanului și-l înghiți. Zbătîndu-se să iasă la suprafață, Ahab nimeri pe creasta unui alt val, de pe care strigă: Ă Intră în balenă! Alung-o! Pequod își îndreptă prova în direcția arătată și, spărgînd cercul magic, reuși să despartă Balena Albă de victima ei. în timp ce monstrul se depărta, furios, ambarcațiunile se grăbeau spre naufragiați. Ahab fu pescuit de ambarcațiunea lui Stubb; cu ochii injectați, orbiți de spuma albă și

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
sus vreo pînză ori s-o întindă mai bine - în timp ce se plimba astfel, cu capul ascuns de borurile largi ale pălăriei, trecea mereu pe lîngă ambarcațiunea lui sfărîmată, care fusese azvîrlită, cu fundul în sus, pe puntea de comandă, cu prova spartă, alături de pupa făcută bucăți... în cele din urmă, se opri înaintea ei, cu fața și mai adumbrită, așa cum pe un cer înnourat se scurg uneori alte armate de nori. Stubb îl văzu că se oprește și, poate cu gîndul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
descîlci. Dar în clipa aceea, în fața ochilor lui apăru o priveliște mai înspăimîntătoare decît boturile sîngeroase ale rechinilor! O sumedenie de harpoane și lăncii, încurcate și răsucite între nodurile saulelor, cu vîrfurile și muchiile scînteietoare, se izbiră de cavaleții de la prova ambarcațiunii lui Ahab. Exista o singură salvare. Apucînd cuțitul de bord și aplecîndu-se în chip primejdios peste acest păienjeniș de oțel, Ahab trase puțin saula, o trecu bosmanului și, tăind în două locuri saula lîngă cavaleți, făcu să cadă în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
băieți, se va ridica încă o dată la suprafață, însă numai pentru a-și da duhul! Vă simțiți plini de curaj, băieți? Ă Ca focul de îndrăzneți! strigă Stubb. Ă Și la fel de necugetați, murmură Ahab. Iar după ce oamenii se depărtară spre prova, urmă să vorbească în șoaptă: Ă Semne... Semne... Deunăzi i-am spus același lucru lui Starbuck, în legătură cu ambarcațiunea ea sfărîmată. O, cu cîtă rîvnă încerc să alung din mințile celorlalți ceea ce e atît de adînc înrădăcinat în propria-mi minte

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Ahab știu că balena se scufundase; dar, fiind hotărît să se afle în preajma ei cînd va ieși iar la suprafață, își urmă drumul, cam de-a curmezișul vasului. Oamenii din echipaj tăceau, parcă fermecați, în vreme ce valurile izbeau din plin în prova ambarcațiunii. Ă Ciocăniți-mă, înfigeți-vă bine cuiele în mine, o valuri! Vîrîți-le pînă la floare! Loviți într-o ladă fără capac, iar eu nu pot avea nici sicriu, nici dric... Doar cînepa mă poate ucide pe mine! Ha, ha

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
într-o urzeală deasă în clipa cînd țîșni, cu capul înainte și începu să izbească cu coada printre ambarcațiuni, despărțindu-le iarăși, aruncînd peste bord harpoanele și lănciile din cele două ambarcațiuni ale secunzilor și sfărîmîndu-le partea de sus a provelor; ambarcațiunea lui Ahab rămase, însă, aproape neatinsă. în timp ce Daggoo și Queequeg astupau spărturile, balena se depărta de ambarcațiunile lor, dar peste cîteva clipe se răsuci brusc și, dezvăluindu-și coapsa, trecu din nou pe lîngă ele, fulgerător. în clipa aceea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
se ospăteze cu balena sau cu Ahab?“ Ă Hai, băieți, trageți! adăugă el cu glas tare. Trageți cu putere acum, ne apropiem. Cîrma, apucați cîrma și dați-mi voie să trec! Și spunînd acestea, porni, cu ajutorul a doi vîslași, spre prova ambarcațiunii care zbura. Cînd, în cele din urmă, ambarcațiunea ajunse lîngă Balena Albă, aceasta nici nu păru să-și dea seama de prezența ei - lucru ciudat, deși balenele dau uneori impresia asta. Ahab aproape că intrase în ceața care, țîșnind

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
un blestem și mai cumplit. Cînd fierul se înfipse pînă la mîner în trupul ei, de parc-ar fi fost supt de o mocirlă, Moby Dick se răsuci într-o rînă și începu să-și rostogolească spasmodic coapsa, frecînd-o de prova ambarcațiunii; deși n-o sparse, aceasta se aplecă atît de mult și atît de brusc, încît, dacă nu s-ar fi agățat zdravăn de copastia înaltă, Ahab ar fi fost azvîrlit și de data asta în mare. Trei dintre vîslași

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
observînd pesemne coca neagră a corabiei, ce se ținea pe aproape și socotind că aceasta era pricina tuturor necazurilor ei - sau poate închipuindu-și că e un dușman mai nobil și mai vrednic de luat în seamă - porni fulgerător spre prova lui Pequod, ciocnindu-și fălcile prin spuma scînteietoare. Ahab se clătină și răcni, pleznindu-se cu palma peste frunte: Ă Orbesc! Oameni buni, veniți în fața mea, ca să pot merge pe dibuite! E pe-aproape? Ă Balena! Corabia! strigară vîslașii îngroziți. Ă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
pînă nu e prea tîrziu - să-și nimerească ținta, pentru ultima oară! Văd, văd corabia! Trageți la rame, băieți, trageți vîrtos! Nu vreți să-mi salvați corabia? Dar, în timp ce vîslașii trăgeau din răsputeri la rame, împingînd ambarcațiunea printre talazurile furioase, prova ei, lovită de balenă, se rupse la capetele a două scînduri, astfel încît ambarcațiunea se scufundă aproape pînă la nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să o scoată afară cu ispolul și să astupe spărtura. Cam tot

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
da să fim acolo unde cresc cireșele! O, Stubb, sper că sărmana maică-mea a apucat să încaseze o parte din simbria mea, altfel n-o să i se mai plătească decît vreo cîțiva gologani, căci călătoria a luat sfîrșit. La prova corabiei, aproape toți marinarii stăteau nemișcați, ținînd mașinal în mîini ciocanele, scîndurile, lănciile și harpoanele, ca în clipa cînd se repeziseră într-acolo, de la diferitele lor treburi; priveau țintă ca și cum ar fi fost fermecați spre balenă; clătinîndu-și în chip ciudat

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
spre corabie printr-un brîu lat de spumă, desfășurat în fața ei. Prin întreaga ei înfățișare, își trăda firea aprigă, răzbunătoare, dorința de a pedepsi, răutatea veșnică. Orice-ar fi putut face omul, fortăreața albă a frunții ei se abătu asupra provei de tribord a corabiei, azvîrlindu-i în aer pe marinari, cu scînduri cu tot. Unii se prăbușiră cu fața în jos. Capetele harponiștilor din arboradă se zguduiră pe gîturile lor de tauri, aidoma vîrfurilor dislocate ale unor catarge. Auzeau cum prin

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
liniștită. Ă îi întorc spatele soarelui. Ce faci, Tashtego? Vreau să-ți aud ciocanul! O, voi, catarge, turlele mele de neînfrînt! Tu, chilă trainică și tu, cocă lovită numai de zei, tu, punte de nădejde, tu, cîrmă trufașă și tu, prova îndreptată spre Pol - corabie pîndită de o moarte glorioasă! Ți-e dat să pieri fără mine? Să fiu lipsit oare de ultima vanitate a celor mai de rînd căpitani naufragiați? O, singuratică moarte la capătul unei vieți singuratice! Acum simt

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
DE TERMENI MARINĂREȘTI îîntocmit îndeosebi cu ajutorul Lexiconului maritim englez-român, publicat de Editura Științifică în 1971 și elaborat de un colectiv de autori condus de Gh. Bibicescu) AMBARDEE - abatere bruscă din drum a unei nave, sub forma unui salt lateral al provei. ARBORADĂ - totalitatea arborilor îcatargelor) unui vas cu pânze. ARBORE - catarg îcel din centru se numește „arborele mare“). ARBORELE ARTIMON - ultimul arbore al unui velier. ARBORELE GABIER - partea unui arbore, cuprinsă între gabie și crucetă. ARBORELE TRINCHET - primul arbore îîncepînd de la

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ARBORADĂ - totalitatea arborilor îcatargelor) unui vas cu pânze. ARBORE - catarg îcel din centru se numește „arborele mare“). ARBORELE ARTIMON - ultimul arbore al unui velier. ARBORELE GABIER - partea unui arbore, cuprinsă între gabie și crucetă. ARBORELE TRINCHET - primul arbore îîncepînd de la prova) al unui velier. ARBORET - partea unui arbore, care se instalează pe arborele gabier. ARIMA îa) - a așeza metodic încărcătura în magaziile de pe puntea unei nave. ARIPĂ - velă suplimentară de formă trapezoidală și de suprafață mică, înălțată cînd bate vîntul din

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
360°, cu ajutorul căruia se iau relevmentele. BABA - piesă de metal sau de beton fixată la marginea unui chei, de care se leagă o navă. BABAICĂ - lopată mare. BABORD - partea din stînga unei nave în raport cu planul diametral, cînd se privește spre prova. BALANSINA - manevră îparîmă) destinată să manevreze în plan vertical o bigă, o grue etc. și s-o fixeze. BANDA - comandă pentru a pune cîrma toată într-un bord. BARĂ - eche, roata cîrmei. BOCAPORT îsau gură de magazie) - deschizătură în puntea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
s-o fixeze. BANDA - comandă pentru a pune cîrma toată într-un bord. BARĂ - eche, roata cîrmei. BOCAPORT îsau gură de magazie) - deschizătură în puntea unei nave, folosită la încărcarea și descărcarea mărfurilor. BOMPRES - arbore de dimensiuni reduse fixat la prova și servind ca suport al straiurilor pe care sînt învergate focurile îvelele triunghiulare de la prova). BONETĂ - fîșie de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
roata cîrmei. BOCAPORT îsau gură de magazie) - deschizătură în puntea unei nave, folosită la încărcarea și descărcarea mărfurilor. BOMPRES - arbore de dimensiuni reduse fixat la prova și servind ca suport al straiurilor pe care sînt învergate focurile îvelele triunghiulare de la prova). BONETĂ - fîșie de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
alte elemente structurale - transversale ori longitudinale - formează scheletul rigid și rezistent al cocăi unei nave. CAMBUZĂ - magazie de provizii. CARENĂ - partea imersă a unei nave încărcate. CARLÎNGĂ - denumire generală dată grinzilor din structura longitudinală a fundului unei nave, instalate de la prova la pupa, cu scopul de a mări rezistența longitudinală a navei. CART - diviziune unghiulară egală cu 11° 15’ care reprezintă a 32-a parte din cerc. Servește la stabilirea direcției din care vine o navă etc. înseamnă și interval în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]