1,023 matches
-
nuvelă, Sophronyme de Florian, vehiculată și la noi către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în variantă neogreacă. Împrumutând din aerul „exotic” al cărților așa-numite populare, Istoria... consacră aventura, lăsând, apoi, să treacă lumina sapienței în prim-plan. Iubirea e providențială și dramatică. Pentru a-și merita destinul exemplar, cei doi îndrăgostiți îmbină suplețea și tăria, înfruntă nedreptatea și sfidează moartea. Nedus până la capăt, recuperat postum și furnizând o revelație din perspectiva istoriei literaturii, poemul cu substrat escatologic Reporta din vis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
în „Viața românească” din iulie 1961; scrie apoi la „Contemporanul”, unde G. Ivașcu îi oferă cronica literară în primăvara lui 1962. Va continua s-o susțină până în 1972, când este titularizat cronicar la „România literară” de același G. Ivașcu - omul providențial al biografiei profesionale a lui M. Colaborarea săptămânală timp de douăzeci de ani la „România literară” s-a impus drept una dintre instituțiile criticii literare românești. Reperele sale valorice uzuale au contribuit decisiv la conturarea canonului epocii, în răspăr cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
de esență idealistă, dobândită în timpul studiilor și cercetărilor efectuate la Cracovia, Lemberg, Viena, Munchen, Paris, Londra, Budapesta, Belgrad etc., explică, în bună măsură, înclinația sa permanentă către o istorie integratoare, opusă celei secvențiale, către invocări a unor factori precum ,,selecția providențială’’, destinul, caracteriologia, principiul atavismului (,,persistența sângelui’’) sau înrâuririle naturii asupra gândirii și acțiunii umane. Constatând lipsa unei sinteze cuprinzătoare de istorie a românilor, Hasdeu a decis să o elaboreze singur, servindu-se de vastul material documentar reunit în cele patru
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
cu Titus și cu mine. Și din moment ce va fi întrezărit libertatea, speram, cu forță și rațiune, că va veni la mine, chiar dacă Titus reprezenta o entitate necunoscută și dispunea de propria sa libertate. Dar poate că, într-adevăr, inspirat de providențiala apariție a băiatului, precipitasem prea vertiginos situația. Grozăviile ultimei jumătăți de oră îmi clătinaseră hotărârea, așa încât, în cele din urmă, ajunsesem să concep chiar și alternativa de a o conduce acasă. Dar aș mai fi putut, oare, acum? Cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
muzee, spațiu al „semnelor tainice” ale timpului, pentru șerpi și perle, acestea din urmă, metaforă a cuvintelor poeziei, smulse în teribila explorare a profunzimilor. Romanul La Tunique verte (1924) continuă temele obsedante ale autoarei: existența debusolată, călătoriile, întâlnirile și „accidentele” providențiale. Narațiunea la persoana întâi, multiplicarea perspectivei prin alternarea naratorilor, schimbările de registru - de la proza poematică la epicul dens și alert, de la reverie la dialogul spumos -, toate la un loc dau impresia unui conglomerat eclectic, cu un puternic aer de modernitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
2008, p. 13. 32 În Daniel Șandru, op. cit., pp. 70-97, am evidențiat existența a cinci structuri mitico-politice instrumentate ideologic în România contemporană: interbelicul ca mit fondator al postcomunismului; mitul dezideologizării postcomuniste; mitul democrației originale; mitul reconstrucției/reformei politice; mitul omului providențial. 33 Adrian-Paul Iliescu, "Ce au produs intelectualii?", în Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea (coord.), op. cit., pp. 141-142. 34 Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România, Editura Polirom, Iași, 2001, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și o anumită circulație a indivizilor către Occident. El a suscitat chiar o mică decolectivizare: țăranii care doreau erau invitați să părăsească cooperativele de producție. Alungat de la putere de revolta muncitorească din 1970, Gomulka a făcut loc unui nou secretar providențial: Edward Gierek, care a propus societății poloneze o politică de consum de tip occidental, grație unei ameliorări multașteptate a sistemului de producție socialist. Pariul lui Gierek era simplu: era vorba, printr-o politică intensivă de industrializare care apela pe scară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
ci „imagini“, deseori puternic deformate și chiar inventate. Este greu, iar uneori imposibil să extragem din ele „adevărul“). Recuperarea dacilor se Înscrie În tipologia generală a miturilor fondatoare moderne; spre deosebire de abordarea tradițională — preocupată de noblețea originilor și mizând pe intervenții providențiale din afară —, interpretarea modernă Înclină spre continuitate autohtonă (mergând tot mai adânc În trecut, până În preistorie). Evoluție stimulată de marile ideologii ale ultimelor secole: democrația și naționalismul, În sensul cărora masele autohtone contează mai mult decât elita cuceritoare, iar teritoriul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ceva pentru economia țării. Și parcă — prin sugestie! — economia a Început chiar să se Învioreze. Mugur Isărescu a părut pentru moment singurul om capabil de a salva de la naufragiu coaliția, inclusiv pe președintele Constantinescu. Rămânea Însă stânjenitor faptul că „omul providențial“ a trebuit căutat În afară: În 1996, acesta fusese Emil Constantinescu! Alegerile locale din iunie 2000 au ilustrat proporțiile dezastrului. Convenția s-a destrămat, liberalii separându-se de țărăniști (În capul cărora s-au spart toate nereușitele, pe drept sau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
definește mai puțin o politică (programul său e cu totul sumar), cât o stare emoțională. Este o expresie a exasperării, un „cocktail“ alcătuit din sărăcie, frustrări, indignare față de corupție, neliniște provocată de nesiguranța vieții, cultură paternalistă (un stat puternic, liderul providențial)... Votanții „României Mari“ erau În genere citadini, cu studii medii și relativ tineri, categorii dinamice, care se simt nedreptățite de disfuncționalitățile sociale, de șomaj etc. (În timp ce Iliescu rămânea preferatul țăranilor și al persoanelor În vârstă, categorii mai puțin tentate de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
face cu o istorie atât de nesigură (și, de vreo două sute de ani Încoace, cu o nesfârșită tranziție care Îi aruncă dintr-o parte În alta), românii sunt tentați de soluții autoritare. Ei cred mai mult În oameni, În oamenii providențiali, decât În sisteme și proiecte abstracte. „Principele ideal“ la români seamănă destul de bine cu țepeș — și asta e o Înclinare de care românii ar trebui să Învețe să se ferească. Poate că un țepeș, astăzi, n-ar fi rău pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întâmplat Însă (și nu numai În București) să fie pur și simplu uciși, mai pe față, mai pe ascuns. Bucureștenii vor ordine și curățenie. Dar, cum ei Înșiși nu prea contribuie la așa ceva, Își caută — după sistemul românesc — un conducător providențial, În cazul de față un primar, care să le rezolve pe toate. După câteva Încercări nereușite, au avut sentimentul de a-l fi descoperit, În sfârșit, În urma alegerilor din 2000, În persoana lui Traian Băsescu. A fost un moment-cheie În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
autocrație, în mentalul poporului rus s-a format convingerea că e normal să fie așa, că totul vine de la țar, că nu se poate altfel, că lumea s-ar prăbuși dacă nu ar fi El. Este complexul "tătucului", al "salvatorului providențial", care a prins rădăcini foarte adânci în psihologia poporului rus. Au existat și unele încercări de liberalizare. Ecaterina cea Mare, de exemplu, a elaborat așa-numitul Balșoi Nakaz (Marea Instrucțiune), un set de principii pe baza cărora trebuia alcătuit un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
o casă, ceva ca un apartament cu două-trei camere, unde să-l poată primi În condiții cât de cât pe măsura personalității sale și unde să-și crească copilul. Și Gabriel ar fi avut de tras foloase de pe urma acestui om providențial al căminului nostru, căruia Ortansa i-a mai cerut să-i tipărească pe banii lui două volume de versuri, care să-i ateste vocația și statutul și să curme definitiv bârfele cum că idiotul de Restoiu s-ar fi Încurcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aș mai putea face față cerințelor universitare la vârsta a doua. Privind retrospectiv, trebuie să spun că primii care m-au apropiat de credință și de biserică au fost deținuții politici, atât laici, cât și preoți. În primul rând, întâlnirea providențială care mi-a marcat existența a fost cea cu domnul Dan Lucinescu, deținut politic timp de 15 ani la Suceava, Jilava, Pitești, Gherla și Aiud; apoi cea cu părintele Justin Pârvu, fost coleg de celulă cu Dan Lucinescu la Suceava
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
a ideilor, a sentimentelor, a creației artistice sau a trăirii cu Dumnezeu și cu Sfinții Săi, un frumos și plăcut substitut al realității sumbre. Nu am întâlnit mărturii în cărțile sau interviurile de memorialistică concentraționară care să nu recunoască influența providențială a versurilor marilor poeți închiși: Radu Gyr, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Andrei Ciurunga. Foarte important este că toți deținuții se regăseau în versurile marilor poeți care dezvoltau temele cunoscute tuturor celor întemnițați. Poeziile au mai avut un rol fundamental, acela
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
în temniți și prigoane / Morți sfinți în lupte și furtuni”, martiri care au făcut pământ sfânt din pământul țării noastre. Spirit vizionar, realizând importanța demersurilor generației sale în „Ofrande”, știind că Dumnezeu va da acestui popor oropsit oameni viteji și providențiali, care vor continua lupta milenară pentru neatârnarea neamului și pentru izbânda credinței noastre ortodoxe: Din fiecare rană ce ne doare, Din orice răstignire mai adâncă Am pus armuri pe piepturi viitoare Și-o spadă grea în mâini ce nu sunt
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Viena, unde a lucrat mai Întâi ca medic militar Într-o garnizoană din oraș și după aceea ca asistent la Laboratorul Central de Bacteriologie din Viena, sub conducerea doctorului Robert Döerr. Afilierea sa cu o instituție militară s-a dovedit providențială, deoarece i-a oferit posibilitatea de a observa În mod direct eficiența noilor vaccinări preventive folosite de trupele austro-ungare. Este probabil ca timpul Îndelungat petrecut de Moldovan În armată să-i fi influențat și concepțiile despre ordine, ierarhie și responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
un cerc restrâns. În cele din urmă, adepții creează un fel de organizație, în perioada recentă, un partid politic. Partidul încearcă să mobilizeze persoanele din jurul liderului și al platformei sale. Liderul poate să pară activiștilor de partid fervenți ca fiind providențial. Sarcina acestora este să-i convertească și pe ceilalți. Aplicarea acestui principiu la nivel de mase poate fi făcută cu ușurință sau lent, în funcție de rezistențele întâlnite. Liderul ajunge la putere, adeseori cu ajutorul electoratului (pe care ulterior îl asuprește), doar atunci când
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
În funcție de maniera în care ne definim cuvintele, acest concept poate să fie aplicat unui număr mare de lideri sau numai unui număr restrâns al acestora. Unii sociologi au întâmpinat dificultăți cu anumite noțiuni care apar în textul lui Weber: supranatural, providențial, grație divină, misiune profetică, extaz. Dacă luăm aceste noțiuni într-un sens restrâns, doar fondatorii de religii, sectele sau mișcările mesianice pot fi considerate drept carismatice. Dacă, pe de altă parte, considerăm că Max Weber a folosit cuvintele la figurat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
naturii propriului lor regim: democratic, dictatorial sau totalitar ilustrat respectiv de oameni precum Roosevelt, Franco și Saddam Hussein. Cunoaștem o serie de cuvinte care sunt utilizate într-o manieră mai mult sau mai puțin sinonimă cu liderii carismatici: eroi, om providențial, demiurgi, guru, sau pur și simplu personalități magnetice. Unul dintre acestea este demagogul, care se referă la politicianul care caută aprobarea maselor prin formularea de promisiuni de toate felurile. Acesta este cineva care face totul pentru a fi pe placul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
nu este, stricto sensu, o instituție politică, dar este cu toate acestea una care suscită astăzi cele mai puternice dezbateri în multe state europene. Dimensiunea ideologică "dreapta-stânga" apare subliniată în această dezbatere pentru că funcția fundamentală a asigurărilor sociale în statele providențiale avansate este redistribuirea veniturilor. Această problemă a redistribuirii devine din ce în ce mai mult una dintre cele mai importante surse de conflict și, prin urmare de frustrare și de neîncredere calculată. Astăzi, asigurările sociale constituie nodul Gordian al libertății-egalității în toate democrațiile avansate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
a regimului otoman a fost urmată de implozia regimului și de ascensiunea unui lider carismatic, Kemal Atatürk, care apoi a reconstruit statul și a demarat procesul de modernizare 13. O succesiune comparabilă, înfrângere militară, implozie politică și ascensiune a liderului "providențial" (mareșalul Philippe Pétain), a avut loc în Franța în 1940. Nu intenționăm să sugerăm că într-o anumită țară și într-un anumit moment există un singur tip de criză sau că crizele constau mereu și peste tot în câteva
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
compromisului fordist, unic în istorie, stăteau sincronizarea salariilor reale (ale bărbaților) cu creșterea productivității și politicile monetare și fiscale naționale, anticiclice, care au condus la una dintre cele mai lungi perioade de creștere economică cunoscute de-a lungul vremurilor. Statul providențial keynesian a fost esențial pentru stabilizarea cererii consumatorilor și pentru extinderea drepturilor sociale înspre cetățenii obișnuiți, care, pentru prima oară, au avut acces la bunurile de larg consum. Din 1973 însă, „cercul virtuos” alcătuit din producția de masă și consumul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
consumatorilor. Așa cum s-a arătat mai înainte, elementul-cheie al paradigmei producției fordiste a fost crearea posibilității de acces la consumul de masă pentru toți cetățenii de nivel mediu. Una dintre modalitățile de integrare a femeilor a fost prin intermediul extinderii statului providențial al lui Keynes. Femeile erau angajate pentru îngrijirea bătrânilor și a copiilor, ca surori medicale, profesoare sau pentru îndeplinirea altor servicii pentru persoane dependente. În același timp, femeile erau repartizate pe posturile cel mai puțin calificate din ierarhia serviciilor sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]