1,136 matches
-
(n. 26 august 1968, Olcea, județul Bihor) este o prozatoare română care s-a afirmat la începutul secolului al XXI-lea. A publicat până în prezent o carte de haiku-uri, "Haiku și caligrame" (2000), volumul reprezentând o inedită combinație între poezie și caligrafie (Rodica Frențiu fiind autoarea caligramelor). I-au
Florina Ilis () [Corola-website/Science/302839_a_304168]
-
Nicolae Scurtu Notele, știrile și însemnările privitoare la prozatoarea, publicista, traducătoarea și memorialista Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt incomplete, inexacte și, uneori, derutante. Prezența Irinei Lecca în presa literară și nonliterară, din perioada interbelică, se datorează lui Nicolae Iorga, care
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
să le facă cât mai vizibile în lumea de dincolo de mănăstire. Aici, la Mănăstirea Văratec, unde prezența lui Dumnezeu este atât de tulburătoare și atât de palpabilă, a meditat, a scris și s-a impus o cucernică stareță și o prozatoare lucidă și sensibilă la tensiunile și dramele umane. * M[ănăsti]rea Văratec, 11 aprilie [1]929 Mult stimate domnule Bianu, Mă umple de îngrijorare tăcerea d[umnea]voastră. Sunteți sănătos? Nu cred să fie Slutica 1 pricina tăcerii căci orice
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
(n. 4 noiembrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul "Pânza de păianjen", fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat " Pe
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
(n. 26 august 1947, Amaru, județul Buzău - d. 3 iulie 2015, București) a fost o prozatoare, poetă și critic literar român. S-a născut în familia preotului Ion Ionescu și a soției sale, Mariana (n. Ștefănescu), în comuna buzoiană Amaru. A urmat studii elementare în satul natal (1954-1958) și la Ploiești (1958-1960), Liceul „I.L. Caragiale” din
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
fost membru al guvernului Antonescu. Cu privire la data decesului există și o altă variantă: aprilie 1964. Într-o scrisoare către George Călinescu, publicată de criticul literar Nicolae Mecu în volumul: G. Călinescu și contemporanii săi" (Buc., Ed. Minerva, vol. I, 1984), prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (1899-1984), îi comunica teribila veste: "Abia de câteva zile am aflat că soțul meu a murit acolo unde se afla de 18 ani."
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
Nicolae Scurtu Biografia și opera poetei, prozatoarei și eseistei Ana Blandiana (n. 25 martie 1942) comportă o cercetare amplă și profundă spre a identifica universul liric și epic al uneia dintre cele mai talentate scriitoare din literatura română. Așa cum scriitoarea argumentează și în epistolele trimise la vârsta
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
se știe, al celui dintâi manual propriu-zis de istorie românească. Dintr-o altă căsătorie - cu Margareta Dinuliu - Al.Ștefanopol a avut și o altă fată care a murit la o vârstă fragedă. De asemenea, scriitorul a fost căsătorit și cu prozatoarea Elena Balamaci, care avea să fie apropiata prietenă a Cellei Delavrancea în ultimii ei ani de viață. In ultimele decenii ale vieții sale, Al.Ștefanopol a fost ca și căsătorit cu Elena Papatănase născută Mihăescu (1907 - 1971), fiica șefului de
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
Nicolae Scurtu Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Nicolae Scurtu Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a scris și trimis prietenilor, rudelor și, mai ales, confraților săi. Unele dintre aceste scrisori s-au publicat în ziare, reviste, almanahuri, crestomații
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Altele, cele mai numeroase, se află în biblioteci și arhive publice și particulare, care așteaptă să fie cercetate și publicate după normele occidentale de restituire filologică și științifică. Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Una dintre prietenele și confidentele sale este și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Una dintre prietenele și confidentele sale este și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară, încă de la debut, de la George Topîrceanu, unicul redactor al revistei Viața Românească, ce selecta, citea cu un gust sigur și corija neglijențe sau erori în exprimare. Epistola ce
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
(n. 4 noiembrie 1951, Galați) este o poeta, prozatoare, eseista, dramaturg și critic literar român. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău. Opera scriitoarei cuprinde peste 70 de cărți și nenumărate colaborări cu publicații literare din țară și străinătate. Opera autorului reprezintă rodul a două decenii de
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
Hedwig (Vicki) Baum (n. 24 ianuarie 1888, Viena - d. 29 august 1960, Hollywood, California) a fost o prozatoare austriacă, stabilită în SUA din 1931. Fiind evreică, toate cărțile ei au fost puse sub index și au fost arse în 1933 de naziști. Fiica lui Hermann, un funcționar de bancă tiranic și ipohondru și al lui Mathilde (născută Donat
Vicki Baum () [Corola-website/Science/316389_a_317718]
-
Silvia Culcer (n. Marcu, în 1942), profesoara de muzică și autoarea unor muzici de scenă, se nasc două fețe, Ioana-Larisa (1972) și Bogdana-Draga, amîndouă emigrate în Franța. Divorț în 1981. Din a doua căsătorie cu Maria Mailat, psihologa, poeta și prozatoare, colaboratoare a revistei Vatra, născută în 1953 la Tîrgu Mureș, se naște Matei-Alexandru Culcer (1984). Divorț pronunțat în 1988. Un loc geometric " (texte), Editura Cartea Românească, București, 1973 Citînd și trăind literatura ", eseuri de sociologia literaturii, Editura Dacia, Cluj, 1976
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
mai târziu un roman, Zilnic începe viața, ambele circulând în manuscris pe la prieteni. De publicat însă nu a publicat nimic, deși, judecând după scrisorile trimise rudelor și după povestirile menționate, recuperate astăzi, grație nepoatei sale, Monica Pillat, avea talent de prozatoare, iar vremurile, până în 1940-1944, nu erau tocmai potrivnice tipăririi, comparativ cu cele ce au urmat. În plus, fratele său mai mic cu cinci ani, Dinu Pillat, reușise să publice în 1941, în foileton, Jurnalul unui adolescent, în 1943, Tinerețe ciudată
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
Nicolae Scurtu Un aspect însemnat al operei poetei, prozatoarei, traducătoarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) îl constituie literatura epistolară, bogată în informații de istorie literară și culturală. Notele, știrile, precizările și microportretele ce se află în corespondența Otiliei Cazimir contribuie la reconstituirea unei epoci, a unui climat literar și
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
și, mai ales, la restituirea imaginii unor scriitori intrați de multă vreme într-un nepermis con de umbră. Epistolele Otiliei Cazimir au o mare calitate, sunt veridice, iar autoarea se bucură de credibilitate. Revelatoare sunt, în acest sens, epistolele trimise prozatoarei și memorialistei Sandra Cotovu (1898-1987), descoperită, îndrumată și publicată în revistele Viața Românească, Adevărul literar și artistic și Însemnări ie- șene de exigentul profesor de literatură George Topîrceanu. În epistolele ce se publică aici se evocă zbuciumul sufletesc și incertitudinile
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
Sandrei Cotovu se constituie în autentice lecții de compoziție, de stil și de limbă literară. Intuiește, fără ezitări, talentul, capacitatea de a plăsmui lumi convingătoare și arta narativă ce stimulează interesul unui lector inițiat în epica națională și universală. Cărțile prozatoarei Sandra Cotovu au apărut, însă, într-un timp nefast, când funcțiile criticii și istoriei literare erau anulate de o cenzură imposibil de imaginat. „ * Iași, 9 martie 1938 - Seara Draga mea, Cum să fiu supărată pe mata? Cum poți să crezi
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
martie 1938, pag. 20-31. 3. Margareta Gavrilescu, sora scriitoarei. 4. I.D. Suchianu (1895-1985), eseist, publicist, traducător și memorialist. 5. El îl reprezintă pe G. Topîrceanu, pentru care Otilia Cazimir a manifestat o puternică afecțiune și admirație. 6. Constanța Marino-Moscu (1875-1940), prozatoare și memorialistă. 7. Gheorghe Agavriloaiei (1906-1981), istoric literar și comentator atent al fenomenului literar. 8. Emil Coliu (1909-1939), istoric, specialist în arheologie și cronicar literar. 9. Gr. T. Popa (1892-1949), anatomist, publicist și codirector al revistei Însemnări ieșene, alături de M.
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
Nicolae Scurtu Însemnările privitoare la prozatoarea Irina Lecca (n. 7 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt insuficiente, lacunare, imprecise și, adesea, derutante. A fost încurajată să scrie și să publice la insistențele energice ale scriitorilor Constanța Hodoș, Ion Gorun și, mai ales
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
derutante. A fost încurajată să scrie și să publice la insistențele energice ale scriitorilor Constanța Hodoș, Ion Gorun și, mai ales, Nicolae Iorga care îi oferă cu generozitate coloanele ziarului Neamul Românesc, precum și pe cele ale Neamului Românesc Literar. Numele prozatoarei și traducătoarei Irina Lecca se întâlnește în reviste și ziare, precum: Ramuri, Luceafărul, Revista scriitoarei, Revista noastră, Gânduri bune, Unirea femeilor române, Jurnalul femeii, Viitorul româncelor, Calendarul „Neamului Românesc“, Al doilea Anuar al Bucegilor și în America (Cleveland). Este autoarea
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
jos. 5. Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de înalți ierarhi, scriitori și cărturari români și străini. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghy, Evoluția scrisului feminin în România. [Prefață de E. Lovinescu]. București, „Bucovina”, 1935, 496 pagini + Erată, în care Irina Lecca nu a fost inclusă.
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
(n. 28/29 decembrie 1968 în Livezi, jud. Bacău) este o poetă, prozatoare, editoare și jurnalistă română, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZP) și a Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR). Urmează cursurile gimnaziale și liceale la Bacău (Școala gen. nr. 5 "Alexandru cel Bun", Școala gen. nr.
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
anul 1966 iese de sub tipar culegerea "Piese", unele dintre care au fost montate de teatrele din republică. În anul 1970 vine în atenție cititorilor cu culegerea de nuvele "Toaca iernii". Se știe că proza scurtă cere o deosebită măiestrie și prozatoarea face față cu cinste acestui imperativ. Lucrările ei sunt căutate de publicul cititor și editate în zeci de mii de exemplare, care dispar în scurt timp de pe rafturile librăriilor. Între timp prozatoarea scrie și lucrări epice de proporții: romanele-dilogii "Țarină
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]