461 matches
-
-ncet și de distrat îl îngîna, fără să-l mai poată părăsi. Era frig și umed. Adela pusese haine groase și mănuși. Pe cap avea o beretă, de sub care se răzvrătea părul, umezit parcă de lumina lunii. Căutând să evităm prundul drumului, ne înde-părtam adesea unul de altul. Atunci ea mă chema lângă dânsa făcîndu-mi loc pe îngusta fâșie fără pietriș. Nu se auzea nimic în toată imensitatea decât nota misterioasă, naiv frântă, a bu-hailor-de-baltă de prin șanțurile drumului, geamăt al
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mai ști și dumneata, omule, că destul păcat am eu”. Iordache Cărăușu stupi între picioare. De după lada de făină un omuleț negru zise atuncea tare : - Solomonarii au fiecare feliușagul lor, unii leagă ploile și abat grindina la loc pustiu, pe prund ori pe imaș. Răzbunicul meu știa să facă pozna asta. Alții au dar să nu le facă rău dihăniile. Asta am văzut-o eu cu ochii mei când eram băietănaș. Umblam cu oile în zăvoi, pe malul apei, ș-aveam
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Dero" sau: " Avem ciorapi pentru femei cu găuri", " Avem pantofi pentru bărbați cu botul lat". Autobuzele înaintau acum prin defilee înguste, între pereți de rocă plini de licheni, pe care curgeau șuvoaie de apă. Pârâuri aproape secate alergau peste un prund zgrunțuros de gresie și se pierdeau 30 după vreun bolovan înverzit. Clopoței violeți se aplecau peste apa-nghețată. Fabrici de ciment, șantiere cu barăci pe roate, vopsite-n portocaliu, stive de bușteni se-nșirau din loc în loc, urâțind peisajul. Stațiuni
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
o fetiță de clasa a cincea de la Școala nr. 3 din Humulești. Am crezut doar că reminiscențele de manual au format imaginația copilei. O turmă de oi trece pe lângă mine, stârnind colbul de pe podul Ozanei. Apa cuibărește prin ochiuri de prund, acolo unde copilul bălai de altădată își descântă «aurașul» din urechi. Casa memorială e curată și îngrijită. Mai vin doar copii și bătrâni, fiindcă generația «pro» are alte priorități în chipaucă. «Dumneata știi că există oameni în Humulești, care n-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fiecare zi, de parcă ai muri mâine, da’ să muncești ca și cum ai ști că nu vei mai muri niciodată. Io... n-am mai avut timp de suflet... Nu știu... Poate că... mai este și blestemu’... Nu-l mai întreb nimic. Arunc prund cu lopata într-o betonieră de mână, ca să-l ajut și eu cu ceva. I-au crăpat palmele până la sânge. Eu i-am adus o alifie, dar n-o folosește. Era ziua mea de naștere. De Adormirea Maicii Domnului. Să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
călăreții împlu câmpul” și ,,pe copite iau în fugă față negrului pământ”. Și dacă asculți atent e-n pacea lui o adiere de cântec: ,,Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?...” Și dacă asculți atent, auzi pași mici sunând pe prundul Ozanei. Nu mai umbla desculț Nică, nu mai alerga peste pietre rotunde! Nică..., Nică... Pașii, taina au coborât în suflet și se aud: lipa-lipa, de parca-i trece râzând cu ,,părul bălai” peste copilăria fiecăruia. Mai ieși și mai râzi la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
întâmpla aproape totdeauna și femeia se făcea că nu bagă de samă. Ea era o biată fată săracă din oameni de rând, ș-o chema Cristina. Umblase în copilăria ei mai mult cu picioarele desculțe și purtase la păscut în prundurile Moldovei vițeii și gâștele tătucu-său, argat boieresc. Când se ridicase și intrase în joc, oacheșă și cu sprâncene codate, unii și alții începură a se uita la dânsa și a-și spune vorbe la ureche. Venindu-i vremea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu întoarse capul. Oșteanul, gheboșindu-se asupra armei lui, încărcă cu grabă și trase iar. Apoi iar încărcă; și pe când ochea a treia oară, printr-o lumină ca ziua, vedea lămurit cum scade unda și muierea iese de ceea parte, pe prund, între sfori scânteietoare de apă. Trase; și când se risipi fumul, o văzu căzută și zvârcolindu-se; apoi rămase neclintită, întinsă pe țărm, sub sălciile argintii. Cocostârcul albastru, 1921 Ochii ei arzători de mult s-au stâns... este, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
al cerurilor și ajunseseră pe pământ cândva, la începuturi, odată cu prima ninsoare. Le rostea cu ochii închiși, cu capul înclinat. Le asculta atent vibrațiile multiplicate în toată ființa lui, ca în cutia de rezonanță a unui instrument. Într-al Mării Negre prund⁄ Ler lerului Doamne⁄ La cel dalb altar preasfânt⁄ Hoi leronda lerului Doamne... Nicolae părăsi salonul. Urcă în bibliotecă și se opri în fața portretului Luminăției Sale. Îi plăcea să-l privească în lumina lumânărilor. Doar atunci semăna într-adevăr cu imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a anului, prin întemeierea unei noi familii” (17, p. 91). Arborele cosmic, crescut din mijlocul apelor primordiale - așa cum apare în unele legende cosmogonice -, a devenit, în colinde, arborele crescut pe o insulă din mijlocul mării și, ulterior, arborele de pe țărmul („prundul”, „schela”) mării. Imaginea mitică inițială și-a pierdut din consistență și semnificație în favoarea unei imagini mai realiste. De regulă, speciile de arbori cosmici care apar în textele folclorice sunt tipice : bradul sau mărul. Foarte adesea însă apare un soi de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Teleorman, Dobrogea), unde sunt atestate colin- dele și basmul în discuție ; alte „bulgărisme” existente în aceste colinde („în schela mării”) ; și, mai ales, faptul că, în unele colinde identice sau similare, copacul cosmic este un arțar de câmp (jugastru) : „Din prundul Mării-și Negre,/ Paște [= crește] un galben jugastru” (89, p. 53). Sau chiar „trei păltiori” (104) : D-în prundurile mării, La marginile țării, Născători, crescători, Sunt trei păltiori ’nalți și gălbiori (18, p. 58 ; 17, p. 96 ; 16, p. 275
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mării”) ; și, mai ales, faptul că, în unele colinde identice sau similare, copacul cosmic este un arțar de câmp (jugastru) : „Din prundul Mării-și Negre,/ Paște [= crește] un galben jugastru” (89, p. 53). Sau chiar „trei păltiori” (104) : D-în prundurile mării, La marginile țării, Născători, crescători, Sunt trei păltiori ’nalți și gălbiori (18, p. 58 ; 17, p. 96 ; 16, p. 275). 3. Paltinul consacrat în tipul de colinde „de tânăr”, „de fecior”, „de cocon”, importantă nu este doar prima imagine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gomii titulat Altina, pululând de proiecte din soiul acesta: amenajarea Insulei Maria Brăilei, ca o fortăreață turistică, transformarea Chiliei într-o Veneție a Europei Orientale, Cetatea Albă adusă la nivelul geometric de la Urbino, Insula Șerpilor gospodărită exemplar, Castelul gotic de la Prundul Bârgăului înălțându-se draculean de vertiginos în preajma Carpaților, Bărăganul colonizându-se cu agricultori olandezi. I tak dalșe. Gândul, gârdemul meu, e să lăsăm societalul românesc să se autoreguleze molcom, pentru că mondializarea va duce greul, bun, rău (adică ne?bun), cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scrisului românesc din Bucovina vremii. Din textele publicate, reținem aici câteva, ilustrative din multe puncte de vedere: „Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde, / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde... // [...] // S[g]omotoase unde repezi saltă tremurând pe prund / Și în fundul plin de taină mândru farmec ele-ascund, / Codrii vechi de veacuri multe, fața lor pururea verde / Oglindesc în undă lină; și-a lor freamăt li se pierde, / Tremurând pe-aripi de vânturi, și ducând o doină sfântă / Cer și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
lungi temelii de castru și temelia casei mi se deschide-n față zidită peste-un sat. Deschid această carte. În pagini mă afund ca într-o sacră mare și-n litera ei cresc străbunii mei răpuși pe un afet de prund și văd cum totul naște pe osul lor domnesc. Deschid această carte și-n filele-i de lut văd cum se schimbă-n floare străbunii mei de humă, în ei ca într-o apă mă oglindesc și-ascult pământul cum
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mai tăia din cele pofte... Bine ar fi ca tu însuți să te asiguri că zvonurile aistea sînt adevăruri și nu scorneli răutăcioase. Nu-i nevoie, că Petrică-vecinul mi-a povestit cum zilele trecute i-a surprins grămadă la marginea prundului, sub o tufă de ariniș. Și când te gândești că el își făcea planuri mari cu coptila asta, Ionela noastră. Și și-o dorea noră, zicea... Omule bun! Da nu-i totuna să vezi cu să auzi... Că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
azi o pezevenghe: Una groasă cu ochi mici, Crescătoare de pisici. Scundă, groasă, cu mustăți, Învechită-n răutăți. Pezevenghe cu scurteică Cam grecoaică, cam ovreică. Pezevenghe cu trei negi Doftoriță la moșnegi. - Ce moșnegi betegi și blegi Că veneau cât prund și iarbă Și cât praf și fir în barbă Leacuri de-ale ei să soarbă. Veneau din țara turcească Să mi-i împiciorogească. Ce mai cârd de iezme goale. Ea le dă să bea din oale Și mi-i vindeca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nenea Vitu, un văr de-al tatei. La el mă trimisese mama, într-o vară, pe când aveam vreo patru ani, ca să mai ușurez bugetul și așa destul de anemic al familiei. Acolo apele veneau adesea mari și înecau toată întinderea de prunduri. Atunci, stăteam în moară ca într-o arcă mirosind a făină. Câteodată, noaptea, nenea Vitu pescuia cu un trident, în iaz, la lumina făcliei. Când apele se retrăgeau, soseau căruțele la măcinat. În urma lor se furișau iepurii, ciuguleau boabele căzute
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
din locurile care merită văzute în Sydney. În comunitate este bârfită în fel și chip. Se spune despre ea că a fost activistă de partid pe linie de pionieri în regimul comunist. Provine dintr-o familie cu mulți copii din Prundul Bârgăului. Rămân de mici doar în grija tatălui, mama lor moare când naște ultimul copil. Profită că este orfană și face carieră în structurile comuniste. Deși mi-a povestit toată viața ei în cele două zile de când sunt la ea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mi-a citit sentimentele pe față. "Știu, știu ce vrei să spui, admit că mă ocupam să aranjez curvăsăria comuniștilor la nivel înalt, dar mie atunci mi se părea o misiune de invidiat, și era una de invidiat, Silvia din Prundul Bârgăului era șefa taberei internaționale de la Varna, în loc să frământe noroaiele din sătucul ei natal. Aveam tot ce-mi doream, haine ca o actriță de la Holywood, mâncare pe alese când atâția oameni crăpau de foame. Să nu crezi că eu nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe un copil, în stațiile de metrou și de autobuz, pentru a se asigura că nu mă va pierde în puhoiul de oameni, sărim de pe un peron pe altul, fugim după autobuze care au plecat din stație exact ca la Prundul Bârgăului. La început am fost furioasă, voiam să protestez, dar mi-am dat repede seama că ar fi o pierdere de energie, Silvia nu era omul care să se pună de acord cu cineva. Ea acționa mereu ca o suverană
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mine. Cum să fac duș la biserică, religia ortodoxă nu permite nici toaletă în jurul bisericii, de acea bătrânii trebuie să stea acasă, nu rezistă la o slujbă de trei ore. Intrăm printr-o poartă de scândură, de parcă am fi în Prundul Bârgăului, într-o clădire care aduce cu un saivan, mare și urâtă, curtea este curată, ocolim clădirea și intrăm într-un fel de anexe. Joase, dar foarte spațioase, invadate de lumină, strălucesc de curățenie. Un șir de femei se uită
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mari, aleargă Silvia, aleargă, de ce nu-și găsește liniștea, ar trebui să fie fericită, are o stare bună, este sănătoasă, trăiește într-o țară însorită, e liberă, dar ea aleargă strigându-și nefericirea pe "ulițele" Sydney-ului de parcă ar fi în Prundul Bârgăului, când e acolo "se face fericită", cum spune ea, să plesnească rudele și prietenii de ciudă, să vadă cine este ea, o bogătașă din Australia, nu o orfană sărăntoacă, mi-a povestit cum demult, în prima ei tinerețe, atunci când
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
tinerețe, atunci când a ajuns învățătoare, din primul salariu și-a cumpărat o rochie, apoi s-a plimbat prin târgul de la Năsăud cu un buchet mare de flori în brațe, așa, alene, prin târg, doar-doar or s-o vadă sătenii din Prundul Bârgăului cât este ea de frumoasă, cum a ajuns o adevărată doamnă, de un an și jumătate era învățătoare, își luase casă cu chirie, nu mai stătea îngrămădită într-un internat cu patruzeci de paturi într-o încăpere, nu se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cum se plimbă prin târg ca o regină, cu un braț de flori, cu rochia aceea de mătase ca para focului, numai în filme vezi așa ceva, se plimba, se plimba și, ca un făcut, nu era picior de consătean din Prundul Bârgăului. Dezamăgită, s-a târât spre casă și a izbucnit într-un plâns cu sughițuri. Peste câteva luni când s-a dus acasă, frații care rămseseră acolo să trudească la pământ au primit-o cu fețele alungite de parcă ar fi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]