485 matches
-
ȚARA MEA DE DINCOLO DE PRUT Mi s-a dat poruncă să te uit, Să te șterg din minte c-un burete, Patria mea pusă la perete. Și, ca-n anii noștri cei mai triști Iar să mă prefac că nu exiști, Iar să mă prefac
Curierul „Ginta latină” by Nicolae Dabija () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2228]
-
statutul basarabenilor care se află în România și care au și ei dublă cetățenie? În privința limbii care se vorbește în Basarabia, probabil că aceasta va deveni așa-numita moldovenească, stîrnind valuri de naționalism de o parte și de alta a Prutului, cu efecte deocamdată greu de anticipat. Toate acestea ar putea da apă la moara forțelor politice iresponsabile din România, dacă guvernul de la București nu va adopta o atitudine limpede față de aceste probleme. Din acest punct de vedere, se pare că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
atari concepții”. Șeful de Stat Major al Misiunii militare franceze, în România, la jumătatea lunii ianuarie 1917, nota: ,,Generalul Zaharov a făcut un demers pe lângă rege ca să-l determine să consimtă ca toate unitățile române aflate în reconstituire să treacă Prutul și să plece să se reconstituie, parte în Basarabia, parte la Odesa”. Ofițerul francez a subliniat faptul că ,,guvernul, Parlamentul, 23 conducătorii și poporul s-au ridicat cu indignare contra ipotezei unei replieri de acest gen”. H. Berthelot amintește, în
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
XIX, București 1939; Valea Lohanului, în „Revista Geografică Română” , anul V fasc. 3, București, 1942; Carte ethnographique de la ville de Houssi, în revista „Archives pour la Science et la Reforme sociale en Roumanie”, XVI-me , Anne nr. 1-4 , București, 1943; Lunca Prutului în dreptul regiunii Huși, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol. XXIX, nr.2, Iași, 1943; Variațiunile de nivel ale râurilor Prut, Jijia și Bahlui, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol.XXIX,nr.3-4, Iași, 1943; Zonele de influență economică ale orașului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fenomen la care vom asista însă, de acum înainte. Notă: Material preluat din „Credința. Foaie religioasă și culturală”, Huși, Anul II, nr. 23-24, octombrie - noiembrie 1934, p. 1-2 52 H uș ii și îm pr ej ur im ile LUNCA PRUTULUI ÎN REGIUNEA HUȘILOR Ion Gugiuman Laboratorul de Geografie Umană, Universitatea Iași Din dreptul Dealului Câlcea , așezat în partea de Nord a județului Fălciu și până la latitudinea satului Stănilești, pe distanța de aproape 30 km., râul Prut și-a sculptat valea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cât are în dreptul satelor Albița și Leușeni. În acest din urmă punct, lunca apare puternic gâtuită, dând impresiunea unei strâmtori, trecători sau porți - poarta de la Albița-Leușeni. Importanța acestei „porți” ca punct de ușoară trecere dintr-o parte în alta a Prutului, a fost din vechi simțită, aici existând încă din sec. XVI-XVII-lea pod umblător și de dubase, peste care treceau călătorii și oștile ce mergeau în susul și în josul Moldovei. Tot pe aici astăzi peste podul betonat de la Albița, trece șoseaua națională
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dă și firul apei Lohanului superior se prezintă în această parte puternic gâtuită, fenomenul ulterior de captare urmând în mod inevitabil să îndrepte spre Crasna partea din bazinul superior al Lohanului, care până atunci nu va fi captată de către afluenții Prutului. Cursul inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se deosebește de cel superior prin aceea că direcția lui este net subsecventă, fiind orientat de la NE - SW. Această schimbare de direcție, a atras după sine o desfășurare tipică a coastei de pe
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de om, și au plătit târgoveții în zilele ... vodă. Deci să nu aibă Volosenii nici o treabă cu acea bucată de loc, căci și mainte au fost tot din hotarul târgului; și de acolo pre Drislovăți până în unghiul stejarului în țărmurile Prutului. Atâta iaste hotarul târgului pre din gios.” - < 1629 (7138) > noiembrie 29, Huși - Hotărnicia satului Broșteni realizată de Ionașco Cehan mare pitar, Gabăr pârcălab, Tudori comis, Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
război. Iaca dovada... În zori, am deschis aparatul de radio și, pe fondul bubuiturilor, am auzit ordinul de atac. Am pus repede mâna pe creion și hârtie și am notat partea cea mai însemnată. Ascultați o: „Ostași, vă ordon treceți Prutul. Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre. Ostași, plecați azi pe drumul biruinței lui
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
retrageri, încă nu au reușit să stabilizeze frontul. Tare mă tem că rușii vor veni peste noi... Se desprimăvărează și rușii sunt la porțile țării. Când le va veni la îndemână, nu vor sta mult pe gânduri și vor trece Prutul... Angloamericanii bombardează zona petrolieră la metru pătrat... Lucrurile se complică cu fiecare zi. Să instruiești bine oamenii din pluton! Știi foarte bine că sudoarea de pe terenul de instrucție se preface în pavăză pe câmpul de luptă”... „Știu, domnule colonel!” - am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o frescă a societății românești de la început de secol XX, când se pun în mișcare energii pentru ocuparea unui loc comod și important în contextul social. Istoria dialectică a literaturii române (coordonator Gheorghe Crăciun, Editura Magister (imprimare: Editura Cartier și Prut internațional), Chișinău,1997, p. 415-418. a) Enigma Otiliei este un roman social, realist, fiindcă tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viața societății bucureștene de la începutul secolului al XX-lea. Ideea este că o societate parazitară nu are sensul de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
După vreo jumătate de oră trenul se pune în mișcare. Apoi, vom afla că a fost ultimul tren care a plecat spre București. Rușii, nerespectând acordul, au intrat în dupăamiaza zilei în Chișinău. Până la Ungheni, nimic deosebit. Înainte de a trece Prutul, lumea se înghesuie la ferestre, așteptând traversarea râului, ce va despărți Basarabia de România, ca pe un moment istoric deosebit. Unii își fac cruce, altora le curg lacrimile, iar alții privesc imobili, nefiind în stare să schițeze vreun gest, datorită
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac și nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Munții Măcinului; 17. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, desemnat ca Zonă Umedă de Importanță Internațională de către Secretariatul Convenției Ramsar; 18. Parcul Natural Vânători-Neamț; 19. Parcul National Buila - Vânturarița; 20. Parcul Natural Lunca Mureșului; 21. Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior; 22. Parcul Natural Comana; 23. Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”; 24. Parcul Natural Munții Maramureșului; 25. Geoparcul Platoul Mehedinți; 26. Parcul Natural Putna - Vrancea; 27. Parcul Național Defileul Jiului. Delta Dunării - studiu de caz Situată în sud-estul țării, Delta Dunării
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
colegii din școli, universități, cu conducerea Academiei de Științe, cu membrii Colegiului Rectorilor, cu reprezentanții Ministerului Educației, cu oameni de cultură și artă o dorință sinceră, manifestată direct și tranșant, de colaborare instituțională de o parte și de alta a Prutului. Întreg programul vizitei a fost orchestrat de echipa profesionistă a Ambasadei României la Chișinău, în frunte cu Excelența Sa Domnul Ambasador Marius Lazurca, prezent la majoritatea momentelor (de altfel, programul inițial a fost îmbogățit pe parcursul vizitei, la cererea noastră sau la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
colegii din școli, universități, cu conducerea Academiei de Științe, cu membrii Colegiului Rectorilor, cu reprezentanții Ministerului Educației, cu oameni de cultură și artă o dorință sinceră, manifestată direct și tranșant, de colaborare instituțională de o parte și de alta a Prutului. Întreg programul vizitei a fost orchestrat de echipa profesionistă a Ambasadei Românieila Chișinău, în frunte cu Excelența Sa Domnul Ambasador Marius Lazurca, prezent la majoritatea momentelor (de altfel, programul inițial a fost îmbogățit pe parcursul vizitei, la cererea noastră sau la inițiativa
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
câteva lungi interviuri toate publicate sau difuzate. Acum, l-am privit cu atenție. Cred că întâlnirea cu Lucinski i-a fost nu numai neplăcută, ci și dureroasă. De ce? Pentru că vineri s-a stabilit granița Uniunii Europene pe teritoriul românesc, pe Prutul ăsta blestemat. S-a implantat o cortină ,,cenușie” între România și o parte a ei pe Prutul graniță între două state românești. Și nu pentru că președintele Ion Iliescu ar fi vrut... Iată de ce, nu pentru că aș avea intrare oricând la
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ținut românesc aflat, ținut, căzut sub jug străin: dorul frumos, acel dor special care te prinde, cuprinde, străprinde; te năpădește, te copleșește; bate, răzbate, străbate - atunci când (de sus, din calidor), cu privirea aburită de duroare, cați Încolo, -spre-Asfințit, unde bănuiești Prutul, râu blăstămat, care-n două ne-a tăiat, despărțind frați de surori, ciuntind grădina de flori - de când procleții de moscali, afurisiții de ruși, păgânii de provoslavnici ne-au sfârtecat Țara, furând jumătate din Moldova, botezând-o Bessarabia... Prea puțin timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fața ta că inima o mai ia razna câteodată și ceea ce urmează de acum încolo s-ar putea să te tulbure. Așa ! Acum pot continua. Peste ani de suferințe și confuzii, vestea că Armata Română a primit ordin să treacă Prutul ca să recucerească Basarabia și granița de Nord pentru a reîntregi Bucovina s-a răspândit într-o noapte. Oficialitățile rusești și-au luat în grabă tălpășița, iar românii din parte locului cântau și aclamau pe străzile Cernăuților, pregătindu-se să întâmpine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
conducătorul” care vorbea despre el la persoana a treia („Mareșalul Antonescu a hotărât să...”), plasându-se singur în galeria marilor figuri ale istoriei naționale. Grandomania sa militaristă l-a făcut să reia comanda inițială din vara anului 1941 („ordon treceți Prutul!”) în variante succesive vădit iraționale: treceți Nistrul, treceți Niprul, treceți Donul, eventual și Oceanul! În numele aceleiași patrii atotîncăpătoare și atotsuferitoare a ordonat marșul spre moarte a sute de mii de soldați, ori a decis suprimarea a mii de etnici evrei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
conducătorul” care vorbea despre el la persoana a treia („Mareșalul Antonescu a hotărât să...”), plasându-se singur în galeria marilor figuri ale istoriei naționale. Grandomania sa militaristă l-a făcut să reia comanda inițială din vara anului 1941 („ordon treceți Prutul!”) în variante succesive vădit iraționale: treceți Nistrul, treceți Niprul, treceți Donul, eventual și Oceanul! În numele aceleiași patrii atotîncăpătoare și atotsuferitoare a ordonat marșul spre moarte a sute de mii de soldați, ori a decis suprimarea a mii de etnici evrei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care, Începând cu anul 1991, a repus În drepturi limba națională, Imnul, TRICOLORUL, a revigorat conștiința națională care și-a spus cuvântul prin mari manifestări organizate În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, de o parte și de alta a Prutului sub numele de Podul de Flori, etc. Ei au făcut astfel pasul hotărâtor, fiind precursorii afirmării unor mari valori ale spiritului și culturii românești din Basarabia prin: Ion Ungureanu, Matcaș, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
chiar și În gazetărie nu se rezumă la a face cunoscută o știre ci este un tribun al românismului Într-o provincie aflată multă vreme În stăpânire streină. În reportajele sale se raliază cuvintelor Mareșalului Antonescu: ”Ostași vă ordon treceți Prutul! ” după cum semnalează autoarea prezentării”O viață În slujba Bisericii și a neamului”. Arestat În decembrie 1948 nu și-renegat activitatea publicistică cu toate suferințele, abuzurile, nedreptățile din perioada Închisorilor. În acele Împrejurări dramatice a avut o atitudine demnă alături de atâția
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
o zi, Gheorghe Bezviconi, care suferea grav de ochi, vine la soția mea, medic oftalmolog, și o roagă să-l trateze. Să poată vedea România Mare. Alții se roagă la icoane, să le dea Dumnezeu viață măcar până vor trece Prutul fără pașaport. Când au Început atacurile Moscovei asupra istoriografiei românești, riposta a fost unanimă. Dan Berindei, Mihai Berzea, Gheorghe Bezviconi, Constantin Giurescu, Traian Ionescu, Manole Neagoe, Ștefan Pascu, Radu Teodoru și mulți alții au luat atitudine, chiar dacă semnau și articole
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la școala de la Rughi, a fost dat să Învețe mai departe liceul din orașul Bălți și unde l-am cunoscut pe scena Teatrului Orășenesc de la Bălți. Când au venit vremurile aspre, când Basarabia a fost ocupată de Sovietici, Arcadie trece Prutul În țară și apreciat pentru calitățile sale de actor ajunge În scurt timp pe scena teatrului din București. Cunoscut acestui domeniu este fericit că Își Împlinește chemarea urmând totodată și darurile sale scriitoricești Înmănunchind cele două pasiuni În Întreaga sa
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]