KorAP: Find »[drukola/base=psihosocial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...137 >

3,405 matches

Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481

omul secolului XXI în mediul său de muncă. Pentru o abordare holistă, dinamică și ecologică a conceptului de sănătate - ca proces constructiv al autoorganizării și autoînnoirii - avem nevoie de cel puțin două aspecte, în ceea ce privește optica pentru promovarea sistematică a sănătății psihosociale a persoanei: luarea în considerare a proceselor de percepție-evaluare și a strategiilor de gestionare și înfruntare a stresului (coping) ale individului; importanța tranzacțiilor dintre individ și mediu pentru menținerea sau redobândirea homeostaziei proprii (adaptare imunologică activă). Astfel putem defini sănătatea

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
mediu sau modificarea țintită a lor) este dependent de disponibilitatea și utilizarea unor resurse interne (personale) și externe (situaționale, sociale, organizaționale) de tip protectiv, respectiv restaurativ. Resursele de sănătate care-i pot sta la dispoziție unei persoane angrenate în activități psihosociale sunt competențele (ca resurse interne, de exemplu, calificări profesionale, cunoștințe, competență socială, rezistență psihică, stare corporală foarte bună) și posibilitățile de acțiune externă (ca resurse externe, de exemplu grade personale de libertate, controlul situațiilor, posibilități de participare și modelare a

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
rezistență psihică, stare corporală foarte bună) și posibilitățile de acțiune externă (ca resurse externe, de exemplu grade personale de libertate, controlul situațiilor, posibilități de participare și modelare a acțiunilor, climat de muncă favorabil/cooperant, suport social). Care sunt perspectivele sănătății psihosociale pentru următorii 20-30-40 de ani? Iată o întrebare care-i preocupă pe cercetători și pe cei interesați sau responsabili cu dezvoltarea unor organizații și societăți, care pun preț pe resursele umane. În conformitate cu teoria economistului rus N. Kondratieff (apud Nefiodow, 1997

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
afla pe panta descrescătoare al celui de-al cincilea ciclu Kondratieff, și anume al tehnologiei informațiilor. Economistul și specialistul în tehnologia informațiilor L. Nefiodow a ajuns - conform analizelor sale - la concluzia că al șaselea ciclu va fi cel al sănătății psihosociale. Ciclurile Kondratieff reprezintă nu numai fenomene tehnologice și economice, ci și sociale, care conduc la reorganizări majore în societate. Astfel, pot fi prognozate salturi chiar în domeniul inovațiilor, productivității muncii, pe baza potențialelor psihosociale și a investirii în resursele umane

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
ciclu va fi cel al sănătății psihosociale. Ciclurile Kondratieff reprezintă nu numai fenomene tehnologice și economice, ci și sociale, care conduc la reorganizări majore în societate. Astfel, pot fi prognozate salturi chiar în domeniul inovațiilor, productivității muncii, pe baza potențialelor psihosociale și a investirii în resursele umane (competențe interpersonale, capacitate de cooperare, creativitate), minimizându-se fenomenele distructive de toate tipurile (distrugerea mediului, criminalitate psihosocială, șomaj, boli psihice). Nefiodow susține că marile rezerve de productivitate ale societății nu rezidă numai în privatizarea serviciilor

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
reorganizări majore în societate. Astfel, pot fi prognozate salturi chiar în domeniul inovațiilor, productivității muncii, pe baza potențialelor psihosociale și a investirii în resursele umane (competențe interpersonale, capacitate de cooperare, creativitate), minimizându-se fenomenele distructive de toate tipurile (distrugerea mediului, criminalitate psihosocială, șomaj, boli psihice). Nefiodow susține că marile rezerve de productivitate ale societății nu rezidă numai în privatizarea serviciilor sociale, în băncile de date, nici în infrastructura transporturilor, energiei și comunicațiilor, ci depind de calitatea fluxurilor și schimburilor de informație, materie

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
știință distinctă. Este structurat pe trei secțiuni și zece capitole, însumând peste 580 de pagini. Prima parte, „Cadrul teoretico-metodologic”, cuprinzând patru capitole, stabilește și definește conceptele de bază ale disciplinei, coordonatele ei metodologice, premisele istorice și traiectoria devenirii ei, entitățile psihosociale specifice. Astfel, în capitolul I („Psihologia organizațional-managerială și câmpul ei de investigație”) se definesc obiectul noii științe, noțiunile de organizație, om organizațional, comportament organizațional, se evidențiază relațiile psihologiei organizaționale cu alte ramuri ale psihologiei (psihologia socială și psihologia muncii), se

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
lor se discută: teoria managementului științific (F.W. Taylor), teoria gestiunii administrative (H. Fayol) și teoria birocrației (M. Weber); 2. neoclasice, apărute ca răspuns la noile probleme și dificultăți ce s-au ridicat în fața organizațiilor, introducând studiul comportamentului, al relațiilor psihosociale; în cadrul acestei grupe, se analizează: teoria relațiilor umane (G.E. Mayo), teoria sociometrică (J.L. Moreno), teoria dinamistă (K. Lewin); 3. moderne, care tind să depășească abordările unilaterale proprii teoriilor clasice și neoclasice, avansând o viziune integrativ-sistemică asupra organizațiilor, acestea din urmă

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
organizațional al carierei (planificare, informare, centre de formare, evaluare și dezvoltare). Cariera și managementul ei sunt privite ca o dimensiune esențială a organizațiilor în accepțiunea lor modernă, care trebuie să satisfacă cel puțin trei cerințe de bază: economică, tehnologică și psihosocială. Partea a treia și ultima a Tratatului se axează pe analiza grupului ca nucleu constitutiv principal al organizației. „Celula unei organizații”, subliniază autorul, „o reprezintă grupul, nu individul” (p. 395). Firește, este vorba de grupul de muncă, a cărui constituire

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie și religie 107 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitate 109 5.3. Mecanisme psihosociale 110 5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal) 111 5.3.2. Atractivitatea fizică 112 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit” 113 5.3.4. Similaritate și complementaritate 113 5.4. Piața maritală

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
am încercat corelarea ei cât mai strânsă cu informații științifice provenite din câmpul psihologiei sociale. Ar fi fost și necinstit, și păgubitor să procedăm altfel atunci când se au în vedere familia ca microcosmos uman sau fenomene ce stau sub semnul psihosocialului, cum ar fi alegerea partenerului conjugal, divorțialitatea, recăsătorirea, coabitarea. Cu atât mai mult era necesar acest lucru în discutarea problemelor și a stresului pe care aproape cu fatalitate orice familie le încearcă, la care se adaugă asistența și terapia lor

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
1. Metode directetc "2.2.1. Metode directe" Pornindu-se de la faptul că acțiunile și conștiința umană sunt intenționale, în științele sociale s-a încetățenit practica de a interoga subiectul despre propriile valori, atitudini, conduite prin metode directe în cadrul anchetelor psihosociale. Cea mai cunoscută tehnică de investigare a atitudinilor este cea a scărilor (sau scalelor) de atitudine. Multiplele variante ale scărilor de atitudine pot fi reduse la cele trei tipuri: scări Likert, scări de intervale egale (Thurstone) și scările cumulative (Guttman

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
persoane semnificative, de personaje literare îndrăgite etc. Se presupune că profilurile obținute în acest fel schițează ceva din portretele axiologice ale subiecților înșiși. Tehnicii preconizate de Osgood i se reproșează unele neajunsuri generale ale scărilor de interval în cercetarea fenomenelor psihosociale (intervale neegale, „refugiul” în punctul 0), precum și plasarea conceptelor cu predilecție în jumătatea pozitivă a scării. De asemenea, se pune la îndoială caracterul bipolar și simetric al adjectivelor. S-a evidențiat că nu toate adjectivele sunt în poziție liniară; cercetările

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
În filmul cu același nume, povestea vieții lui Sanchez este jucată de celebrul actor Anthony Quinn.) Prezentarea destinelor tatălui, Sanchez, și a copiilor lui nu este făcută din exterior, ci din perspectiva fiecăruia. Iar ceea ce e remarcabil, și beletristic și psihosocial, este modul de a arăta - prin punerea în paralel și din când în când prin intersectarea lor - cât de diferite sunt acesteperspective, care se referă în cea mai mare măsură la aceeași realitate. Să recunoaștem că analiza multiperspectivală reia ideea

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
interviuri intensive, evidențiază multitudinea de tensiuni, mai mult sau mai puțin manifeste în asemenea configurații maritale, fiind legate mai ales de gelozie și rivalitatea dintre copii (de diferite mame sau tați). Variabile ca „integritatea gospodăriei (proprietății)”, „capitalul marital (material și psihosocial)” figurează și în înțelegerea suroratului și a leviratului. Abordarea prin costuri și beneficii, cu accent pe cele economice, este fructuoasă, de altminteri, în explicația apariției și menținerii familiei în general, a celei poligamice în particular. La aceasta trebuie adăugat un

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
ar fi mai indicată. 3.3.3.2. Criteriul rezidențialtc "3.3.3.2. Criteriul rezidențial" Locul în care se va fixa configurația maritală nou constituită, pentru un timp mai îndelungat sau definitiv, are multiple semnificații pe planul vieții economice, psihosociale și al socializării copiilor. Rezidența patrilocală înseamnă stabilirea grupului familial la părinții mirelui (soțului), iar cea matrilocală, la părinții soției. La aceste forme se mai poate adăuga cea ambilocală (la părinții ambilor soți), în două variante: fie că este indiferent

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
se dă” și „ce se primește”. În legătură cu ritualul căsătoriei, să spunem doar că el este îndeobște un prilej de mare bucurie și emoție. Acesta cuprinde, de la cultură la cultură și de la regiune la regiune, o serie de particularități estetice și psihosociale. În Oaș și Maramureș, mireasa se pregătește ca vestimentație și coafură timp de trei zile înaintea nunții. O excelentă caracterizare socioantropologică a nunții din centrul Transilvaniei (Valea Frumoasei) este făcută de Achim Mihu (1983). Există însă populații, e adevărat că

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
efective. Regulile de împroprietărire, de rezidență și de relații interpersonale se transformă mai rapid decât terminologia, așa cum de altfel a constatat încă din secolul al XIX-lea L. Morgan (vezi secțiunea 1.5.2.). Capitolul 5tc "Capitolul 5" Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritalătc "Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală" 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romanticătc "5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică" Familia nucleară în societățile moderne

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
interpersonale se transformă mai rapid decât terminologia, așa cum de altfel a constatat încă din secolul al XIX-lea L. Morgan (vezi secțiunea 1.5.2.). Capitolul 5tc "Capitolul 5" Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritalătc "Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală" 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romanticătc "5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică" Familia nucleară în societățile moderne este mult mai puțin puternică și pragmatică decât în

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
întemeia o gospodărie proprie, va avea copii sănătoși, va fi împreună la necazuri și la împliniri. În acest sens, celebrul roman Ion al lui L. Rebreanu nu este tipic pentru satul românesc (transilvănean). El este tipic ca gen de conținut psihosocial tocmai pentru cazurile de excepție, pentru atipicul din cultura românească tradițională, unde confruntarea tragică dintre „chemarea pământului” și „chemarea iubirii” era o realitate cu totul rară. Fără îndoială că această observație nu umbrește cu nimic excepționala valoare artistică a construcției

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
partenerului conjugal. În cristalizarea și stabilitatea relațiilor de autentică prietenie și dragoste însă, inclusiv Internetul este mai curând o premisă și apoi un instrument al relațiilor de tip „față în față” (Nadolu, 2004). 5.3. Mecanisme psihosocialetc "5.3. Mecanisme psihosociale" La întrebarea de ce o anumită ființă, și nu alta face obiectul admirației, dragostei și căsătoriei nu e ușor de răspuns. Cinstit este să recunoaștem că abordările în acest câmp al cunoașterii trebuie să fie mai degrabă ideografice decât nomotetice. Dar

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
maritală de zi cu zi, concretă și complexă. Astfel de anunțuri exprimă doar opțiunile celor ce le-au făcut. O mare parte din populație, ce nu recurge la aceste mijloace, s-ar putea să difere semnificativ în ceea ce privește caracteristicile sociodemografice și psihosociale. Suntem, altfel spus, pe terenul crucialei și fascinantei problematici a eșantioanelor selective ce vizează major și domeniul social pentru care, în elaborarea lor tehnico-statistică, în anul 2002, lui J. Hackman, profesor la Universitatea din Chicago, i s-a acordat Premiul

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
lor decât bărbații. b) Așteptările de rol creează diferențe reale între comportamentele bărbaților și ale femeilor, în special prin socializare. Altfel spus, cele mai multe caracteristici de personalitate și acționale atribuite prin stereotipii nu sunt naturale, biopsihologice, ci induse prin diverse mecanisme psihosociale. Este vorba de efectele etichetării, legea previziunilor (profețiilor) care se autoîndeplinesc. Cercetările lui J. Money și A. Erhard (1972) au arătat că în cazul hermafrodiților - unde cinci dintreindicatorii de sex (de exemplu, organele genitale externe) sunt biologic inconsistenți sau neconcludenți

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
cele ce urmează, vom schița câteva teorii mai specifice, deși nici în cazul lor nu e vorba, desigur, de o teorie în sens tare. De aceea, vom utiliza și expresiile de „abordare”, „paradigmă” sau „orientare”. Ceea ce am putea numi abordarea psihosocială integralistă vede în familie un sistem psihosocial puternic integrat, în care trăsăturile de personalitate ale membrilor sunt într-un feedback (de regulă pozitiv) de mare intensitate cu realitatea psihosocială a familiei ca întreg (vezi, pe larg, capitolul 9). Adică profilurile

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]