812 matches
-
Englewood Cliffs. Friedman, M.; Fisher, S.P. (1998), Handbook on Effective Instructional Strategies, EDIE (The Institute for Evidence based Decision-Making in Education, Inc.), Columbia. Fryer, M. (1998), „Rezolvarea conflictelor și creativitatea o abordare psihologică”, în A.S. Constantin și A. Neculau (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iași. Fullan, M. (1998), Change Forces. Probing the Depths of Educational Reform, The Falmer Press, Londra. Gagnon Jr., George W. ; Collay, Michelle (2001), Designing for Learning - Six Elements in Constructivist Classrooms, Crowin Press, Inc., Thousand Oaks
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
can be so Stupid, Yale University Press, New Haven. Sternberg, R.J. (coord.) (2005), Manual de creativitate, Editura Polirom, Iași. Stitt, A.J. (1998), Alternative Dispute Resolution for Organization, John Wiley & Sons Canada, LTD, Toronto Stoica-Constantin, A.; Neculau, A. (coord.) (1998), Psihosociologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iași. șoitu, L. (1997), Pedagogia comunicării, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tabachiu, A.; Moraru, I. (1997), Tratat de psihologie managerială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tichy, N.M.; DeVanna, M.A. (1986), The Transformational Leader, John Wiley
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de care s-au bucurat englezii în secolul al XVIII-lea a produs o prosperitate materială fără precedent, au avut loc încercări de dezvoltare a unei teorii sistematice a liberalismului", op. cit., p. 10. 163 Vezi Jacqueline Barus-Michel, Adrian Neculau - co., Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 31. 164 Mises arată: ,,O ideologie în accepțiunea marxistă a termenului este o doctrină care, deși eronată din punct de vedere al logicii corecte a proletariatului, este benefică pentru interesele egoiste ale clasei care
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
el...". Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 74. 244 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 36. 245 Cu ajutorul lucrării Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, pp. 276-302. 246 ,,Animalul nu-și anticipează moartea. Omul, dimpotrivă, știe foarte devreme că va muri. El este așadar, singura ființă de pe lume care cunoaște frica într-un grad atât de redutabil și de durabil
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
redutabil și de durabil". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 19. 247 Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă în limba română și publicată la Editura Academiei RSR, București, 1967. 255 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă în limba română și publicată la Editura Academiei RSR, București, 1967. 255 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 283. 256 Ibidem, p. 284. 257 Ibidem, p. 284. 258 Ibidem, p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 283. 256 Ibidem, p. 284. 257 Ibidem, p. 284. 258 Ibidem, p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 286. 260 Ibidem, p. 288. 261 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre frică: ,,Pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 286. 260 Ibidem, p. 288. 261 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre frică: ,,Pe măsură ce frica se ridică la o intensitate extremă, se aude țipătul îngrozitor de spaimă. Broboane mari de sudoare apar pe piele. Toți mușchii corpului sunt relaxați. Curând urmează
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
relaxați. Curând urmează o prostrație completă, iar facultățile mintale dispar. Intestinele sunt influențate. Mușchii sfincterelor încetează a mai funcționa și funcția lor de retenție este tulburată". Apud Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 290. 263 Apud. Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 291. 264 Claude Lévi-Strauss ne contrazice: ,,Progresul nu este nici necesar
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
retenție este tulburată". Apud Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 290. 263 Apud. Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 291. 264 Claude Lévi-Strauss ne contrazice: ,,Progresul nu este nici necesar și nici continuu: el apare prin salturi și ricoșeuri, sau prin mutații, cum ar spune biologii. Aceste salturi și ricoșeuri nu înseamnă o
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
3 ,,Un sistem, o unitate socială nu pot rămâne stabile decât atâta timp cât sunt capabile să-și asigure propria-i coerență și dinamică internă, dar și coerența și dinamica schimburilor cu mediul, deoarece evoluează odată cu acesta". Jacqueline Barus-Michel, Adrian Neculau - co., Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 36. 4 "Crizele formează substanța istoriei, evenimentele care o compun, care modifică relațiile dintre oameni și din societățile pe care ei le alcătuiesc. Istoria crizelor este istoria legăturilor sociale așa cum se țes ele între
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
compun, care modifică relațiile dintre oameni și din societățile pe care ei le alcătuiesc. Istoria crizelor este istoria legăturilor sociale așa cum se țes ele între oameni, organizate și instituite de către aceștia pentru a asigura conviețuirea...". Jacqueline Barus-Michel, Adrian Neculau - co., Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 26. 5 Apărută la Editura Academiei RSR, București, 1970. 6 C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei RSR, București, 1970, p.11. 7 Cât privește modul de manifestare a unei crize, aducem
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai multe niveluri: la nivelul subiecților (...), la nivelul relațiilor interumane (...), la nivelul structurii sociale (...), la nivelul societății (...), la nivel de civilizație (...). Socialul și psihicul aderă unul la celălalt ca două țesături îmbinate ale aceluiași corp". Jacqueline Barus-Michel, Adrian Neculau - co., Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, pp. 52-53. 8 Thierry de Montbriall, Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, p. 180. 9 Thierry de Montbriall, Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, p. 180. 10 www.dexonline.ro 11
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
selecționare, se folosește pentru asimilarea cunoștințelor, a trăirilor valorice și a stimulării spiritului creativ. Când se alege o metodă, se ține cont de finalitățile educației, de conținutul procesului instructiv, de particularitățile de vârstă și de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia grupurilor școlare, de natura mijloacelor de învățământ, de experiența și competența cadrului didactic. "-" Rezolvarea de probleme în grup este o metodă care presupune depășirea unor obstacole de ordin practic sau cognitiv prin mijloacele proprii ale educatorului. Când elevii sunt antrenați
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu este nici numai personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Ca subiect social, angajat într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dezvoltat valori umane nebănuite: tehnici de comunicare („telefonul-fără-fir”), căldură umană, solidaritate instinctivă și gravă. Un exeget al fenomenului, în societatea românească de dinainte de schimbare, constată insuficiența definițiilor din marile dicționare, caracterul lor schematic (Sicoe, 1992). Încercarea sa de a descrie psihosociologia cozii, într-un registru ironic și fals „științific”, evitând pateticul, ne oferă câteva repere în analiza acestui fenomen: fiziologia cozii ne dezvăluie tipuri grupate după mărime (cozile pot fi anemice, moderate sau stufoase), gradul de ordine (șiruri, coloane, mulțimi), starea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1997). Weinrich, H. (1997), Lethe. Kunst und Kritik des Vergessens, Beck, München. Context social și practici cotidiene - o rememoraretc "Context social Și practici cotidiene - o rememorare" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" Ultimul număr al revistei pariziene Connexions (80, 2004), revistă de psihosociologie și științe umane, reunește studii și cercetări sub un generic deosebit de incitant: Mémoire collective et représentations sociales. În editorialul ce deschide acest număr tematic, Claude Tapia propune o abordare relativ nouă a relației dintre reprezentările sociale și memoria colectivă. El
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Le concept de «thèmata»”, în G. Guimelli (ed.), Structures et transformations des représentations sociales, Delachaux et Niestlé, Lausanne. Neculau, A. (1992), „România - dificultățile schimbării”, Revista de psihologie, 1, pp. 81-89 (studiul a fost reluat în volumul Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Polirom, Iași). Neculau, A. (1999), „Memorie colectivă și uitare”, Psihologia Socială, 3, pp. 49-62. Neculau, A. (2000), „Controlul contextului și manipularea reprezentărilor sociale”, Psihologia Socială, 5, pp. 38-47. Neculau, A. (2001), „Cum se construiește astăzi memoria socială?”, Psihologia Socială
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
d’ethnopsychiatrie, nr. 18, Grenoble. Neculau, A. (1991), „Roumanie: le changement difficile”, Connexions, nr. 58. Neculau, A. (1992), „Les «secrets» de l’Est: le modele roumain”, Connexions, nr. 60. Neculau, A. (1998), „Conflictul sociocognitiv”, în A. Stoica-Constantin, A., Neculau, (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictului (Psychosociologie de la solution du conflit), Polirom, Iași. Neculau, A. (1998), „Intervention et manipulation”, Connexions, nr. 71. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută (La mémoire perdue), Polirom, Iași Neculau, A. (2000), „Controlul contextului și manipularea reprezentărilor sociale” („Le contrôle du
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Printre „indicațiile” primite de acești specialiști a fost și aceea ca în cazul decesului să fie trecut diagnosticul complicațiilor finale (cel mai adesea „blocaj renal” sau „septicemie”), astfel că numărul femeilor decedate în urma avorturilor provocate depășește zece mii. Importante din perspectiva psihosociologiei, ca fapt de memorie socială, sunt și amintirile traumatizante ale femeilor ce-au suportat avorturi provocate ilegal. Designul cercetării În scopul investigării amintirilor legate de avorturile provocate și semnificațiilor conferite acestora în memoria de lungă durată, am efectuat un studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
New York. Lazarus, R.S. (1966), Psychological Stress and Coping Process, McGraw-Hill, New York. Lazarus, R.S., Folkman, S. (1987), „Transactional theory and research on emotions and coping”, European Journal of Personality, nr. 1, pp. 141-169. Neculau, A. (coord.), (1999), Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Polirom, Iași. Neculau, A. (2000), „Memorie colectivă și uitare“, Psihologia Socială, nr. 3. Piret, A., Nizet, J., Bourgeois, E., (1996), L’analyse structurale. Une methode d’analyse de contenu pour les sciences humaines, De Boeck & Larcier, Paris-Bruxelles. Popescu-Neveanu, P.
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
numai că „nu există viață adevărată în falsificare” (Adorno), dar și că falsificarea distruge orice încercare de viață adevărată. L.A.: Ultima precizare: modul tău de a răspunde la întrebări depășește o viziune strict psihoterapeutică. D.G.: Prima mea iubire a fost psihosociologia; psihologia clinică și psihoterapia m-au „întreținut” - nu poți trăi numai din iubiri! Gregory Bateson a spus-o cel mai bine: „Dacă vrem să înțelegem ceva din spiritul uman, atunci va trebui să avem întotdeauna în vedere faptul că ne
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]