5,478 matches
-
-și face nevoile. Dar cu ochii pe santinelele rusești. Când s-a întors rusul cu spatele, a și rupt-o la fugă, imediat a sărit unul după el și încă altul și tot așa. Rușii au început să tragă cu puștile automate după fugari. Când a văzut că fuge primul după el, Petrache a alergat și mai tare, când a văzut că se apropie de el, depăna din picioare cât îl țineau puterile, căci el credea că ceilalți vor să-l
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în Siberia, în Taiga și în altele părți ale Imperiului Roșu. Noapte de coșmar Era primăvara lui 1945, noapte cu lună plină și cu câțiva nori, când în localitatea Glodenii-Gândului, pe la miezul nopții, au început să se audă rafale de puști automate. O bandă de tâlhari înarmați au luat satul de la un capăt la altul la jefuit și tâlhărit. Îmbrăcați în uniforme rusești și mascați pentru a nu fi recunoscuți, au început să-și pună în aplicare planul demult stabilit. L-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să se dezlege. Se bănuiește că unul dintre bandiți, pe nume Lazăr Ilie, i-ar fi dat drumul la o mână fără să-l vadă ceilalți bandiți. Așa a putut Pleșu să se dezlege și să fugă prin grădini, gol pușcă, până la marginea satului, adăpostindu-se la Iedul, care i-a dat o fașă de țol cu care s-a înfășurat să nu i se vadă păcatele și să se poată duce dimineață la copii și nevastă. Noaptea de coșmar a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
stabilit, au trecut la fapte, lichidându-l pe Sturza care se afla pe ulița mare a satului când a fost întâlnit de bandiți. Acesta a fost întrebat de hoți: Cine ești? Straja, a răspuns el ... Na, straja ... și au descărcat puștile automate în trupul lui, rămânând cinci copii orfani, doi băieți și trei fete. Cea de a doua strajă, Gheorghe Baer, s-a culcat în șanț și nu a fost văzut de către criminali, scăpând atunci cu fuga prin grădini. A treia
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lui Ion Tonu și al Limbiatei, Vasile Tonu, s-a căsătorit cu Rarița din neamul Fandaracilor, femeie de statură semi mijlocie, albă la față, pe când Tonu era de statură mijlocie și brunet, cu o minte sclipitoare. Și-a cumpărat o pușcă zebeu, rămasă din cel de al Doilea Război Mondial pe la 1946 și spunea nevestei: Oi, Rari, am o pușcă și face pica, paca, bâu! Și așa îl râdeau oamenii. Cu trecerea timpului s-a terminat și muniția ce a rămas
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
semi mijlocie, albă la față, pe când Tonu era de statură mijlocie și brunet, cu o minte sclipitoare. Și-a cumpărat o pușcă zebeu, rămasă din cel de al Doilea Război Mondial pe la 1946 și spunea nevestei: Oi, Rari, am o pușcă și face pica, paca, bâu! Și așa îl râdeau oamenii. Cu trecerea timpului s-a terminat și muniția ce a rămas de pe urma Marii Configurații Mondiale și pușca lui Tonu a început să nu mai poată face: pica, poca, bâu. Și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
al Doilea Război Mondial pe la 1946 și spunea nevestei: Oi, Rari, am o pușcă și face pica, paca, bâu! Și așa îl râdeau oamenii. Cu trecerea timpului s-a terminat și muniția ce a rămas de pe urma Marii Configurații Mondiale și pușca lui Tonu a început să nu mai poată face: pica, poca, bâu. Și totodată și-a pierdut și valoarea ajungând pe post de băț sau ghioagă. Vasile Tonu a avut atât băieți, cât și fete cu Rarița lui. Primul copil
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ia găina. Când se întorcea ea acasă îl întreba pe copil: Petruț, ai mai ciocardit ceva? Adică, dacă a mai prins vreo găină. O altă misiune pentru Petruț era aceea de hăitaș, că Vornicu, amantul ei, era vânător și avea pușcă și îi trebuia om să-i abată vânatul în bătaia țevii. De la misiunea asta s-a ales Petruță cu un reumatism care l-a chinuit toată viața. După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, ba chiar de la izbucnirea lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aruncat asupra lui și numai o pălitură i-am dat drept în moalele capului, părinte, că a căzut jos și, ca să fie mai sigur, vărul meu i-a mai tras și el câteva peste fluierele picioarelor. Apoi i-am luat pușca de pe braț și i-am mai tras una în cap cu patul puștii lui, ca să mă țină minte. Vezi, părinte, și eu țin minte! Da, fiule, da, zi-i, spune, nu mă ține așa, am și eu treabă. Și după
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
capului, părinte, că a căzut jos și, ca să fie mai sigur, vărul meu i-a mai tras și el câteva peste fluierele picioarelor. Apoi i-am luat pușca de pe braț și i-am mai tras una în cap cu patul puștii lui, ca să mă țină minte. Vezi, părinte, și eu țin minte! Da, fiule, da, zi-i, spune, nu mă ține așa, am și eu treabă. Și după asta, părinte, am încălecat pe el și l-am întors cu fața în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
am și eu treabă. Și după asta, părinte, am încălecat pe el și l-am întors cu fața în sus și i-am luat cuțitul lui de vânătoare de la brâu și i-am tăiat limba, să nu poată vorbi, părinte. Pușca, porthartul, cuțitul, pumnalul și baltagul, că avea și baltag. Le-am dat pe toate în fântâna de la canton, apoi ne-am despărțit. Vărul meu a plecat în sat în Tansa, iar eu am plecat acasă la Glodenii-Gândului și ca să le
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să fac? Să te spovedești, fiule, mai ai păcate? Să vezi, părinte, că într-o noapte cu lună plină, noapte de vară, când războiul era pe sfârșite, eu ... eu am fost capul bandei de tâlhari travestiți în ruși și, cu puști automate, cu măști pe obraz, am început să tragem focuri de armă și să atacăm pe gospodarii din sat, pe aceia care-i știam că au ceva bani și pe aceia pe care aveam eu ciudă. Așa am luat bani
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Nea Petrică pocni din degete în felul său și zise convins: Cred că ai dreptate, savantule!... Dar unde-ar putea fi oare o asemenea intrare? O găsim noi, strigă Bărzăunul fericit că i se dă dreptate. Și porni ca din pușcă spre pietrele așezate în formă de unghi ascuțit. Nu departe de ele, rezemată de blocul uriaș de stîncă, zări o altă lespede, dreptunghiulară, cioplită parcă de o daltă măiastră. Se apropie de ea și o privi ca pe-o pîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fost Mesapotamia, AKKADIAN, cu cinci milenii în urmă. Aurora: Apoi civilizația Creta, cea mai avansată din Europa în epoca bronzului, civilizație care a fost distrusă de un cutremur acum 3500 de ani! Profesorul: Apar hărtia și scrisul, busola, praful de pușcă. Aurora: Este o glumă. Ce a uitat să facă pe Pămănt Dumnezeu, face chinezul! (răsete) Evelin: Dar au apărut și s-au generalizat crima, războaiele cu mari masacre umane. Aurora: și cum ați vrut să opriți evoluția omului, a vieții
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Elefantul, maimuța au fost aduse în Europa pentru grădinele zoologice sau circ. Europenii au dus în Africa și Asia calul, meșteșugurile dar și sclavia, mai ales, în Africa! Darwvin (nervos): și ce-au luat din Asia? Evelin: Busola, praful de pușcă, hărtia, mătasea și... Este o vorbă: ce-a uitat să facă Dumnezeu și Natura pe Pămănt găsiți la chinezi! Darwvin: Hai că asta mi place! Dar, domnule, în fond ce dorești dumneata? Evelin: Nimic, doar că mă îndoiesc că strămoșul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
științifică a permis omului să descopere și să fructifice infinite posibilități latente ale naturii: matematica, fizica, chimia, astronomia, biologia, etc. i-au ușurat viața, dar i-o și amenință, căci orice nouă descoperire, recunoșteau chinezii când au descoperit praful de pușcă, se întoarce împotriva omului aceasta pentru că omul nu-și poate controla moral aceste descoperiri la acmeu aflându-se fisiunea atomului, cu Hiroșima consecutivă. Dar există o altă imaginație care constituie unica salvare, de mare forță spirituală: imaginarul poetic, imaginarul artistic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
acceptat ca soț și pace bună! Tata a fost de acord, în primul rând pentru faptul că socrul și ginerele se întâlneau pe terenul unei pasiuni comune: vânătoarea! Deci, alături la sesiuni, raionale ori regionale, alături și pe coclauri, cu pușca în cumpănire... Asta da, armonie familială! Prin urmare, cum l-ar fi crezut tata-socru pe un amărât de contabil-șef, care i-a șoptit că, fiind într-o deplasare, în București, l-a zărit pe ginere la o cafenea centrală
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
-ne în plimbarea spre liziera de nuci de pe platoul din sus de Casa de apă. - Ei, să văd care dintre voi împușcă lupul sur?! Care este viteazul, eroul care să nu facă în pantaloni când i-o apărea în buza puștii? Râde puțin răgușit, până dă în tuse, tuse tabagică. Nu are în mână decât un bețigaș de salcie, ca un vechi fântânar care caută, prin ce magie? locul unde se află mai aproape pânza de ape freatice. Însă el îl
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Ori nervii noștri întinși la maxim făceau să percepem exagerat și un simplu țârâit de greier? Pe măsură ce ne apropiem, pășim tot mai rar, aproape neauzit. Din spate se aude bine gâfâitul Unchiului. Însă cine mai are acum timp pentru el? Pușca strânsă în mâini este totul, nu avem ochi și urechi decât pentru pâlcul de cătină din față. Nu știu de ce îmi vine să cred că fiara așteaptă aici, la intrare în hotarele sale, și nu pitită pe undeva prin râpă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
limitele răbdării. Știi, poate că intuiția îți zice că, dacă te-ai ridica de pe scaun, ți-ai pune haina pe tine, ai porni-o cu pas șovăielnic la început, apoi sigur, către ieșire, tinerelul acela s-ar avânta ca din pușcă după tine; i-ai sparge mitul, l-ai putea vedea coborând din sferele lui înalte direct în pielea de om, desfigurat, supus furiei de cea mai joasă speță. Cerându-ți banii pe consumație, gata să sară la bătaie. Și totuși
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
frigului de primăvară și pietricelele ascuțite care îi tăiau talpa. Curând, își scoase și sacoul. Nici nu-și mai amintea unde îl lăsase. Cureaua și cămașa. Pantalonii. Într-un târziu, sub un cer desuet și buclat trandafiriu, se așeză gol pușcă pe trotuarul din fața porții verzi. O zări ieșind. Candidă și fără gânduri. Gigi Pătrunjel se ridică fript în două picioare și, sprijinindu-se de gard, o ținti drept în ochi. Tânăra își ascunse fața de priveliștea sfruntată a trupului gol
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
la Trebizonda și chiar la Constantinopol, creștinii autohtoni trăiau în teroare. Populațiile creștine fugeau speriate, căutând azil în consulatele și în școlile franceze. Peste tot, agenții noștri i-au primit, i-au protejat și chiar i-au apărat fizic, cu pușca în mână. Oroarea pe care a inspirat-o lumii civilizate știrea acestor masacre nu a fost egalată decât de admirația manifestată de aceasta față de curajul consulilor noștri. În mai multe reprize, Papa Leon al XIII-lea97 a transmis guvernului francez recunoștința
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Sau poate că ajutorul unora e doar în scop publicitar și atunci sunt explicabile aceste înșiruiri de liste interminabile pe care oricum nu le ascultă nimeni. Și, în sfârșit, primii artiști și-au făcut apariția pe scenă. O trupă de puști care au reușit să ridice sala în picioare încă de la primele acorduri și să-i determine pe spectatori să cânte împreună cu ei. N-a rezistat tentației de a cânta și ea, deși nu-i erau foarte cunoscute versurile. Palmele se
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pare că vor adormi Efimița coboară brusc, micșorează lumina lămpii și apoi revine în poziția inițială. Cei doi adorm, sforăie. Grupul de agitație trece de cîteva ori prin scenă însoțit de zgomot infernal: alămuri, cîntece revoluționare, focuri de pistoale și puști, salve de tun, chiotele lor înșiși. La fiecare trecere prin scenă ei sînt personaje, marcate prin modificări minimale de costum, recuzită dar mai ales prin fond sonor, din altă revoluție/răscoală/rebeliune fiind deghizați ca-n tablourile respective: 1821 (în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Nu el, ginerele tău, spune asta. BUNICA: Da' cine? BUNICUL: Personajul lui din nuvelă. Habar n-ai de literatură. (mică pauză) SONIA: Ia auziți! (citează indignată, bătînd în ziar) "Generația copiilor mei a decăzut. O incultură degradantă. Fete tinere și puști de liceu se gîndesc numai la sex și la băutură. Aștept cu inima cît un purice să-i văd apucîndu-se de droguri. Ah, ce greu e să fii părinte!" (se smiorcăie) Să spună asta tata despre noi... BUNICUL (sever): Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]