78,673 matches
-
Orientul Apropiat, în timp ce publicistul american Natan Sznaider preamărea virtuțile imperiului moral în care principiile economiei de piață fac cea mai bună casă cu cele ale democrației... "Suddeutsche Zeitung", la rîndul lui, găzduia în aceleași zile eseurile unor autori destul de cunoscuți publicului cultivat. Richard Swartz, scriitor suedez, fost corespondent al ziarului, "Swenska Dagbladet", autor al cărții Room Service tradusă și în românește, semna un demn de reținut eseu despre lumină, o temă generoasă pornind de la tradițiile culturii europene. Oprindus-se mai degrabă asupra
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
cel puțin omenirea pe gînduri, oferind și un spațiu de refugiu celor copleșiți de o realitate greu de suportat și asumat. Faptul explică parțial și de ce în acest an maratonul literar de la Köln și Salonul de la Leipzig au fost supermediatizate. Publicul i-a văzut și auzit pe Günther Gras, Christoph Hein, Peter Hartling, Urs Widmer, Rüdiger Safranski, Peter Scholl-Latour, Friedrich Schorlemmer, pe Vitali și Vladimir Klitschko. Oricît de diferiți au fost invitații, îi unește celebritatea de care fiecare în parte se
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
în parte se bucură, ce-i drept, în grade și din motive diferite. Salonul de la Leipzig și-a respectat totuși tradiția și stilul, rămînînd și de astă dată un spațiu privilegiat de contact al autorilor și al cărților lor, cu publicul cititor, sub o deviză modificată: "Leipzig citește" pare a fi devenit, în împrejurările date, "Leipzig dezbate dar și citește". Cît despre Festivalul litcologne, acesta promitea participanților "contactul cu literatura, din toate direcțiile, vreme de cinci zile și cinci nopți peste
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
citește". Cît despre Festivalul litcologne, acesta promitea participanților "contactul cu literatura, din toate direcțiile, vreme de cinci zile și cinci nopți peste tot în Köln". Manifestarea s-a conformat gustului vremii, fiind mai degrabă un show decît obișnuitele lecturi cu public. Motiv pentru care observatorii vieții culturale au atras atenția asupra unei excesive tendințe de a transforma în "event" și "show", acțiunile promoționale sau pur și simplu lecturile cu public. Vedetele literare au sosit la Köln din mai multe colțuri ale
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
gustului vremii, fiind mai degrabă un show decît obișnuitele lecturi cu public. Motiv pentru care observatorii vieții culturale au atras atenția asupra unei excesive tendințe de a transforma în "event" și "show", acțiunile promoționale sau pur și simplu lecturile cu public. Vedetele literare au sosit la Köln din mai multe colțuri ale Germaniei și din străinătate. Carlos Saura, renumitul regizor spaniol, a debutat în lumea literelor cu un roman consacrat războiului civil din Spania. Jurnalul lui Kurt Cobain, cîntărețul decedat în
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
multe colțuri ale Germaniei și din străinătate. Carlos Saura, renumitul regizor spaniol, a debutat în lumea literelor cu un roman consacrat războiului civil din Spania. Jurnalul lui Kurt Cobain, cîntărețul decedat în 1994, a devenit pentru prima dată accesibil, fragmentar, publicului larg. Cititorii au avut ocazia să-i vadă și audă "pe viu" pe autori plasați solid pe lista succeselor de librărie: pe Leon de Winter, pe Veronique Olmi, o autoare de mare succes în Franța, care s-a întîlnit cu
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
larg. Cititorii au avut ocazia să-i vadă și audă "pe viu" pe autori plasați solid pe lista succeselor de librărie: pe Leon de Winter, pe Veronique Olmi, o autoare de mare succes în Franța, care s-a întîlnit cu publicul la Institutul francez. Roger Willemsen, moderatorul TV și autor de cărți ( ultima fiind o foarte interesantă călătorie prin Germania profundă) a prezentat gala din incinta Filarmonicii cologneze. Textele lui Gabriel García Márquez au prins glas în lectura actorului Mario Adorf
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
se intitulează volumul de eseuri al scriitorului Richard Wagner, originar și el din România, carte apărută tot în această primăvară la Aufbau Verlag din Berlin. La 27 martie, în programul Institutului Goethe din România figura o întîlnire a scriitorului cu publicul din București. Salonul de Carte de la Leipzig s-a încheiat, premiile acestui an au fost atribuite, litcologne a fost din nou un succes. Și totuși, cînd războiul din Irak devine tot mai sîngeros, promițînd să dureze multă vreme, nu cumva
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
am luat-o abia în anul următor, când mi s-a propus să țin conferințe la Universitățile din București - unde am fost numit "profesor asociat" -, Iași, Cluj. A început astfel un capitol nou în viața mea. Nu vreau să ascund publicului care mă va citi faptul că am fost extrem de șocat de ce am găsit în țară. - De ce anume? - Nu se schimbase prea mult centrul Bucureștilor, deci mă regăseam acasă, Calea Victoriei era aceeași, strada Știrbei Vodă (de unde plecasem în 1944) era la
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Cătălin Davi Notorietatea unui gen artistic într-o anume perioadă este rezultatul întrunirii mai multor factori: importanța artiștilor care frecventează genul, impactul pe care acest fenomen îl are asupra publicului și a mediei și forța economică investită în fenomenul respectiv. "Artele focului", în general, și arta sticlei, în mod special, întrunesc tot acest ansamblu de factori obiectivi și subiectivi. Este adevărat că succesul de ordin material, cel mai adesea, pe
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
Bulandra, avînd și suportul textului care merge în această direcție, care investighează cu un ton parcă mai inocent destinele dramatice, l-a scufundat mai adînc în derizoriul suferinței, dincolo de diagnostice și nume de boli. Montarea cîștigă, la Cluj, prin amplasarea publicului pe scenă, atît de aproape de actori - și asta îi obligă și îi responsabilizează în plus - de povestea fiecărui personaj și a tuturor împreună, mărind impactul și starea emoțională, deopotrivă a actorilor și a spectatorilor. De aici încolo, însă, la nivelul
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
cosmetizate, oferite gratuit vulgului nedevenit încă cetățean, vor fi înghițite instinctual, fără grimase. Dintotdeauna mârâiala patriotardă, apelul la urletul folcloristo-mârlănesc își va găsi adepți, iar jogodiile se vor prinde de aceste proteze emoționale descărnându-le până la os și servindu-le "publicului" cu satisfacția împlinită. Vulgul își va cumpăra o jigodie docilă, nu va avea nevoie de câini de rasă. Tribunul, Trubadurul și haita lor își vor ridica piciorul când vor trece pe lângă valorile democratice europene, apoi vor pieri subit cu trupurile
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
Teatrul neogotic și «fantomele» sale. Punctul de pornire biografic îl alcătuiesc cele două etnii "interioare", "concurente", ale scriitorului, română și franceză, cărora le corespund două categorii de spiritualitate religioasă, ortodoxă și catolică, la care putem adăuga - deși niciodată comentată în public de purtătorul său - conștiința unei parțiale origini iudaice. Rezultatul cel mai expresiv al acestei "evadări din sine" îl întrupează figura etniei britanice, una, desigur, artificială, a "palimpsestului identitar", pe direcția pastișei și a șarjei: Refugiul dureros în această identitate voit
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
adesea pe baza unor prevederi constituționale, a fortiori, cultura română trebuie să se bucure de același tratament. Suntem o țară săracă, în care bugetul consumatorului obișnuit este firav iar apetitul său achizitiv pe măsură. În consecință, bunurile culturale rămân inaccesibile publicului larg, iar individualitatea creatoare nu poate aspira la o existență decentă deoarece nu se poate trăi cu aer. După Primul Război Mondial, profesorul Emile Boutroux spunea: "Problema pe care o ridică principiul naționalităților este aceea de a se ști dacă
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
de accesul liber la cultură, de păstrarea identității culturale, de patrimoniul cultural sau de protecția specială de care trebuie să se bucure creatorul de bunuri culturale și creațiile sale au o importanță deosebită și, cu siguranță, merită atenția și a publicului larg și a factorului politic. Așa încât, dacă numai puterea legiuitoare poate conferi unor reglementări atât de importante precum acelea referitoare la cultura coerentă și stabilitatea necesare, și dacă forma cea mai adevărată a unor asemenea reglementări este aceea bazată pe
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
apariție la Ed. Polirom), din care vă prezentăm azi un fragment în avanpremieră, a obținut Premiul Național al Criticii și Premiul Europa pentru literatură în 1994, iar în 2002 a fost ecranizat de regizorul Fernando Trueba, filmul bucurîndu-se de aprecierea publicului internațional (de altfel, romanul a fost tradus în franceză, germană, italiană, portugheză și greacă). Este o carte despre iluzii și decepții, despre frumusețe și moarte, despre dragoste și durere. O carte despre speranță, despre nostalgia viitorului, după cum se afirmă în
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
al Dicționarului Danez-Român, (1984), traducător a peste 20 de volume din literaturile scandinave, fondator al cursurilor de limbă daneză și suedeză la Universitatea București, deținător a numeroase premii și distincții pentru activitatea sa în domeniul scandinavisticii, regretatul Valeriu Munteanu oferă publicului românesc o nouă lucrare lexicografica pe care, din păcate, nu a putut să o vadă în forma sa finală: Dicționar suedez-român. / Svensk-rumänsk ordbok, Polirom, 2002, lucrare publicată cu sprijinul Fundației Konung Gustaf VI Adolfs Fond FOr Svensk Kultur. Este primul
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
a venit timpul să luăm în considerare "fundalul mitic-creștin pe care e proiectată drama lui Leiba Zibal". Cum contemporanii n-au făcut o primire grozavă nuvelei, Caragiale (scrie dna Hațiegan) a recidivat cu Noaptea Învierii, o povestire ironică la adresa unui public ce se dovedise orb în fața mitului. Era, s-ar zice, cazul ca, după Eminescu, să vedem și în Caragiale un bun creștin. Moda cu pricina cîștigă teren la centenarele celor doi. Dumnezeule mare! l Mai cuminte, dar mai temeinic este
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
Pavel Șușară Expresionism și transcendență La galeria Sabina & Jean Negulescu, criticul de artă Maria Magdalena Crișan, unul dintre cei mai activi curatori din ultimii ani, a deschis o surprinzătoare expoziție Silvia Radu. Expoziția este surprinzătoare pentru că ea dezvăluie publicului larg o altă dimensiune a personalității cunoscutului sculptor, și anume pe aceea de pictor și de grafician. Cu excepția a două lucrări de sculptură, doi îngeri de gips la construcția cărora tridimensionalul sculpturii și bidimensionalul picturii de factură postbizantină colaborează perfect
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
și filmele soarta lor! Pădurea spînzuraților, capodopera lui Liviu Ciulei, a fost destinată, constatăm acum, privind înapoi, să facă figură de monument solitar în peisajul cinematografiei românești. O operă clasică de anvergură, un film care a entuziasmat și tulburat deopotrivă publicul și critica, un film românesc care a cîștigat, în '65, Premiul pentru regie la Cannes și care figurează azi în programele a peste 120 de cinemateci ale lumii, un film care a străbătut netulburat deceniile și a trecut dintr-un
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
vorba de literatura română, istoric vorbind, adică de trecutul și istoria actuală a ei. Istoria actuală nu pot să o judec în mod sincer pentru că n-o cunosc îndeajuns, dar văd că literatura și functia ei culturală și-au regăsit publicul românesc, mai ales prin garanția scriitorilor români din exil. E cazul lui Eliade, Cioran și Ionescu. Eu n-am intrat în grupul lor pentru că atunci scriam alte lucruri care nu au avut legături directe sau indirecte cu România. F.J.: Ați
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
salvați întotdeauna. Spectacolul lui Todea, chiar într-o variantă actualizată, într-o formulă de music-hall poate nu pe gustul tuturor, cu elemente de bîlci și de circ, îi implică, participativ, pe spectatori. Am văzut Pinocchio și după premieră, cu un public predominant mic ale cărui reacții i-au contaminat pe actori, modificînd chiar ritmul de pe scenă și pofta celor aflați acolo. Multe din apariții s-au nuanțat și și-au sporit savuoarea, altele au rămas neîmplinite. Cred în continuare că interpretele
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
frenezie și inflație a permanenței; permanența ca schimbare condiționată și controlată. Așa s-a ajuns ca orchestra să sune după cum vrea dirijorul, cel care, precum Cristian Mandeal a regândit un aparat deosebit de complex și de sensibil. Solve e coagula. Pentru publicul meloman, Cristian Mandeal este un alchimist. Nu numai al relațiilor sonore, atunci când stă pe podium, ci și al relațiilor umane ori al cutumelor repertoriale și impresariale, atunci când ocupă fotoliul de manager.
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
totul se poate "aranja", "discuta", „modifica", ei pot fi uneori chiar oameni de treabă: știu să stea de vorbă, să asculte, să bea un pahar, să dea un sfat. Au, cu alte cuvinte, morbul „complicității", știința perversă a muștruluielii în public urmată de trasul amical cu ochiul. Ei vin din țara lui ca-și-cum și nu par interesați să plece nicăieri de-acolo. Cu totul altfel sunt mutanții post-2000. Aparent curați, liberi de jenanta biografie publică a activistului ceaușeștian (aripa Nicu), ei
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
și redacțiile literare cărora le trimitem prin poștă în mod sistematic revista vor putea evalua substanța acestei dezbateri cu 39 de scriitori-participanți dintr-o parte și alta a Prutului. Mai puțin, din păcate, restul confraților (adică marea lor majoritate!) și publicul românesc, pentru că revista Contrafort, asemeni altor publicații de cultură basarabene, nu se difuzează în România, după cum nu vei găsi nici presa culturală și de orice alt fel din România în Basarabia. În pofida sumelor mari pe care partea română le alocă
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]